Mariya Mincheva

Bulgaria și România au îndeplinit condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen în 2011. Și totuși, 13 ani mai târziu, aceste țări nu beneficiază încă de toate avantajele liberei circulații. Această discrepanță are un preț politic și alimentează euroscepticismul.

În cadrul unei reuniuni a Consiliului, la 22 noiembrie, la Budapesta, miniștrii afacerilor interne din Ungaria, Austria, Bulgaria și România au convenit să „inițieze măsurile necesare” pentru a stabili o dată pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre, sub rezerva unor eforturi mai susținute de a opri migranții aflați în situație ilegală care sosesc pe ruta Balcanilor de Vest.

Acordul Schengen este esențial pentru libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul UE, și este un factor-cheie al succesului economic al UE. Limitările subminează competitivitatea și creșterea economică a UE și împiedică realizarea economiei sociale de piață, astfel cum se prevede în tratate.

De mai mulți ani, unele state membre au reintrodus temporar controale la frontiere. Cu toate acestea, impactul economic și social al acestor decizii asupra pieței unice nu a fost evaluat. Comisia Europeană evaluează barierele fizice în calea comerțului, ceea ce acoperă doar blocadele, demonstrațiile și acțiunile de protest cu camioane la frontiere. Efectele controalelor la frontierele terestre, inclusiv reintroducerea temporară a controalelor la frontiere de către statele membre ale spațiului Schengen, nu sunt luate în considerare.

În 2023, Consiliul a convenit să se elimine controalele la frontierele interne aeriene și maritime cu Bulgaria și România începând cu 31 martie 2024. Cu toate acestea, au fost menținute controalele la frontierele terestre interne, fără a se stabili o dată exactă pentru eliminarea lor, ceea ce a dus la costuri semnificative și a împiedicat întreprinderile să beneficieze pe deplin de avantajele pieței unice.

Prin luarea de măsuri în vederea integrării depline a Bulgariei și României în spațiul Schengen, UE își poate consolida coeziunea internă, își poate spori competitivitatea și poate susține principiile fundamentale ale liberei circulații și solidarității, care stau la baza proiectului european.

Parlamentul European a susținut că neapartenența la spațiul Schengen ar putea afecta așteptările pieței cu privire la statutul acestor țări în UE. Este un semnal politic care ar putea influența randamentul obligațiunilor de stat, prețurile activelor financiare și ratele dobânzilor impuse întreprinderilor și gospodăriilor, și ar putea dăuna economiei reale.

Ambele țări plătesc anual miliarde de euro din cauza creșterii costurilor logistice, a întârzierilor în livrarea de bunuri și echipamente și a creșterii costurilor aferente combustibilului și șoferilor. Toate aceste costuri directe sunt în mod inevitabil transferate consumatorilor, fiind reflectate în prețuri mai mari, și au un impact asupra sănătății fizice și mintale a lucrătorilor.

Această situație împiedică turismul. De asemenea, împiedică libera circulație a forței de muncă, limitând posibilitățile lucrătorilor din Bulgaria și România de a căuta un loc de muncă în statele membre învecinate. Această limitare afectează sectoarele construcțiilor, agriculturii și serviciilor, care se bazează în mare măsură pe lucrătorii sezonieri și temporari.

În raportul său privind viitorul pieței unice, Enrico Letta pledează pentru o opoziție fermă față de orice încercare de a limita libertatea de circulație între statele membre, inclusiv față de restricții tehnice privind rutele și transportul rutier, și orice suspendare a Acordului Schengen.

A sosit momentul ca Consiliul să stabilească o dată pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria, România și celelalte state membre care fac parte din spațiul Schengen. O decizie finală cu privire la această chestiune este așteptată în cadrul reuniunii Consiliului UE Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie.