AFACERI INSTITUȚIONALE ȘI BUGETUL UE

Odată cu Tratatul de la Lisabona am intrat într-o nouă eră, în care cetățenilor și organizațiilor lor reprezentative li se oferă noi posibilități de a participa la elaborarea politicilor și luarea deciziilor UE, consolidând astfel legitimitatea democratică a instituțiilor europene și activitatea acestora. Cu toate acestea, în contextul negocierilor privind Brexitul și al provocărilor recente de ordin geopolitic, de securitate, economic și social cu care se confruntă UE, a fost lansat un nou proces de reflecție, în cadrul căruia UE-27 va decide cu privire la viitorul Uniunii.

Uniunea Europeană dispune de un buget pentru politicile derulate la nivel european. Acest buget reprezintă circa 1% din venitul național brut (VNB) al UE-28, respectiv 157,9 miliarde EUR (2017). Aproximativ 94% din bugetul UE este utilizat pentru finanțarea unor programe și proiecte desfășurate atât în statele membre, cât și în afara UE. Aproximativ 6% din buget reprezintă cheltuieli administrative. În esență, banii provin din contribuții naționale calculate pe baza VNB și TVA și din resurse proprii tradiționale (taxe vamale percepute pentru importurile din afara UE). Principalele categorii de cheltuieli sunt cele destinate creșterii (sporirea competitivității pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și pentru coeziune economică, socială și teritorială), resurselor naturale (agricultură și pescuit), securității și cetățeniei, politicii externe și administrației.

Poziția CESE privind afacerile instituționale și bugetul UE

CESE a influențat în mod activ modificările aduse tratatelor UE și a contribuit la reforma instituțiilor. El va continua să facă acest lucru prin intermediul avizelor sale, care reprezintă punctele de vedere ale societății civile în cadrul dialogului politic privind viitorul Europei și al instituțiilor sale.

CESE pledează ca bugetul UE să fie utilizat pentru relansarea creșterii economice și ocupării forței de muncă, pentru a stimula inovarea și competitivitatea și pentru a face față provocărilor interne și externe cu care se confruntă Uniunea. În plus, ar trebui ca rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE să fie mai bine scoase în evidență. Introducerea unui nou sistem de finanțare a bugetului UE, care să se bazeze în mai mare măsură pe resursele proprii, ar trebui să pună capăt discuțiilor despre soldurile nete ale fiecărui stat membru, care sunt în contradicție cu valorile solidarității și beneficiului reciproc ce caracterizează integrarea europeană. Simplificarea procedurilor în utilizarea bugetului este esențială, ca de altfel și o mai mare flexibilitate în reacțiile la provocări urgente.