Redactat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE

Un nou studiu al CESE pe tema „Implicațiile pandemiei de COVID-19 asupra drepturilor fundamentale și a spațiului civic”, solicitat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE, analizează modul în care pandemia de COVID-19 a afectat activitatea organizațiilor societății civile (OSC) și modul în care măsurile puse în aplicare în fiecare stat membru al UE au afectat capacitatea OSC de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale.

Potrivit lui Filip Pazderski, autorul principal al studiului, principalele constatări și recomandări ale lucrării sunt următoarele:

În primul rând, pandemia a avut un impact eterogen și complex asupra organizațiilor societății civile. Pe de o parte, organizațiile societății civile au fost adesea primele care și-au reorganizat activitățile, răspunzând astfel mai rapid decât administrațiile publice sau întreprinderile la nevoile comunităților locale. Transferul operațiunilor în online a accelerat digitalizarea. Toate acestea au permis OSC să se adreseze unui public nou și să își sporească eficiența și sfera de cuprindere a activităților. A fost mai ușor să se creeze coaliții, să se promoveze schimbul de experiență și să se definească poziții publice comune. Prin urmare, vizibilitatea socială a OSC a crescut, în prezent existând o mai bună înțelegere a rolului lor de zi cu zi.

Pe de altă parte, OSC au fost puternic afectate de criza sanitară de durată. Dificultățile financiare au reprezentat efectul cel mai acut. În special, entitățile mai mici care își desfășoară activitatea în afara marilor orașe și care reunesc grupuri mai expuse riscului de excluziune digitală au fost obligate să își suspende activitatea. Multe dintre acestea nu și-au reluat operațiunile până în prezent. Activiștii s-au confruntat cu provocări în materie de sănătate mintală, cu oboseală din cauza muncii de la distanță și cu incertitudini tot mai mari cu privire la viitor, exacerbate de izolarea socială pe termen lung. Echilibrul dintre viața profesională și cea privată a fost adesea dificil de menținut din cauza muncii la ore neregulate.

Pandemia a evidențiat sau a accentuat problemele deja existente. Capacitatea OSC de a funcționa a fost împiedicată de o legislație extraordinară, deoarece această legislație a redus transparența guvernelor, a împiedicat supravegherea activității acestora și a limitat libertatea de întrunire și de exprimare. Aceste restricții și limitări au avut loc sub pretextul combaterii pandemiei. Standardele dialogului civil în procesul legislativ au scăzut. Adesea, OSC nici măcar nu au fost incluse în consultarea legilor care abordează impactul crizei. 

Pentru a răspunde acestor provocări, trebuie să oferim OSC o finanțare mai flexibilă și mai accesibilă, să asigurăm participarea lor semnificativă la monitorizarea fondurilor UE, să adoptăm Strategia UE privind societatea civilă, subliniind rolul sectorului, să monitorizăm și să răspundem în mod constant la atacurile asupra actorilor civici și să oferim un cadru mai structurat pentru un dialog civil deschis, regulat și transparent la nivelul UE. Acestea nu sunt idei noi, dar pandemia le-a conferit o nouă semnificație. În plus, rolul jucat de OSC și vizibilitatea pe care au dobândit-o pot contribui în cele din urmă la punerea în practică a acestor idei.

Studiul final a fost prezentat în cadrul Zilelor societății civile din martie. Mai multe informații sunt disponibile aici.