Scrisoare deschisă

Bruxelles, 24 ianuarie 2024

Către:

E.S. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

E.S. Roberta Metsola, președinta Parlamentului European

E.S. Willem van de Voorde, reprezentantul permanent al Belgiei pe lângă Uniunea Europeană

Scrisoare deschisă comună din partea Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE și a Societății civile Europa: Instituțiile europene trebuie să recunoască, să implice și să sprijine societatea civilă ca parte a unui dialog civil structurat

Stimată doamnă von der Leyen,

Stimată doamnă Metsola,

Stimate domnule van de Voorde,

Semnatarii prezentei scrisori solicită instituțiilor europene să ia măsuri reale pentru a pune în aplicare dispozițiile Tratatului pentru un dialog deschis, transparent și regulat cu societatea civilă în toate domeniile de politică. Semnatarii solicită instituțiilor UE: 1) inițierea unui acord interinstituțional privind dialogul civil, 2) stabilirea, în cadrul fiecărei instituții, a unor funcții de conducere responsabile de relațiile cu societatea civilă și 3) încurajarea și promovarea unei cooperări mai strânse între actorii civici și sociali.

Ca parte a principiilor democratice ale UE consacrate în tratate, articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană îndeamnă instituțiile UE să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă. Cu toate acestea, în pofida acestor dispoziții juridice, dialogul civil rămâne fragmentat și nestructurat la nivelul instituțiilor UE. Dialogul civil a fost organizat de prea multe ori pe o bază pur ad-hoc și a variat foarte mult din punct de vedere cantitativ și calitativ, în funcție de domeniul de politică, de instituția europeană sau de statul membru.

Valoarea dialogului civil a fost adusă din nou în atenția factorilor de decizie, atunci când a fost recunoscută în sesiunea plenară a Conferinței privind viitorul Europei, care a cuprins membri ai publicului, reprezentanți ai instituțiilor și organismelor consultative ale UE, reprezentanți aleși la nivel național, regional și local și societatea civilă organizată. Raportul final al conferinței, publicat în mai 2022, a îndemnat la „... reformarea modului de funcționare a Uniunii Europene printr-o mai bună implicare a partenerilor sociali și a societății civile organizate. Consolidarea structurilor existente pentru a reflecta mai bine nevoile și așteptările cetățenilor UE în procesul decizional [...]” (propunerea 39, în capitolul privind democrația europeană). De asemenea, vă reamintim propunerea 36, al cărei obiectiv este „creșterea participării cetățenilor și a implicării tinerilor”, printre altele prin „consolidarea cooperării dintre legiuitorii UE și organizațiile societății civile pentru a utiliza legătura dintre factorii de decizie și cetățeni pe care o constituie organizațiile societății civile”.

Semnatarii prezentei scrisori solicită ca aceste recomandări să fie urmate de o abordare ambițioasă. Ei sunt ferm convinși că valorificarea deplină a potențialului de implicare a organizațiilor societății civile (OSC) în elaborarea politicilor va necesita o abordare mai structurată la nivelul UE. ^[1]

Prin urmare, ei solicită în comun instituțiilor europene:

1. să inițieze un acord interinstituțional privind dialogul civil^[2], care să asigure structura, regularitatea, transparența și caracterul incluziv al dialogului civil în procesul de elaborare a politicilor la nivelul UE și la nivel național, ca parte a punerii în aplicare depline a articolul 11 alineatul (1) și alineatul (2)[3] din Tratatul privind Uniunea Europeană^[4].

2. În acest cadru, să înființeze postul de „coordonator al societății civile” în fiecare direcție‑generală a Comisiei Europene, similar cu „coordonatorii pentru dialog social” propuși. În plus, instituțiile UE ar trebui să stabilească funcții de conducere responsabile de relațiile cu societatea civilă. Un vicepreședinte al Comisiei Europene ar trebui să își asume sarcina dialogului cu societatea civilă, iar rolul vicepreședintelui Parlamentului European responsabil cu contactele cu societatea civilă ar trebui consolidat. Secretariatul Consiliului și, la nivel național, birourile Parlamentului European și ale Comisiei ar trebui, de asemenea, să stabilească un dialog periodic cu societatea civilă. Introducerea unor canale directe prin care organizațiile societății civile să se implice în procesul de elaborare a politicilor UE poate duce la politici mai bine orientate și mai eficace în toate domeniile și în toate aspectele socioeconomice.

3. Semnatarii respectă pe deplin prerogativele partenerilor sociali în cadrul dialogului social, al negocierilor tripartite și al negocierilor colective. În același timp, părțile interesate din societatea civilă dispun de cunoștințe, expertiză și rețele extinse în comunități și societăți; prin urmare, semnatarii consideră că actorii societății civile ar trebui să își facă auzită vocea atunci când este cazul. În definitiv, organizațiile eficace și responsabile ale societății civile pot coopera cu guvernele, cu organizațiile patronale și ale lucrătorilor în ceea ce privește promovarea drepturilor la locul de muncă, încurajarea creării de locuri de muncă, punerea în aplicare a tranziției ecologice și digitale și consolidarea protecției sociale.

Instituțiile europene dispun de toate instrumentele necesare pentru a se angaja și a realiza progrese considerabile cu privire la aceste propuneri înainte de alegerile europene din 2024. Un prim pas în această direcție ar putea fi Comunicarea Comisiei Europene privind consolidarea dialogului civil la nivelul UE și o propunere de recomandare privind promovarea dialogului civil în statele membre, similară inițiativei privind consolidarea dialogului social^[5] și ca urmare a Raportului anual privind punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale[6]. Acest lucru ar fi, de asemenea, în conformitate cu apelul pentru o strategie privind societatea civilă[7].

Semnatarii prezentei scrisori sunt pregătiți să lucreze în parteneriat cu instituțiile pentru a defini elementele constitutive și cerințele esențiale pentru punerea în practică a acestor propuneri.

Cu stimă,

Rețele europene

Organizații naționale

Membri ai Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE

Anexă: Lista detaliată a semnatarilor (în engleză)

[1]            Cererea de semnături pentru această scrisoare a fost lansată în perioada septembrie-noiembrie 2023.

[2]            Așa cum a solicitat CESE (SOC/672) și organizațiile societății civile (cf. Manifestul societății civile privind alegerile UE din 2024 – Pentru îmbunătățirea spațiului civic și a dialogului civil).

[3]            Tratatul privind Uniunea Europeană, TUE, articolul 11.

[4]            CESE a solicitat în repetate rânduri punerea în aplicare a articolului 11 din TUE, cf.: Rezoluția CESE „Uniți pentru democrație”, adoptată în sesiunea plenară a CESE din martie 2023; concluziile și recomandările conferinței Grupului „Organizații ale societății civile” din cadrul CESE pe tema „Organizațiile societății civile apără și consolidează democrația europeană”, care a avut loc la 30 martie 2023; avizele CESE SOC/605, SOC/639 și SOC/672.

[5]            „Comisia stabilește acțiuni concrete pentru o mai mare implicare a partenerilor sociali la nivel național și la nivelul UE”, https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_290.

[6]            Raportul anual al Comisiei Europene privind punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale: Un spațiu civic prosper pentru apărarea drepturilor fundamentale în UE.

[7]            CESE SOC/672 și raportul final al COFOE [propunerea 36 (8)].