Mai sunt aproape două luni până la următoarele alegeri europene și dezinformarea devine un subiect din ce în ce mai important în viața politică europeană din cauza influenței nefaste pe care ar putea să o aibă asupra rezultatelor alegerilor.

De mai mulți ani, consecințele dăunătoare ale dezinformării reprezintă un motiv de îngrijorare pentru public, în general, și pentru politicieni, în special. Societatea democratică și modul nostru de viață cosmopolit sunt puse sub semnul întrebării. Extrema dreaptă și alte forțe extremiste europene și regimuri autocratice din țări terțe creează alianțe pentru a desfășura campanii de dezinformare care subminează proiectul european. În acest scop, utilizează platformele de comunicare socială și algoritmii acestora. Tehnologia este principalul instrument de care se folosesc pentru această campanie rău-intenționată.

Este necesară o strategie bazată pe mai mulți factori pentru a proteja democrația și a contracara dezinformarea, iar tehnologia existentă ne poate ajuta să o combatem eficient. Este esențial ca cele trei domenii ale luptei digitale – dezinformarea, amenințările hibride și securitatea cibernetică – să fie vizate în același timp în mod eficace, creând sinergii și consolidând securitatea, respectând în același timp statul de drept.

De asemenea, este esențial să se reglementeze crearea și funcționarea algoritmilor, astfel încât oamenii să poată decide să accepte sau să refuze anumite caracteristici algoritmice și să se echilibreze corect drepturile fundamentale ale cetățenilor, pe de o parte, și drepturile de proprietate intelectuală ale întreprinderilor, pe de alta. Este însă inacceptabil ca întreprinderile din domeniul tehnologiei să transforme manipularea și discursurile de incitare la ură într-o sursă de profit. Interesele private nu pot prevala asupra interesului public.

Este esențial ca informațiile publice, pluraliste și independente, în toate limbile UE, să comunice fapte incontestabile referitoare la promovarea informațiilor naționale, regionale și locale în statele membre.

Pe ordinea de zi se află crearea unui canal european de știri publice, disponibil pe diferite platforme, cu un angajament ferm față de independența editorială, care să le permită europenilor să acceseze informațiile de care au nevoie pentru a lua decizii în cunoștință de cauză. Clasificarea jurnalismului ca bun public european, astfel cum a propus UNESCO, și consolidarea modalităților de apărare a jurnaliștilor sunt măsuri necesare.

În ceea ce privește alfabetizarea digitală și capacitarea publicului larg, este esențial să se urmeze exemplul excelent al Finlandei de promovare a gândirii creative a cetățenilor. Acest lucru necesită măsuri care să ofere instrumente de promovare a alfabetizării mediatice, culturale și democratice la toate nivelurile de educație și care să vizeze toate grupele de vârstă și minoritățile.

Democrația reprezintă guvernarea poporului de către popor, iar cea mai bună modalitate de a proteja democrația este ca oamenii să își exprime dorința fermă de a trăi într-o democrație!

Modelul social european – prin incluziune și coeziune socială și regională, egalitate și solidaritate – este modul cel mai eficient (și mai rațional) prin care oamenii să simtă că bunăstarea lor generală merge mână în mână cu democrația și, prin urmare, să fie motivați să combată dezinformarea.

Pentru a proteja democrația, este nevoie urgent de o abordare mai aprofundată, de o strategie holistică și de o mai bună reglementare europeană a multiplelor dimensiuni ale acestui fenomen. Toate aceste aspecte sunt abordate în avizul TEN/830.

Carlos Trindade, membru al CESE