Contribuții ale secțiunilor

Secțiunea ECO avertizează că impactul asupra statelor membre ale UE va fi asimetric și, prin urmare, cere solidaritate și un răspuns european comun pentru a atenua dificultățile economice și sociale și a asigura echitatea pentru cetățeni și pentru întreprinderile din Europa.
Deși amploarea consecințelor războiului din Ucraina și sancțiunile introduse ca răspuns la agresiunea Rusiei sunt greu de estimat, sistemul economic și financiar european nu va rămâne neafectat de aceste mutații. În plus, întrucât impactul asupra statelor membre ale UE va fi asimetric, pentru a atenua dificultățile economice și sociale, solidaritatea și un răspuns european comun vor fi esențiale. Plasarea economiei europene pe calea creșterii economice, a creării de locuri de muncă, a coeziunii și a convergenței susținute și asigurarea prosperității și a echității pentru cetățeni și pentru întreprinderile europene ar trebui să rămână prioritatea majoră a politicii economice a UE în următorii câțiva ani.

Secțiunea INT estimează că criza din Ucraina subliniază că trebuie eliminate anumite obstacole și că trebuie consolidată piața internă și funcționarea sa.

Trebuie să accelerăm dezvoltarea unei autonomii strategice a Europei. Europa trebuie să și confirme unitatea și determinarea și să devină o putere mai independentă și mai suverană din punct de vedere economic și energetic. În acest context, trebuie să căutăm noi piețe de aprovizionare, pentru a deveni independenți de Rusia, de China și de Statele Unite. De asemenea, trebuie să diversificăm sursele de energie utilizate de statele membre.

Secțiunea INT reamintește insistent că trebuie să compensăm pierderile suferite de întreprinderile europene afectate de sancțiuni. Trebuie să ne protejăm întreprinderile: cele mai multe dintre ele au ieșit fragilizate din pandemie, cu scăderi ale cifrei de afaceri, pierderi în fluxurile de lichidități și creșterea gradului de îndatorare, iar acum se confruntă cu probleme de aprovizionare din cauza războiului și a sancțiunilor.

De asemenea, trebuie să menținem locurile de muncă și să facilităm integrarea refugiaților pe piața forței de muncă. În acest sens, economia socială are un mare potențial și poate contribui la integrarea refugiaților, deoarece acest model economic s-a dovedit foarte rezistent în perioade de criză și este cunoscut pentru crearea de locuri de muncă de calitate, obiectivul fiind de a nu neglija pe nimeni.

Secțiunea TEN îndeamnă să se întreprindă toate acțiunile diplomatice și umanitare care pot sprijini poporul ucrainean în menținerea accesului la servicii esențiale, inclusiv la apă și electricitate. Secțiunea își exprimă îngrijorarea cu privire la securitatea nucleară, atrage atenția asupra situației de urgență în părți însemnate din sectorul transporturilor și solicită un plan viabil de diversificare a surselor de energie și de asigurare a securității și durabilității aprovizionării cu energie în UE.

La 10 martie 2022, Secțiunea TEN a organizat o dezbatere cu privire la războiul din Ucraina și la implicațiile acestuia asupra lucrărilor Secțiunii TEN. La dezbatere au participat doi vorbitori:

•    Dr. Zsolt Hetesi, cercetător principal la Universitatea Națională de Administrație Publică din Ungaria și expert în domeniul energiei, a prezentat implicațiile războiului din Ucraina în domeniul securității energetice și al prețurilor la energie.
•    Dl Serhii Prokopenko, specialist în inovare și antreprenoriat în rândul tinerilor din Ucraina, consultant și cercetător în domeniul noii economii (Harkov, Ucraina) a vorbit despre situația dramatică din țară și a depus mărturii despre atacurile cu care s-a confruntat orașul.

Dezbaterea Secțiunii TEN a evidențiat următoarele elemente-cheie:

Secțiunea TEN îndeamnă să se întreprindă toate acțiunile diplomatice și umanitare care pot sprijini poporul ucrainean în menținerea accesului la servicii esențiale, inclusiv – și mai ales – la apă și electricitate. Refugiații care se îndreaptă spre Europa trebuie sprijiniți în mod corespunzător și trebuie adoptate toate măsurile necesare pentru a garanta locuințe și infrastructuri adecvate pentru refugiați în țările-gazdă.

Ocuparea centralelor nucleare stârnește îngrijorare cu privire la securitatea nucleară a populației locale și a întregii Europe. Secțiunea TEN solicită cooperare deplină cu toți actorii implicați și cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, pentru a monitoriza situația și a preveni orice potențiale scurgeri radioactive.

Situația din Ucraina agravează criza energetică deja presantă. Pentru a depăși efectele negative ale acestei crize asupra economiilor statelor membre, este necesar să se ia măsuri concrete pentru a avansa către autonomia strategică și a reduce dependența energetică. Prin urmare, TEN solicită un plan viabil de diversificare a surselor de energie în cadrul mixului energetic al statelor membre.

Securitatea și durabilitatea aprovizionării cu energie pot fi realizate pe deplin pe termen lung numai prin stimularea utilizării surselor de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau fără emisii. Pentru a asigura un viitor rezilient și durabil al sistemului energetic al UE, Secțiunea TEN pledează pentru accelerarea investițiilor în cercetare, în vederea dezvoltării unor noi tehnologii curate.

Secțiunea TEN este preocupată de situația de urgență în părți însemnate din sectorul transporturilor, din cauza costurilor extrem de ridicate ale combustibilului și energiei electrice cauzate de nivelurile ridicate ale prețurilor încă dinaintea izbucnirii războiului din Ucraina și care au atins niveluri fără precedent de la începutul acestui război, ceea ce a dus la o situație în care multe întreprinderi riscă să intre în faliment.

Ca atare, Secțiunea TEN cere Comisiei să acorde atenția cuvenită crizei urgente din sectorul transporturilor atunci când va întocmi cadrul temporar de criză menționat în comunicarea REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă.

Secțiunea SOC se angajează să-i sprijine pe deplin și pe termen lung pe refugiații ucraineni și își exprimă aprecierea pentru solidaritatea manifestată de organizațiile societății civile și pentru acțiunile lor neîntrerupte de la începutul agresiunii ruse.

Ea afirmă insistent că toți refugiații care fug din calea războiului din Ucraina, indiferent de naționalitate, trebuie să beneficieze de protecție și acces la infrastructură adecvată și că nevoile grupurilor vulnerabile, în special ale femeilor, copiilor, persoanelor în vârstă și ale celor cu handicap, trebuie abordate în mod adecvat. În multe țări, societatea civilă s-a mobilizat imediat și cooperează cu autoritățile pentru a oferi ajutor ucrainenilor care au fugit de război.

UE trebuie să ofere sprijin financiar atât țărilor vecine Ucrainei, ajutându-le să facă față fluxurilor fără precedent de refugiați, cât și societății civile, astfel încât să-și poată juca rolul vital de furnizor de ajutor umanitar și de măsuri de integrare.

Poziția Secțiunii NAT în ceea ce privește războiul din Ucraina și necesitatea de a oferi asistență umanitară, economică, tehnică și de mediu.

Asistența acordată Ucrainei (economică, tehnică, umanitară, energetică, legată de securitate etc.)

• Guvernele trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a garanta aprovizionarea cu alimente și siguranța alimentară a populației ucrainene, furnizând alimente și apă potabilă în zonele de război și intensificând protecția socială pentru feri persoanele vulnerabile de efectele creșterii prețurilor la alimente.
• CESE își exprimă satisfacția că UE a activat deja mecanismul de protecție civilă al Uniunii și a creat centre logistice în țările învecinate, pentru a canaliza ajutorul către Ucraina.
• Și organizațiile societății civile din întreaga Europă, inclusiv asociațiile de agricultori, se mobilizează pentru a dona alimente populației ucrainene. Băncile de alimente joacă un rol important în acest context.

Posibilele consecințe asupra UE ale războiului și ale măsurilor impuse de Uniune în aceste domenii

• Agenda 2030 a ONU privind dezvoltarea durabilă este, în primul rând, o agendă a păcii și securității. Abordarea impactului războiului nu ar trebui să se facă în detrimentul acțiunilor climatice și al durabilității. Trebuie să avansăm în direcția punerii sale în aplicare printr-un Pact verde european ambițios, în special după avertismentele din cel mai recent raport al IPCC cu privire la consecințele dezastruoase ale urgenței climatice. Nu putem amâna măsurile necesare pentru a atinge sustenabilitatea și neutralitatea climatică; pot fi acordate doar derogări excepționale, pe o perioadă limitată de timp.
• UE se bazează în mare măsură pe cele două țări aflate în război pentru importurile de cereale și îngrășăminte și este un exportator important de carne de pasăre și de porc către Ucraina, în timp ce Rusia rămâne al șaselea partener comercial al UE. Ca atare, conflictul va avea în mod inevitabil consecințe grave pentru sectorul agroalimentar al UE. Deja îngrijorătoare în ultimele luni pentru fermieri (direct afectați de creșterile uriașe ale prețurilor îngrășămintelor, energiei și furajelor), situația nu se va îmbunătăți, fiind nevoie de sprijin suplimentar.
• Deși problema securității alimentare nu reprezintă o preocupare imediată pentru UE, CESE consideră că, dat fiind că cele mai multe importuri ale UE de cereale, furaje și îngrășăminte provin din Ucraina și Rusia, Uniunea trebuie să-și consolideze angajamentul de a asigura sisteme alimentare sustenabile, garantând totodată accesul tuturor la alimente de calitate în condiții abordabile.
• Criza ar trebui să devină o oportunitate de a reduce dependența UE de combustibili fosili, de materii prime și de aportul de îngrășăminte, de a proteja activele alimentare strategice ale UE și de a asigura o aprovizionare echitabilă, sănătoasă, durabilă și rezilientă cu alimente. Această dependență este rezultatul unor eșecuri în materie de politici și al lipsei de acțiune din ultimii ani. În prezent, UE trebuie să depună eforturi pentru o autonomie strategică deschisă a sistemelor alimentare ale UE și să accelereze tranziția către energiile regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice.
• CESE consideră că impactul conflictului asupra mediului (bombardamente, în special în contextul scurgerilor de petrol/gaze, fabrici chimice sau centrale nucleare) este o preocupare majoră, atât pentru populația ucraineană, cât și pentru cea a UE. UE trebuie să contribuie la protejarea mediului, la repararea daunelor aduse mediului cauzate de război și la pedepsirea infracțiunilor împotriva mediului, deoarece acestea vor avea în mod inevitabil consecințe de lungă durată.

Ședința Secțiunii REX, care a avut loc la 9 martie, și-a dedicat sesiunea de după-amiază unei dezbateri privind Ucraina, cu participarea a trei membri ucraineni ai Platformei societății civile UE-Ucraina:

1. Alexander Șubin, Federația Sindicatelor din Ucraina
2. Olena Pavlenko, Grupul DiXi, semnatară a Declarației de la Kiev
3. Vasîl Andreiev, Sindicatul lucrătorilor din industria construcțiilor și a materialelor de construcții din Ucraina

Aceștia au prezentat patru solicitări principale:

1. Sprijin și asistență constante pentru ucraineni, atât în interiorul, cât și în afara Ucrainei
2. Sprijinirea procesului de aderare a Ucrainei la UE
3. Instituirea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei
4. Scăderea semnificativă a dependenței energetice a UE de regimul autoritar rus

În cadrul dezbaterii care a urmat, membrii Secțiunii pentru relații externe au convenit asupra importanței unor acțiuni concrete în următoarele domenii:

1) Sprijin și solidaritate cu Ucraina și cu poporul său

• Organizarea ajutorului umanitar, prin intermediul organizațiilor membrilor, în conformitate cu nevoile cele mai presante ale poporului ucrainean
• Colaborarea constantă cu societatea civilă ucraineană prin canale consacrate, cum ar fi Platforma societății civile UE-Ucraina, și prin contacte bilaterale, pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale ale societății ucrainene

2) Aplicarea de sancțiuni și izolarea în continuare a Rusiei

• Suspendarea colaborării cu Camera Civică a Federației Ruse
• Promovarea suspendării participării organizațiilor societății civile ruse legate de regim în cadrul rețelelor internaționale
• Elaborarea unei propuneri de inițiativă globală privind dezinformarea, care să fie pusă în aplicare pentru a combate propaganda Kremlinului

3) Autonomie strategică și apărare

• Revizuirea Pactului verde și diversificarea surselor de energie în statele membre
• Promovarea punerii în aplicare a unei strategii de apărare comune și eficace
• Consolidarea alianței transatlantice

Poziția CCMI cu privire la consecințele invaziei Ucrainei de către Rusia pentru mai multe industrii strategice, inclusiv producția din domeniul apărării și producția de microcipuri.
Multe sectoare industriale vor fi grav afectate de invazia Rusiei și de sancțiunile impuse Rusiei și Belarusului. Rusia și Ucraina au o pondere semnificativă în importurile în UE, nu numai de energie, ci și de metale, cum ar fi nichelul, cuprul și fierul, și de materii prime esențiale, cum ar fi neonul, paladiul, titanul și platina. Acestea sunt esențiale pentru mai multe industrii strategice, inclusiv pentru producția din domeniul apărării și producția de microcipuri.
CCMI consideră că UE ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a îndeplini obiectivele duble ale tranziției verzi și digitale ale ecosistemelor sale industriale. Acest lucru va reduce dependența UE de importuri de energie și de materii prime, precum și vulnerabilitățile din spațiul digital. În plus, CCMI consideră că UE ar trebui să-și accelereze eforturile în direcția unei autonomii strategice deschise. Aceasta va permite UE să fie mai puternică din punct de vedere economic și geopolitic.