Între germinarea ideii de piață unică europeană în anii ’80, proiectarea și lansarea sa la începutul anilor ’90 s-au petrecut numeroase schimbări istorice pe continentul nostru și dincolo de acesta. De atunci, UE însăși s-a dublat ca dimensiune și număr de membri, s-a confruntat cu crize și conflicte, cu provocări naturale, economice, sociale și tehnologice.

De atunci, și situația geopolitică s-a schimbat dramatic. O nouă superputere a apărut în Asia și a devenit un rival sistemic pentru UE la mai multe niveluri. De-a lungul anilor, principiile pieței interne, și anume libera circulație a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului și a forței de muncă, s-au dovedit a fi benefice pentru performanța economică a UE. Cu toate acestea, situația este departe de a fi perfectă.

Punerea în aplicare a normelor convenite de comun acord poate fi destul de neuniformă, cerințele administrative s-au înmulțit, iar capacitățile de supraveghere a pieței sunt foarte limitate. În plus, UE se confruntă în prezent cu obiective contradictorii: cererile de subvenții din partea industriei, dar și a altor actori de la nivel național, în raport cu cererile de limitare a ajutoarelor de stat și de menținere a condițiilor de concurență echitabile între statele membre; cerințele de producție locală pentru a menține crearea de valoare și ocuparea forței de muncă în Europa în raport cu cererea de piețe deschise și de acces la acestea, ca modalitate de a rămâne competitivi din punctul de vedere al costurilor față de concurenții mondiali și de a oferi consumatorilor produse la prețuri accesibile; accesul la materii prime indispensabile pentru producția de bunuri, de la automobile la turbine eoliene sau panouri solare, la aparate de bucătărie sau de grădinărit în raport cu condițiile de aprovizionare cu aceste resurse, cum ar fi garantarea standardelor de muncă și de mediu și abordarea chestiunii concurenților pentru astfel de resurse.

Deschiderea piețelor și a frontierelor UE, un aspect esențial al concepției inițiale privind piața unică, a devenit insuficientă într-o lume care nu mai respectă normele comerciale internaționale convenite la nivel multilateral. De fapt, există riscul ca aceasta să se transforme într-un punct slab pentru UE, dacă nu dispune de anumite garanții, cum ar fi supravegherea strictă a calității și siguranței produselor care intră pe piața UE sau examinarea investițiilor și a obiectivelor conexe de către investitori. Într-o lume care se îndepărtează de la sistemele multilaterale bazate pe norme către state care restricționează sau limitează accesul la resurse în funcție de interesele lor naționale, economia globalizării, cea a lanțurilor de aprovizionare integrate la nivel internațional, nu mai funcționează.

Prin urmare, o piață internă bazată pe aceste norme necesită o nouă strategie. Ea ar trebui să se concentreze asupra mai multor aspecte: o politică industrială europeană, un cadru favorabil pentru întreprinderi, IMM-uri și întreprinderi din economia socială, sprijin public pentru proiectul european, servicii de interes general (SIG) organizate corespunzător și eficiente, precum și măsuri de conservare și dezvoltare a modelului nostru social.

În opinia CESE, finalizarea pieței de capital a UE este esențială pentru aprofundarea pieței unice. Piața de capital ar trebui orientată către finanțarea producției, achiziția și fluxul de mărfuri sau servicii, în special prin sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării în cazul întreprinderilor, precum și a serviciilor de interes general, și prin încurajarea spiritului antreprenorial.

În plus, ar trebui să se acorde prioritate politicilor care oferă un cadru pentru inovare de către întreprinderile private și care favorizează inovarea prin accesul la capitalul de risc și cooperarea dintre industrie și știință. Punerea în aplicare a acquis-ului trebuie să reprezinte o prioritate suplimentară pentru consolidarea pieței interne. Din nefericire, multe dintre aceste norme nu sunt transpuse la nivel național, fiind concretizate în moduri foarte diferite sau aplicate într-o măsură mai mare sau mică. Este vorba de un obstacol serios și substanțial în calea bunei funcționări a pieței interne.