European Economic
and Social Committee
European Economic
and Social Committee
The European Economic and Social Committee (EESC) is the voice of organised civil society in Europe.
Find out more about its role and structure at http://www.eesc.europa.eu/en/about
The EESC issues between 160 and 190 opinions, evaluation and information reports a year.
It also organises several annual initiatives and events with a focus on civil society and citizens’ participation such as the Civil Society Prize, the Civil Society Days, the Your Europe, Your Say youth plenary and the ECI Day.
Find the latest EESC opinions and publications at http://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-reports/opinions and http://www.eesc.europa.eu/en/our-work/publications-other-work/publications respectively.
The EESC is active in a wide range of areas, from social affairs to economy, energy and sustainability.
Learn more about our policy areas and policy highlights at http://www.eesc.europa.eu/en/policies
The EESC holds nine plenary sessions per year. It also organises many conferences, public hearings and high-level debates related to its work.
Find out more about our upcoming events at http://www.eesc.europa.eu/en/agenda/our-events/upcoming-events
Here you can find news and information about the EESC'swork, including its social media accounts, the EESC Info newsletter, photo galleries and videos.
Read the latest EESC news http://www.eesc.europa.eu/en/news-media/news and press releases http://www.eesc.europa.eu/en/news-media/press-releases
The EESC brings together representatives from all areas of organised civil society, who give their independent advice on EU policies and legislation. The EESC's326 Members are organised into three groups: Employers, Workers and Various Interests.
Find out more about our Members and groups at http://www.eesc.europa.eu/en/members-groups
The EESC has six sections, specialising in concrete topics of relevance to the citizens of the European Union, ranging from social to economic affairs, energy, environment, external relations or the internal market.
Find out more at http://www.eesc.europa.eu/en/sections-other-bodies
De îndată ce au fost anunțate măsurile de izolare, străzile au rămas pustii. Cea mai frapantă era tăcerea. Gata cu alergătura de colo-colo, cu călătoriile în străinătate pentru o ședință de două ore, gata cu zgomotul claxoanelor, cu autobuzul nu care nu mai vine... Ca atâția alții, ne-am supus acestei izolări forțate, încercând să ne adaptăm cât de cât la acest nou mod de viață. Pentru mine, munca la distanță nu punea probleme – în schimb, pentru soțul meu, era ceva de neconceput, dat fiind că nici profesia lui, nici infrastructurile nu erau compatibile cu acest mod de lucru. Din păcate, această inadecvare l-a costat câteva nopți de nesomn, din cauza absenteismului record al angajaților săi. Frica s-a răspândit cel puțin la fel de repede ca și virusul ca atare.
Acum, când primul val a trecut, îmi pun întrebarea: oare în ce stare psihică, socială și economică ne vom afla la ieșirea din această criză? Pandemia ne-a permis să stabilim o nouă ierarhie a lucrurilor esențiale și să devenim conștienți de importanța mediului, însă la scară națională și mondială, am asistat și la comportamente individualizate. În Luxemburg, nimeni n-ar fi crezut că va trăi să vadă din nou închiderea frontierelor. Lucrătorii transfrontalieri sunt esențiali pentru Marele Ducat al Luxemburgului, iar odată cu restrângerea liberei circulații a persoanelor ne-am temut, printre altele, că va apărea o penurie de îngrijitori.
Această criză este și un prilej de introspecție, pentru a reflecta asupra propriei noastre vulnerabilități. Descoperim astfel că suntem dependenți – nu numai de îngrijitori, ci și de comportamentul celor din jur.
Redresarea economică se va face împreună. Chiar dacă unele țări invocă naționalizarea lanțurilor valorice, sub pretextul rezilienței, ar fi de dorit să evităm naționalismul și retragerea economiilor în propria cochilie. Soluțiile pentru o mai mare autonomie față de globalizare trebuie concepute la nivel european. Odată cu această criză, se poate spune că avem șansa să ne oferim o pauză, care ar trebui să ne ajute să reflectăm asupra noastră înșine.