Societatea civilă poate fi definită succint ca un ansamblu de comunități capabile să se autoorganizeze și să definească și să realizeze o serie de obiective selectate ca atare. În sistemele democratice, grupurile societății civile sunt numeroase și diversificate, pentru a reprezenta cât mai bine posibil diversitatea vocilor și a opiniilor membrilor lor. În regimurile nedemocratice, de cele mai multe ori, ONG-urile se opun celor aflați la putere. Societatea civilă poate acționa prin intermediul participării cetățenilor și al dorinței de a coopera pentru binele comun, independent de instituțiile statului.
În perioada în care partidul „Lege și justiție” (PiS) s-a aflat la putere, organizațiile societății civile (OSC) s-au mobilizat împotriva schimbărilor care amenințau sistemul de guvernare al țării și protecția drepturilor omului. În perioada 2016-2022, astfel cum se arată în raportul „Presiunea și mobilizarea. Societatea civilă în fața crizei statului de drept”, publicat de Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului, organizațiile neguvernamentale au organizat numeroase mișcări masive de protest pentru a apăra statul de drept și valorile constituționale care fuseseră încălcate și au oferit asistență juridică grupurilor confruntate cu riscul de discriminare sau cu represiunea. Sectorul neguvernamental a continuat să caute noi canale de participare la procesele decizionale, organizând, printre altele, coaliții eficace pentru alegerea Comisarului pentru drepturile omului și a Ombudsmanului pentru drepturile copilului și grupuri de dezbatere ale cetățenilor.
Rezultatele alegerilor parlamentare care au avut loc la 15 octombrie 2023 demonstrează forța societății civile din Polonia. Prezența istorică la vot, de 74,38 %, și câștigarea avantajului electoral de către grupurile de opoziție sunt dovada mobilizării civice efective care a condus la o schimbare de guvern. Candidații partidului „Lege și justiție” au obținut 35,38 % din voturi. Acesta este partidul care, pentru prima dată după 1989, a câștigat alegerile parlamentare pentru a treia oară consecutiv, însă, spre deosebire de scrutinele din 2015 și 2019, lista sa de candidați nu a obținut majoritatea locurilor necesare pentru a forma un guvern. Celelalte forțe politice care un intrat în Parlament sunt: Coaliția civică (30,7%), A treia cale PSL-PL (14,4%), Noua stângă (8,61%) precum și Confederația Libertate și Independență (7,16%). Cele trei grupuri de coaliție: Coaliția civică, A treia cale PSL-PL și Noua stângă au obținut împreună 51,72 % din voturi, ceea ce le-a asigurat majoritatea necesară pentru a forma un guvern. Guvernul condus de prim-ministrul Donald Tusk a fost format după o primă încercare eșuată a PiS.
Niciun sondaj nu prevăzuse o prezență la vot atât de ridicată. Ar trebui reamintit faptul că prezența la vot a fost de 61,74 % la alegerile parlamentare din 2019 și de 62,7 % la alegerile istorice din 1989. Cercetările desfășurate (de exemplu, de CBOS și de Fundația Batory) arată că dorința de schimbare, cauzată de frustrarea socială pe termen lung, a fost cea care i-a îndemnat pe cetățeni să meargă la urne. Ar trebui remarcat faptul că, înainte de alegeri, s-a putut observa o puternică mobilizare socială, care a inclus, printre altele: un număr record de alegători care au solicitat autorizația de a vota în afara locului lor de reședință (până la 12 octombrie, ora 15:00, 960 000 de persoane își schimbaseră secția de votare și circa 1 200 000 de persoane depuseseră o cerere în acest sens). Aproape de două ori mai mulți polonezi care locuiau în străinătate au solicitat să voteze (circa 600 000, față de 350 000 la alegerile anterioare din 2019).
Este posibil ca anunțarea și organizarea unui referendum la nivel național să fi fost un alt factor care a sporit mobilizarea cetățenilor pentru alegerile parlamentare. La referendum au participat 40,91% din alegători, și, ca atare, rezultatul său nu este obligatoriu din punct de vedere juridic. Un alt factor important de mobilizare a alegătorilor au fost numeroasele acțiuni întreprinse de ONG-uri în acest scop. Merită menționate în mod deosebit acțiunile care au vizat femeile și tineretul (printre altele campaniile „E alegerea ta!” a Inițiativei „Vocea Femeilor”, „Am tăcut destul”, a Inițiativei Wschód sau „E decizia ta” a SexEd), care au contribuit la creșterea prezenței la vot. La alegerile parlamentare din 2019 au votat 61,5 % dintre femei și 60,8 % dintre bărbați. Prezența la vot în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani a fost de 46,4 %. La alegerile din 2023 au participat mai multe femei (73,7 %) decât bărbați (72,0 %) și 68,8 % dintre tineri (18-29 de ani). Organizațiile cu caracter social au desfășurat cel puțin 20 de acțiuni de încurajare a prezenței la vot în perioada campaniei electorale.
Campaniile s-au desfășurat în principal pe internet, dar unele dintre ele au putut fi urmărite și la televiziune, la radio și chiar în cinematografe. Implicarea unor celebrități, a unor influenceri, a unor actori și a unor personalități publice le-a conferit o mai mare capacitate de a ajunge la diferite tipuri de public. Potrivit sondajului CBOS intitulat „Motivații și decizii electorale în 2023”, desfășurat în octombrie 2023, majoritatea alegătorilor (în total 70 %) au decis cu cine votează cu cel puțin câteva săptămâni înainte de alegeri. Restul alegătorilor au luat această decizie în ultima săptămână dinaintea alegerilor (28 % în total), abia în ziua alegerilor (9 %) sau, respectiv, în ziua dinaintea alegerilor (4 %). Pentru alegătorii Coaliției civice, aspectul cel mai important a fost legătura acestei grupări politice cu Uniunea Europeană (80%). Dorința unei schimbări a puterii (77 %) a fost menționată aproape la fel de frecvent ca motiv pentru votul pentru Coaliția civică. O mare parte dintre votanții acestei formațiuni (64 %) consideră că aceasta reprezintă valori și principii de care se simt apropiați. Alegătorii PiS au votat pentru acest partid pentru că au considerat că le reprezintă atât interesele („are grijă de oameni ca ei” – 66 %), cât și valorile și principiile cu care se identifică (62 %). În același timp, ei au apreciat favorabil guvernările anterioare ale acestei grupări (64 %), precum și programul său economic (59 %).
În iunie 2024, cetățenii polonezi își vor alege deputații în Parlamentul European. Alegerile pentru PE pot fi considerate o continuare a ciclului electoral lansat de alegerile generale din 2023, întrucât în aprilie 2024 în Polonia vor avea loc alegeri locale. Tema europeană va fi prezentă în campania autorităților locale și regionale, deși într-o măsură mai mică decât în timpul alegerilor parlamentare. În plus, cea de-a 20-a aniversare a aderării Poloniei la UE poate avea un efect de pârghie asupra prezenței la vot la alegerile europene. Să reamintim că, la ultimele alegeri pentru PE din 2019, prezența la vot în Polonia a fost de 45,68 %.
Poporul polonez își declară sprijinul ferm pentru apartenența Poloniei la Uniunea Europeană. Potrivit studiului CBOS din aprilie 2023, 85 % sunt în favoarea statutului de membru al UE. Acest număr a scăzut, deși rămâne foarte ridicat (85 %). Unul din zece polonezi (10%) se opune apartenenței Poloniei la UE, iar unul din 20 nu are nicio opinie cu privire la această chestiune (5 %).
Merită totodată reamintit, că pentru prima dată, alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în contextul unor crize multiple, legate printre altele, de războiul în curs din Ucraina, de criza climatică, criza economică, și de ascensiunea dreptei populiste. Prin urmare, dată fiind intensificarea preconizată a activităților de dezinformare, va fi important să se instituie o politică de comunicare eficace și coerentă în cadrul campaniei, diferențiată în funcție de grupurile de alegători vizate. Tensiunile internaționale îi incită pe partizanii Uniunii Europene să o privească cu speranță, ca pe o comunitate care ne garantează securitatea.
Małgorzata Molęda-Zdziech
Școala de Economie din Varșovia – Echipa Europe Direct Polonia
Citește mai mult!