CESE info

Într-un discurs adresat membrilor CESE, rostit la Praga, la 28 aprilie 2022, Mikuláš Bek, ministrul ceh al afacerilor europene, a dezvăluit care vor fi, probabil, cele cinci priorități politice ale viitoarei Președinții cehe a Consiliului UE.

Dl Bek a anunțat care vor fi, probabil, cele cinci priorități politice ale viitoarei Președinții cehe a Consiliului Uniunii Europene, subliniind că accentul se va pune pe tranziția verde și digitală, dar și – în lumina evenimentelor recente – pe securitate.

Sub deviza „Europa ca sarcină”, preluată dintr-un discurs rostit la Aachen de scriitorul și șeful de stat ceh Václav Havel, Președinția cehă a UE se va concentra asupra următoarelor aspecte:

1) gestionarea crizei refugiaților și redresarea Ucrainei în urma războiului
; 2) securitatea energetică în Europa
; 3) consolidarea capacității europene de apărare și a securității spațiului cibernetic
; 4) reziliența strategică a economiei europene
; 5) reziliența instituțiilor democratice.

Referindu-se la evoluțiile crizei din Ucraina, el a afirmat că „asigurarea accesului la surse de energie accesibile, durabile, dar și fiabile va fi una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat vreodată UE”.

În cadrul dezbaterii, membrii CESE l-au îndemnat pe ministru să sporească sprijinul acordat organizațiilor societății civile de UE și de guvernele naționale, afirmând că astfel de organizații se află chiar în prima linie în criza umanitară provocată de invazia rusă în Ucraina și au nevoie de sprijin practic urgent.

Solidaritatea europeană a fost un alt subiect-cheie al discuției. Membrii au subliniat că importurile de energie din Rusia ar putea fi oprite numai dacă toate statele membre ale UE ar acționa la unison și ar partaja sursele de energie disponibile.

Mai mulți vorbitori au avertizat, de asemenea, cu privire la riscul ca aspectele sociale să nu fie luate în considerare în cursul Președinției cehe a Consiliului, în a doua jumătate a anului 2022. Odată cu creșterea prețurilor la energie și alimente, sărăcia a crescut și amenință coeziunea socială.

În cadrul unui seminar organizat în cadrul evenimentului, pe tema „Un mix energetic optim pentru energie durabilă și la prețuri accesibile”, președinta CESE, Christa Schweng, a subliniat că reducerea dependenței energetice a UE de țările terțe este esențială. Calea de urmat constă în diversificarea surselor de energie și sporirea investițiilor în sursele regenerabile de energie.

„Pentru a asigura o tranziție reușită, organizațiile societății civile trebuie să joace un rol esențial în definirea și punerea în aplicare a politicilor”, a afirmat ea. (mp)

CESE a salutat propunerea de directivă a Comisiei Europene privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pe platforme online, considerând că inițiativa reprezintă un pas foarte necesar către stabilirea unor criterii clare și bine definite de clasificare a relațiilor de muncă și de reglementare a utilizării algoritmilor la recrutarea și angajarea lucrătorilor pe platforme online.

CESE a afirmat că utilizarea unui instrument juridic obligatoriu, o directivă, pentru a reglementa munca pe platforme online este justificată, deoarece diversitatea extremă a condițiilor de muncă și a legislației din fiecare stat membru duce adesea la un tratament necorespunzător al lucrătorilor pe platforme online și la subminarea standardelor naționale și ale UE în materie de protecție a muncii. Avizul a fost adoptat în sesiunea plenară din martie, cu 149 de voturi pentru, 80 împotrivă și 17 abțineri.

Raportoarea avizului, Cinzia del Rio, a afirmat: „Există exemple clare de discriminare și de tratament inegal al lucrătorilor pe platforme online în întreaga UE. Situația din statele membre este extrem de diversă – vorbim despre o junglă de reglementare care trebuie defrișată. Directiva propusă urmărește să ofere un cadru de reglementare flexibil, care să poată fi adaptat la nivel național și care să țină seama de disparitățile dintre condițiile de muncă ale persoanelor.

De departe, problema cea mai importantă este calificarea juridică a raportului de muncă și distincția clară a acestuia față de activitatea independentă autentică. În acest scop, este necesar să se identifice în mod clar angajatorul responsabil din punct de vedere juridic, atât pentru a asigura plata corectă a impozitelor și a contribuțiilor sociale, cât și pentru a permite negocierea colectivă. Cu toate acestea, în opinia CESE, textul propunerii Comisiei este prea generic și vag cu privire la această chestiune, precum și la o serie de alte aspecte, cum ar fi dreptul la informare și consultare atât al lucrătorilor, cât și al reprezentanților sindicatelor.

Aceste incertitudini juridice pot favoriza, în anumite situații, apariția și proliferarea formelor de muncă nedeclarate și a unor situațiilor nefericite de exploatare și concurență între lucrătorii înșiși, care ar putea fi supuși unor practici ilegale de subcontractare, a susținut CESE. 

Grupul „Angajatori” al CESE a prezentat un aviz contrar, care a obținut peste 30 % din voturile exprimate și care a fost publicat în anexa la avizul adoptat. Grupul respectiv s-a opus utilizării unei directive pentru reglementarea muncii pe platforme online, temându-se că o astfel de legislație obligatorie ar oferi o soluție universală. Acest lucru poate deveni un obstacol în calea inovării și a investițiilor în crearea și dezvoltarea platformelor digitale în UE.

De asemenea, membrii grupului nu sunt de acord cu introducerea unei definiții juridice la nivelul UE a persoanelor care desfășoară activități salariate ori independente pe platforme, deoarece nu ar fi în măsură să respecte diversele modele utilizate în diferite țări sau să țină pasul cu evoluțiile dinamice de pe piețele forței de muncă. (ll)
 

CESE a solicitat statelor membre ale UE să își intensifice eforturile și să pună în aplicare directiva UE care prevede sancțiuni împotriva angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală. Într-un aviz adoptat recent, CESE a avertizat cu privire la deficiențele transpunerii și punerii în aplicare a directivei în întreaga UE.

Pe lângă o sursă de exploatare prin muncă, angajarea migranților aflați în situație de ședere ilegală este, de asemenea, un factor de atracție pentru introducerea ilegală de migranți; acest lucru înseamnă că, an de an, mii de oameni se angajează în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa. În opinia CESE, ambele practici infracționale ar trebui combătute printr-o acțiune hotărâtă la nivel național și la nivelul UE.

În avizul său, CESE a subliniat că severitatea sancțiunilor variază considerabil de la un stat membru la altul și că, în majoritatea cazurilor, ele nu descurajează angajarea de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală. 

O altă deficiență a directivei este că nu încurajează migranții să depună plângeri oficiale împotriva angajatorilor. Acest lucru se explică prin temerea adesea justificată și legitimă a migranților că vor fi returnați în țările lor de origine. Sprijinim cu fermitate intenția Comisiei de a iniția proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre în cazul în care acestea continuă să nu furnizeze toate informațiile relevante cu privire la punerea în aplicare a principalelor obligații privind sancțiunile, inspecțiile și protecția drepturilor migranților prevăzute în directivă, afirmă raportorul avizului, Carlos Manuel Trindade. 

Într-un alt aviz, CESE a analizat Planul de acțiune reînnoit al UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2021-2025) recent propus. El a salutat abordarea cuprinzătoare a acestei chestiuni, pe care o consideră continuarea activității sale de combatere a acestei activități infracționale periculoase. Potrivit cifrelor Europol, peste 90 % dintre persoanele care pătrund în Uniunea Europeană în mod ilegal au utilizat, într-un fel sau altul, rețelele de introducere ilegală de migranți.

Combaterea introducerii ilegale de migranți este considerată o prioritate în cadrul noului pact al UE privind migrația și azilul, deoarece a costat viața a mii de femei, copii și bărbați migranți. Persoanelor care încearcă să intre în UE pe această cale li se încalcă drepturile, ele devenind o sursă de profit. Securitatea Europei este amenințată.

Lupta împotriva traficului de migranți nu poate fi niciodată îndreptată împotriva migranților înșiși sau împotriva ajutorului și asistenței umanitare care li se acordă. Solidaritatea nu trebuie incriminată, a declarat raportorul avizului, José Antonio Moreno Diaz. Înțelegem că protejarea frontierelor externe ale UE este o prioritate, dar acest lucru trebuie făcut întotdeauna cu respectarea drepturilor omului.

În avizul său pe tema „Îmbunătățirea protecției mediului prin intermediul dreptului penal”, adoptat în sesiunea plenară din martie, CESE a sugerat ca UE să impună sancțiuni penale pentru un număr cât mai mare de infracțiuni împotriva mediului.

Raportul a analizat noua propunere de directivă a UE privind infracțiunile împotriva mediului și a sugerat modalități practice pentru ca aceasta să devină cu adevărat eficace, proporțională și disuasivă.

CESE a salutat extinderea listei infracțiunilor împotriva mediului de la nouă la optsprezece, dar crede că directiva ar trebui să acopere cât mai multe tipuri de infracțiuni împotriva mediului. Consideră, de asemenea, că limitele maxime ale sancțiunilor ar trebui să fie mult mai ridicate pentru ca acestea să fie eficiente, proporționale și disuasive.

O altă propunere formulată în raport este ca infracțiunile împotriva mediului să fie sub jurisdicția Parchetului European, deoarece se știe că multe dintre acestea au legătură cu criminalitatea organizată.

De asemenea, CESE solicită ca ecocidul să fie inclus în directivă și să fie definit ca „un act ilegal sau nejustificat comis în deplina cunoștință a faptului că există o probabilitate considerabilă ca respectivul act să aibă ca rezultat daune extinse sau pe termen lung asupra mediului”. CESE observă că conflictele armate sunt practic întotdeauna, prin definiție, ecocide. 

Infracțiunile împotriva mediului reprezintă a patra categorie de infracțiuni în ordinea rentabilității la nivel mondial, iar numărul lor este în creștere în UE. Deși condamnările la nivel transfrontalier pentru infracțiunile împotriva mediului nu au crescut în mod semnificativ, rata acestor infracțiuni comise în Europa a crescut.
Cu toate acestea, CESE subliniază că reformarea directivei nu este suficientă. Una dintre deficiențele semnalate în evaluările actualei directive este punerea în aplicare în statele membre. CESE subliniază necesitatea de a consolida lanțul de asigurare a respectării legislației și sugerează statelor membre ale UE să instituie forțe de poliție, procurori, judecători și instanțe judecătorești specializate în domeniul infracțiunilor împotriva mediului.

Directiva privind infracțiunile împotriva mediului din 2008 este principalul instrument cu caracter obligatoriu în vigoare în UE pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului. O evaluare efectuată în 2019 și 2020 a arătat că nu a avut un efect semnificativ pe teren. În ultimul deceniu, numărul cazurilor de infracțiuni împotriva mediului anchetate și condamnate cu succes a rămas scăzut, sancțiunile impuse au fost insuficient de disuasive și nu a existat o cooperare transfrontalieră sistematică. În urma evaluării, Comisia a decis să înlocuiască acest act legislativ cu o nouă directivă a UE. (mr)
 

Uniunea Europeană are obligația de a apăra valorile noastre fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor care aparțin minorităților. Din acest motiv, CESE a sprijinit cu fermitate, în cadrul sesiunii sale plenare din martie, elaborarea Strategiei Comisiei Europene privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești.

„CESE crede cu tărie că antisemitismul este un test pentru ideea europeană, statul de drept, drepturile fundamentale și democrație”, explică raportorul Ákos Topolánszky.

Comitetul salută strategia întrucât scopul acesteia nu este doar combaterea antisemitismului, ci și promovarea vieții evreiești, și avansarea pe calea unor politici publice și a unei cooperări comunitare care să promoveze acceptarea reciprocă.

CESE consideră că este esențial să se înțeleagă originile și cauzele tuturor formelor de violență împotriva persoanelor și comunităților evreiești, pentru a putea acționa eficient, nu numai prin intermediul sistemului de justiție penală, ci și printr-un sistem de acțiune mai eficient la nivel comunitar și societal. 

În plus, ca parte integrantă a identității europene, cultura evreiască trebuie să devină mai accesibilă cetățenilor și publicului larg. Comitetul invită instituțiile UE, statele membre și partenerii sociali să prezinte și să omagieze în mod corespunzător rolul comunității evreiești în UE, ca parte esențială și inalienabilă a unei culturi comune.

Comitetul consideră că trebuie utilizate în mod consecvent toate instrumentele juridice constituționale și ale UE pentru a descuraja conținutul antisemit în mass-media, îmbunătățind în același timp cunoștințele și înțelegerea vieții evreiești, prin relatări mai echilibrate și mai sensibile. 

În majoritatea cazurilor, reprezentarea comunităților evreiești și a membrilor acestora în mijloacele mass-media tradiționale și rețelele sociale este foarte limitată, axându-se în principal pe impactul violenței antisemite și al terorismului. În același timp, dincolo de aceasta, este nevoie de un conținut pozitiv, ca recunoaștere a importanței coexistenței în societățile noastre. 

În sfârșit, CESE încurajează Comisia Europeană să acorde combaterii antisemitismului și agendei strategice pentru promovarea vieții evreiești o dimensiune externă puternică în toate aspectele cooperării cu țările terțe și cu organizațiile internaționale. Comitetul desemnează politica de vecinătate a UE și instrumentele de cooperare pentru dezvoltare, precum și instrumentele care aduc țările candidate la UE mai aproape de UE, ca mecanisme adecvate de combatere a antisemitismului și de promovare a vieții evreiești. (gb)

CESE sprijină măsurile propuse de Comisie pentru a combate utilizarea abuzivă a societăților de tip „cutie poștală” și pentru a institui o impozitare minimă efectivă a societăților, dar și-ar dori consolidarea acestor măsuri. În două avize adoptate în sesiunea plenară din martie, CESE a semnalat posibile deficiențe și a sugerat adăugiri importante. 

Asigurarea unei impozitări eficace și echitabile în întreaga piață unică este esențială pentru stimularea unei redresări reale după pandemia de COVID-19 și pentru finanțarea tranziției digitale și verzi. În cele două avize, CESE a salutat propunerile Comisiei de combatere a utilizării societăților de tip „cutie poștală” pentru eludarea impozitării și introducerea unei impozitări efective minime a întreprinderilor, dar a subliniat posibilele lacune și a sugerat măsuri suplimentare esențiale. 

Benjamin Rizzo, raportorul avizului privind combaterea utilizării entităților de tip „cutie poștală”, a declarat: „Societățile de tip „cutie poștală” care au fost înființate în statele membre trebuie să fie aliniate la propunerea Comisiei, iar colaborarea dintre statele membre este mai imperativă ca niciodată pentru a evita erodarea competențelor fiscale ale UE”. 

Javier Doz Orrit, coraportor al avizului, a explicat: „Dacă se dorește ca directiva împotriva societăților de tip „cutie poștală” să completeze pachetul legislativ al Comisiei privind combaterea spălării banilor, atunci este cu atât mai necesară o normă împotriva «facilitatorilor profesioniști» care conduc societăți fictive”. 

Krister Andersson, raportorul avizului privind impozitarea efectivă minimă a societăților, a declarat: „Se preconizează că OCDE va prezenta reguli importante privind „sfera de siguranță”, înregistrările administrative simplificate și alte aspecte importante în acest sens. Aceste reguli ar trebui incluse la rândul lor în directivă. Este esențial ca legislația să fie transpusă în mod uniform în UE și să fie aplicată în mod egal și concomitent și la nivel mondial”. 

Petru Sorin Dandea, coraportorul avizului, a declarat: „CESE ar fi apreciat o evaluare a impactului pentru acele secțiuni ale directivei care vizează punerea în conformitate a acesteia cu dreptul UE. Solicităm ca o astfel de analiză să fie efectuată și pusă la dispoziția publicului interesat”. (tk)
 

Noul Bauhaus european plasează o dimensiune culturală și creativă în centrul Pactului verde european și al valului de renovări, oferind o rampă de lansare pentru tranziția verde. Cu aceste cuvinte, președinta CESE, Christa Schweng, a rezumat poziția CESE cu privire la această nouă inițiativă a Comisiei atunci când s-a întâlnit cu comisara pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, în cadrul sesiunii plenare a CESE din 23 martie 2022.

„Susținem pe deplin obiectivul de a asigura tuturor cetățenilor acces la bunuri circulare și cu o intensitate redusă a emisiilor de carbon în locurile în care trăiesc, în care lucrează, în clădirile publice și în locuințe, prin intermediul unor experiențe concrete”, a spus dna Schweng. Subliniind importanța implicării organizațiilor societății civile și privind în perspectivă, ea a adăugat: „CESE este pregătit să se implice în mod activ în abordarea participativă a mișcării «Noul Bauhaus european», asigurând astfel un dialog fructuos cu cetățenii și cu societatea civilă și oferind soluții pentru îmbunătățirea vieții lor de zi cu zi.”

Referindu-se la consecințele grave ale pandemiei și ale izbucnirii războiului din Ucraina, dna Gabriel a subliniat importanța, în prezent, a unor astfel de proiecte: „Cred că este mai important ca oricând să ne punem speranța în viitor, continuând să colaborăm în acest sens. Exact asta reprezintă noul Bauhaus european, iar CESE este un partener esențial pentru succesul său. Împreună, ne vom asigura că inițiativa este pusă în practică într-un mod cât mai aproape posibil de comunitățile locale, de cetățenii europeni și de căminele lor”.

Comisara a fost de părere că abordarea participativă este „esențială pentru menținerea dialogului cu cetățenii”, adăugând că „tocmai această idee de creare în comun și de cooperare a fost cea care ne-a inspirat inițiativa”. Ea a salutat propunerile CESE, cum ar fi sugestia de a crea o platformă a societății civile care să ofere sprijin la nivel local, precum și intenția de a organiza o conferință specifică în legătură cu festivalul anual al noului Bauhaus european, care va avea loc în perioada 9-12 iunie 2022. Un alt pas important va consta lansarea, în aprilie 2022, a Laboratorului noului Bauhaus european, un grup de reflecție și de acțiune privind crearea în comun, crearea de prototipuri și testarea.

CESE a adoptat un aviz privind reformarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) în cadrul sesiunii sale plenare din martie, salutând faptul că noua propunere a Comisiei ține seama de aspectele evidențiate în avizele anterioare ale CESE.

Comentând adoptarea documentului, raportorul, dl Mordechaj Martin Salamon, a afirmat că „CESE salută cu entuziasm abordarea UE, întrucât stimulează renovarea, în special, a clădirilor cu slabă performanță energetică și plasează Uniunea Europeană pe calea către o încălzire și o răcire decarbonizată: măsurile la nivelul UE sunt mai eficiente pentru accelerarea tranziției necesare.”

Directiva actualizată privind performanța energetică a clădirilor vizează să contribuie la atingerea unui mediu construit eficient din punct de vedere energetic, de calitate și fără combustibili fosili, și furnizează instrumentele pentru a aborda efectiv problema sărăciei energetice și a remedia deficitul structural și pe termen lung de investiții în construcții.

Recenta creștere puternică a prețurilor la energie și perspectiva unor prețuri ridicate, cel puțin pe termen mediu, au demonstrat că este mai important ca niciodată instituirea unei strategii pentru a atenua și a eradica sărăcia energetică. 

În timp ce, în 2018, 6,8 % din persoanele din întreaga UE (aproximativ 30,3 de milioane) nu erau în măsură să facă față facturilor la utilități, și prin urmare se confruntau cu riscul sistării aprovizionării, evoluțiile recente au agravat această problemă. 

Pentru a asigura locuințe decente, accesibile și sănătoase pentru toți, UE ar trebui să pună în aplicare măsuri pe termen lung pentru a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor, inclusiv eliminarea în condiții de siguranță a azbestului. Acest lucru este cu atât mai urgent cu cât încălzirea și răcirea pe bază de combustibili fosili vor deveni mai scumpe odată cu creșterea costurilor certificatelor din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). (mp)

Procedurile echitabile și dialogul cu comunitățile locale îi vor sensibiliza pe europeni cu privire la beneficiile tranziției energetice, motivându-i să ia parte la aceasta, afirmă CESE într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din martie.

Construirea încrederii reciproce cu toți actorii interesați este esențială pentru a face ca tranziția energetică și cea către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon să fie acceptată în rândul societății, a subliniat CESE în avizul său „Care sunt condițiile necesare pentru acceptarea socială a tranziției energetice și a tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon?”. 

„Toate măsurile legate de tranziția energetică necesită o comunicare deschisă și participare deplină, cât mai devreme în etapa de elaborare a proiectelor, la toate nivelurile adecvate, de la cel european la cel al autorităților locale”, a spus raportorul Arnaud Schwartz.

Coraportorul Jean Pierre Coulon a declarat: „Sprijinul societății civile este extrem de important pentru a garanta asumarea de către comunitate, dat fiind că organizațiile locale pot contribui la dezbaterea publică mai ușor și pot utiliza datele științifice pentru a contracara ideile greșite care ar putea circula.”

Uniunea Europeană are nevoie de tranziția energetică pentru că energia rezultată este mai curată și mai echitabilă, atât pentru individ, cât și pentru colectivitate. De asemenea, ea va fi mai ieftină pentru cetățeni pe termen lung. Este nevoie însă de schimbări la nivel individual și colectiv și, pe termen scurt, decarbonizarea poate duce la costuri mai ridicate pentru producători și la prețuri mai mari pentru consumatori.

Este, prin urmare, esențial ca populația și toți actorii interesați să-și consolideze încrederea reciprocă și să accepte transformarea și schimbările ei tehnice, din etapa de planificare până în cea de punere în aplicare. Pentru a realiza acest lucru, procesul trebuie să fie independent, transparent și incluziv, informațiile furnizate ar trebui să fie de calitate și ușor accesibile, iar factorii de decizie ar trebui să fie responsabili. (mp)

Propunerea de actualizare a regulamentului privind rețelele transeuropene de transport este necesară și binevenită, pentru ca UE să contribuie cu adevărat la durabilitate și la mobilitatea inteligentă, inclusiv prin intermediul transportului feroviar. Acesta a fost principalul mesaj al avizului pe tema„Revizuirea Regulamentului privind TEN-T și a Regulamentului privind coridoarele feroviare de marfă”, adoptat în sesiunea plenară din martie.

Noul regulament va actualiza cadrul de reglementare existent care datează din 2013 și va contribui la atingerea, în ce privește infrastructura, a obiectivelor stabilite în Pactul verde, în Strategia pentru mobilitate durabilă și inteligentă și în Planul de acțiune pentru transportul feroviar. 

Comentând adoptarea avizului, dl Back a afirmat: „Era deja urgent să se propună o nouă reglementare care să ia în considerare contextul politic actual și să tragă învățăminte din experiențele trăite în ultimii ani”. Planul de a înăspri normele de punere în aplicare ale TEN-T este binevenit, în condițiile în care aplicarea reglementărilor în vigoare a înregistrat întârzieri semnificative și nu a fost satisfăcătoare.

Comitetul apreciază în mod deosebit intenția Comisiei Europene de a plasa coeziunea în centrul propunerii. Acest lucru înseamnă asigurarea accesibilității și conectivității în toate regiunile UE, atât pentru traficul de călători, cât și pentru traficul de mărfuri, în momentul implementării rețelei. De asemenea, noul regulament ar trebui să implice o coordonare și o interconectare eficiente între, pe de o parte, traficul pe distanțe lungi, regional și local și, pe de alta, transportul în nodurile urbane.

Din punct de vedere tehnic, CESE este în favoarea armonizării din ce în ce mai mari a cerințelor de infrastructură ale rețelelor „centrale” și „globale” și a stabilirii unor etape: 2030 pentru implementarea rețelei centrale, 2040 pentru „rețeaua centrală extinsă” și 2050 pentru rețeaua globală. În ceea ce privește termenul-limită din 2030, CESE își reiterează îndoielile legate de fezabilitate exprimate în raportul său de evaluare din 2020, dar consideră că termenul-limită ar trebui menținut pentru a exercita presiune asupra statelor membre. (mp)

Într-un aviz din proprie inițiativă recent, CESE a propus înființarea unei agenții europene care să remedieze deficiențele mecanismului de protecție civilă al UE, care nu mai pare capabil să reacționeze la dezastrele legate de schimbările climatice și la catastrofele multiple, cum ar fi războiul actual din Ucraina. 

Potrivit propunerii CESE, agenția ar conecta în mod mai consistent protecția civilă și ajutorul umanitar și ar putea deschide calea pentru o acțiune mai fermă în domeniul politicii externe.

În ciuda consolidării și adaptării juridice a mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM) în mai 2021, războiul din Ucraina a demonstrat necesitatea urgentă de a îmbunătăți mecanismul și de a conecta într-un mod mai coerent protecția civilă și ajutorul umanitar.

Christophe Quarez, raportorul avizului pe tema „Consolidarea protecției civile a UE”, a declarat: „Având în vedere toate aceste noi provocări și, în special, războiul din Ucraina, considerăm că mecanismul nu dispune de suficiente instrumente sau de instrumente suficient de eficiente”. Propunerea de creare a unei agenții europene de protecție civilă și ajutor umanitar va ajuta populația Ucrainei și va contribui la o mai bună abordare a problemelor ridicate de dezastre și crize umanitare.

Violeta Jelić, coraportoarea avizului, a adăugat: „Protecția civilă trebuie să se bucure de mai multă recunoaștere și să fie apreciată de toate țările participante la acest act de pură solidaritate și simț de apartenență.”

CESE consideră, de asemenea, că dimensiunea diplomatică a protecției civile a UE nu este suficient de bine dezvoltată. Având în vedere că Uniunea Europeană este lider în ceea ce privește trimiterea de ajutor umanitar către țările învecinate, mecanismul de protecție civilă ar putea deveni un puternic instrument în setul de instrumente ale politicii externe a UE.

CESE a propus, de asemenea, un amendament legislativ pentru a autoriza răspunsurile automatice și imediate în cadrul mecanismului în eventualitatea unui dezastru provocat de oameni sau a unei crize, atât în interiorul cât și în exteriorul teritoriului UE. l

La 29 martie, CESE a organizat primul Forum al societății civile europene privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care aduce laolaltă societatea civilă, mediul academic, instituțiile UE și instituții internaționale, pentru a discuta idei inovatoare și a formula recomandări concrete cu privire la viitorul politicii comerciale a UE. 

Această manifestare, care are loc într-un moment critic pentru comerț și dezvoltarea durabilă, a implicat o serie de sesiuni de dezbateri care au acoperit o gamă largă de teme, printre care se numără drepturile materiale, monitorizarea și punere în aplicare, și în cadrul cărora participanții au fost invitați să își exprime punctele de vedere ca parte a revizuirii în curs a Planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă și cu privire la recentele evoluții din țările partenere ale UE. 

„CESE se angajează să fie o forță motrice pentru o dezbatere ambițioasă privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care să reflecte așteptările ridicate ale societății civile”, a reafirmat președinta Comitetului, Christa Schweng. Ea a făcut referire, de asemenea, la provocările geopolitice ale vremurilor noastre: Războiul din Ucraina, la fel ca multe altele, are o dimensiune legată de durabilitate: este vorba despre resurse și relații de dependență într-o lume afectată de schimbările climatice.

Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, a subliniat că, în urma pandemiei de COVID-19 și a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a avut loc modificarea cadrului global. Sistemul multilateral este în pericol, a afirmat el, și este clar că ar trebui pus un accent mai mare pe acordurile comerciale bilaterale.

Luisa Santos, din partea Business Europe, a împărtășit opinia conform căreia multilateralismul se confruntă cu o criză, însă a adăugat: Nu trebuie să renunțăm, întrucât avem nevoie de instituții multilaterale pentru a menține dialogul, și a menționat o serie de inițiative recente în domeniul mediului întreprinse la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). 

Anaïs Berthier, din partea Client Earth, și-a exprimat convingerea că politica comercială a UE este prea izolată de alte politici, cum ar fi cea privind mediul și cea privind clima. Ea a afirmat următoarele: Inițiativele autonome întreprinse trebuie să garanteze că produsele introduse pe piața UE îndeplinesc criterii de durabilitate.  

Maria Martin-Prat, directoare generală adjunctă pentru comerț în cadrul Comisiei Europene, care conduce lucrările în curs privind revizuirea capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, a declarat că, deși coerența nu constituie obiectivul, ea este eficientă și atrage după sine schimbarea. 

Jean-Marie Paugam, director general adjunct în cadrul OMC, a subliniat că comerțul nu ar trebui să constituie un obstacol în calea politicilor în materie de mediu. „Pentru dezvoltarea durabilă, dispunem de un mecanism de notificare a măsurilor comerciale, și am observat că măsurile comerciale masive au fost utilizate ca pârghie pentru obiectivele de mediu”. 

Tanja Buzek, președinta Comitetului de monitorizare privind comerțul internațional al CESE și raportoarea avizului CESE privind revizuirea capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, a dat dovadă de o mare ambiție în ceea ce privește așteptările, afirmând că «ar trebui să privim prioritățile noastre în ceea ce privește revizuirea capitolelor privind comerțul și dezvoltarea dintr-o nouă perspectivă, ceea ce înseamnă, totodată, înlăturarea „gândirii compartimentate”». O revizuire ambițioasă trebuie să includă o abordare actualizată a punerii în aplicare, sub rezerva sancțiunilor și cu o monitorizare mai strictă din partea societății civile, utilizând instrumente inovatoare și sporind efectul de levier în domeniul comerțului și dezvoltării durabile. (at)
 

Într-un raport recent, CESE a afirmat că organizațiile societății civile ar trebui să fie implicate îndeaproape în negocierea unor noi acorduri de liber schimb în cadrul noii politici comerciale a UE. 

CESE este ferm convins că organizațiile societății civile și partenerii sociali ar trebui să participe la negocierile pentru noua strategie comercială a UE. Acest lucru va contribui la asigurarea unei repartizări reale a beneficiilor acestei politici între toți participanții, atât în UE, cât și în țările partenere. 

În februarie 2021, Comisia Europeană a prezentat o nouă politică comercială deschisă, durabilă și fermă, în care UE este mai intransigentă cu partenerii săi comerciali și acordă o importanță deosebită durabilității. CESE consideră că, pentru a pune în aplicare această politică, trebuie îndeplinite o serie de condiții prealabile.

Într-un aviz din proprie inițiativă adoptat de CESE în sesiunea plenară din martie, reprezentanții organizațiilor societății civile au subliniat că este nevoie de un nou cadru pentru acordurile de liber schimb și de investiții, pentru a include organizațiile societății civile și, în același timp, pentru sensibilizarea opiniei publice.

Stefano Palmieri, membru al CESE și raportor al avizului a subliniat că este necesară o nouă metodologie de negociere, prin care să se poată stabili o nouă foaie de parcurs, care va garanta implicarea activă a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali în toate etapele de negociere.

CESE a criticat diferitele instrumente de negociere utilizate de UE și consideră că este momentul să se elaboreze o nouă strategie de negociere, cu noi standarde și proceduri care să asigure implicarea amplă și constructivă a societății civile și a partenerilor sociali. Primul pas în acest sens ar fi semnarea unui memorandum de înțelegere între părțile la negocieri, care ar garanta că ambele părți trec prin diferitele etape ale negocierilor. Al doilea pas este reforma aprofundată a grupurilor consultative interne (GCI). Avizul sugerează că fiecare acord semnat trebuie să cuprindă un protocol privind funcționarea GCI.

Acest proces dublu de reformă se va baza pe noua politică comercială a UE și va contribui la realizarea obiectivelor sale. 

Opt propuneri concrete au fost prezentate dnei Věra Jourová, vicepreședintă a Comisiei Europene responsabilă cu valorile și transparența, de către elevi din învățământul secundar din întreaga Europă. Elevii au participat la manifestarea virtuală pentru tineret „Europa ta, părerea ta!” (YEYS2022). Ediția din acest an, cu titlul „Adevărul despre minciuni. Tinerii în fața provocărilor dezinformării”, a fost găzduită de CESE la 31 martie și 1 aprilie 2022. 

După două zile de discuții și dezbateri virtuale însuflețite, cei 99 de elevi cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani care au participat la #YEYS2022 au formulat o serie de recomandări specifice, pe care le-au prezentat vicepreședintei Věra Jourová și le-au discutat cu ea.

„Educația este esențială pentru creșterea rezilienței societății noastre împotriva dezinformării și a știrilor false”, a declarat dna Jourová în încheierea manifestării Europa ta, părerea ta! ediția 2022, făcând observații detaliate pe marginea recomandărilor elevilor, pe care le-a discutat cu ei una câte una. „Dezinformarea este o amenințare la adresa societății noastre, în special în vremuri de război. Trebuie să o combatem, asigurând în același timp libertatea de exprimare”, a afirmat ea. 

Scopul manifestării #YEYS2022 a fost sporirea gradului de conștientizare cu privire la pericolele dezinformării și încurajarea elevilor să devină mai activi în lupta împotriva știrilor false. În timpul manifestării, tinerilor li s-a explicat cum să detecteze cu ușurință dezinformarea și cum să acționeze împotriva acesteia. Ei au lucrat în grupuri mici și în diferite ateliere și au dezvoltat o campanie de dezinformare, care a trebuit să fie contracarată ulterior printr-o campanie puternică de informare.   

Elevii au fost întâmpinați de Christa Schweng, președinta CESE, care a declarat: „Știrile false se răspândesc în mod constant în încercarea de a submina valorile europene și democrația. #YEYS2022 este o oportunitate pentru tineri de a-și dezvolta gândirea critică și de a învăța despre instrumentele de combatere a dezinformării. Tinerii sunt cheia pentru conturarea unui viitor mai bun pentru Europa.”

Cillian Lohan, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, a încheiat manifestarea cu următoarele observații: „În calitate de reprezentanți ai societății civile, dorim să ne întâlnim mai mult cu tinerii noștri, să ascultăm abordările lor deschise și să combinăm preocupările noastre cu imaginația și viziunea lor pentru viitor.” 

„Europa ta, părerea ta!” – ediția 2022 YEYS2022 reprezintă una dintre principalele manifestări organizate în cadrul Anului European al Tineretului 2022.

Mai multe detalii despre YEYS 2022 sunt disponibile pe pagina oficială a manifestării. (ks)
 

CESE a sărbătorit Ziua Europei la 7 mai, punând accentul pe două teme: tineretul și sprijinului în favoarea Ucrainei.

CESE s-a alăturat altor organisme și instituții ale UE din Bruxelles pentru a marca Ziua Europei, sub semnul accentului pus, în comun, pe tineret și pe Ucraina.

Tema principală a acestui An European al Tineretului a reprezentat-o tineretul, însă, în paralel, CESE a lansat, pe pagina specială dedicată acestei manifestări online, un apel puternic de a sprijini Ucraina și de a fi solidari cu această țară.

Ziua Europei se sărbătorește în fiecare an la Bruxelles și în alte părți ale UE, pentru a comemora declarația istorică a lui Robert Schuman din 9 mai 1950. Această zi ne oferă ocazia de a privi înapoi la ceea ce a realizat UE prin pace, cooperare și solidaritate, și a privi înainte la ceea ce sperăm să realizăm în viitor. În această zi, Uniunea Europeană invită cetățenii din întreaga Europă să afle despre modul de funcționare al instituțiilor sale și despre ce poate face UE pentru ei.

Descoperiți mai multe aici. (ck)

redactat de Arnold Puech d’Alissac, vicepreședintele Grupului „Angajatori” al CESE

În 2017, imediat după ce a fost ales pentru prima oară în funcția de președinte al Franței, Emmanuel Macron a devenit purtătorul de stindard al centralismului radical. Însă, acum, având în vedere geopolitica actuală și situația națională, el a urmărit nu atât aspirațiile sale către centru radical, ci, palmaresul său de reformator veritabil, viziunea sa asupra afacerilor mondiale și imaginea sa de lider care a revigorat politica franceză. Cu toate acestea, rezultatele finale ale alegerilor arată o țară clar divizată și fragmentată, mult mai mult decât în 2017.

Cum putem să le redăm încrederea cetățenilor francezi și să ne asigurăm că, data viitoare, nu o vom vedea pe Marine Le Pen pretinzând și mai abitir că reprezintă centrul spectrului politic? Răspunsul este simplu: mobilitatea socială ascendentă. Macron trebuie să se concentreze asupra celor mai dezavantajați și să le dea perspective reale de a urca pe scara economică și socială.

Va avea loc a treia rundă de alegeri – cele legislative, care vor fi organizate în iunie. Sistemul, așa cum a fost creat, a avut întotdeauna rezultate pozitive pentru președinți și nu sunt deloc îngrijorat pentru Macron în acest caz: va obține o majoritate solidă, întrucât nu există o opoziție unită, nici de stânga, nici de dreapta.

Iar dacă Les Républicains vor să se salveze, vor trebui să schimbe câte ceva, în principal în ce privește problemele majore care parazitează Franța, deficitele și Pactul de stabilitate și creștere. Acest lucru va deschide calea către prosperitate și speranță.

Trebuie să realizăm reforme în țara noastră, în special în materie de pensii, domeniu în care sistemul este marcat de inegalități profunde între sectorul public și cel privat. În acest domeniu există un blocaj. Analizând tot ceea ce a făcut președintele Macron în ultimii cinci ani, vedem că există multe reforme pe care nu le-a putut pune în aplicare. Un mare test pentru cel de-al doilea mandat al său vor fi reformele pe care va reuși să le realizeze.

Reformele vor fi foarte dificile. Suntem în strânsă legătură cu UE, iar revizuirea Pactului de stabilitate și de creștere ne-ar putea ajuta să schimbăm lucrurile.  În ceea ce privește Europa, cred că Macron este un aliat bun și că va continua să urmeze această cale. În sfârșit, el se aliniază la propunerile guvernului german prin numirea a doi miniștri care vor fi responsabili cu tranziția ecologică.

Drumul pe care s-a angajat dl Macron este presărat cu obstacole și provocări, dar, dat fiind că este la al doilea mandat, sperăm că a tras învățăminte din primul.

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

În cadrul sesiunii sale plenare din martie, CESE a adoptat un aviz important privind propunerea de directivă a Comisiei privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii pe platforme online. Pe lângă propunere, CESE a considerat că este esențial să se sublinieze prezumția de raporturi de muncă și să se consolideze aceste dispoziții, astfel încât să se evite alte lacune care să permită ca lucrătorii să fie clasificați ca lucrători independenți. Avizul se axează, de asemenea, pe rolul gestionării algoritmice și pe drepturile colective ale lucrătorilor pe platforme online.

Dezbaterea referitoare la această nouă directivă privind lucrătorii pe platforme online, menită să asigure clasificarea lor clară ca angajați, pentru a preveni practicile actuale, a fost întâmpinată cu o opoziție fermă din partea multor angajatori din întreaga Europă. Refuzul categoric al multora în ce privește regularizarea activității independente precare și fictive face cu atât mai necesară legislația în domeniu: problema nu se va rezolva prin autoreglementarea sectorului. Fără legislație, platformele vor continua să acționeze la limita a ceea ce înseamnă a fi angajat, evitând negocierile colective și protecția socială. Procedând astfel, ele oferă consumatorilor prețuri mai mici și, ca de obicei, repercutează consecințele dezastruoase și costurile ascunse asupra societății în ansamblu.

Această acțiune de asigurare a securității și a clarității juridice în întreaga Europă nu este doar în interesul lucrătorilor. Multe întreprinderi a căror voce nu a fost auzită și care respectă nu numai litera, ci și spiritul legislației muncii, se confruntă cu o concurență neloială din cauza acestor forme de dumping social. Pe măsură ce discutăm despre viitorul Europei, aceasta este o parte integrantă a discuției respective: convergența socială ascendentă sau o uniformizare descendentă. În cele din urmă, pacea socială de care se bucură toți, inclusiv întreprinderile, depinde și de coeziunea socială și de un anumit grad de egalitate, iar acestea sunt puse în pericol de capitalismul agresiv.

Prin natura lor, noile forme de muncă vor fi întotdeauna chestiuni controversate. În mod evident, lucrul pe platforme online nu constituie o excepție. Pe de o parte, progresul tehnologic oferă noi posibilități organizaționale și oportunități de angajare. Pe de altă parte, acest lucru este adesea însoțit de precaritate. De fapt, procesul nu este nou: de la începuturile revoluției industriale, sindicatele s-au născut ca răspuns solidar la condițiile de muncă inumane din fabrici. S-au întâmplat multe de atunci și, în general, cel puțin în Europa, există o protecție solidă a forței de muncă. Cu toate acestea, este din nou necesară o ajustare pentru a garanta că această inovare nu se produce în detrimentul condițiilor de viață și de muncă ale cetățenilor și lucrătorilor noștri. (pbr)

Redactat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE

Un nou studiu al CESE pe tema „Implicațiile pandemiei de COVID-19 asupra drepturilor fundamentale și a spațiului civic”, solicitat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE, analizează modul în care pandemia de COVID-19 a afectat activitatea organizațiilor societății civile (OSC) și modul în care măsurile puse în aplicare în fiecare stat membru al UE au afectat capacitatea OSC de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale.

Potrivit lui Filip Pazderski, autorul principal al studiului, principalele constatări și recomandări ale lucrării sunt următoarele:

În primul rând, pandemia a avut un impact eterogen și complex asupra organizațiilor societății civile. Pe de o parte, organizațiile societății civile au fost adesea primele care și-au reorganizat activitățile, răspunzând astfel mai rapid decât administrațiile publice sau întreprinderile la nevoile comunităților locale. Transferul operațiunilor în online a accelerat digitalizarea. Toate acestea au permis OSC să se adreseze unui public nou și să își sporească eficiența și sfera de cuprindere a activităților. A fost mai ușor să se creeze coaliții, să se promoveze schimbul de experiență și să se definească poziții publice comune. Prin urmare, vizibilitatea socială a OSC a crescut, în prezent existând o mai bună înțelegere a rolului lor de zi cu zi.

Pe de altă parte, OSC au fost puternic afectate de criza sanitară de durată. Dificultățile financiare au reprezentat efectul cel mai acut. În special, entitățile mai mici care își desfășoară activitatea în afara marilor orașe și care reunesc grupuri mai expuse riscului de excluziune digitală au fost obligate să își suspende activitatea. Multe dintre acestea nu și-au reluat operațiunile până în prezent. Activiștii s-au confruntat cu provocări în materie de sănătate mintală, cu oboseală din cauza muncii de la distanță și cu incertitudini tot mai mari cu privire la viitor, exacerbate de izolarea socială pe termen lung. Echilibrul dintre viața profesională și cea privată a fost adesea dificil de menținut din cauza muncii la ore neregulate.

Pandemia a evidențiat sau a accentuat problemele deja existente. Capacitatea OSC de a funcționa a fost împiedicată de o legislație extraordinară, deoarece această legislație a redus transparența guvernelor, a împiedicat supravegherea activității acestora și a limitat libertatea de întrunire și de exprimare. Aceste restricții și limitări au avut loc sub pretextul combaterii pandemiei. Standardele dialogului civil în procesul legislativ au scăzut. Adesea, OSC nici măcar nu au fost incluse în consultarea legilor care abordează impactul crizei. 

Pentru a răspunde acestor provocări, trebuie să oferim OSC o finanțare mai flexibilă și mai accesibilă, să asigurăm participarea lor semnificativă la monitorizarea fondurilor UE, să adoptăm Strategia UE privind societatea civilă, subliniind rolul sectorului, să monitorizăm și să răspundem în mod constant la atacurile asupra actorilor civici și să oferim un cadru mai structurat pentru un dialog civil deschis, regulat și transparent la nivelul UE. Acestea nu sunt idei noi, dar pandemia le-a conferit o nouă semnificație. În plus, rolul jucat de OSC și vizibilitatea pe care au dobândit-o pot contribui în cele din urmă la punerea în practică a acestor idei.

Studiul final a fost prezentat în cadrul Zilelor societății civile din martie. Mai multe informații sunt disponibile aici.

Pentru a marca cea de-a 20-a aniversare, Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI) a CESE va organiza un eveniment la 8 iunie, în clădirea Charlemagne din Bruxelles, pentru a analiza provocările viitoare pentru industria europeană. 

Conferința va aborda rolul CCMI în cadrul CESE și în raport cu alte instituții europene și va analiza modul în care CCMI poate oferi valoare adăugată și poate contribui la asigurarea unei tranziții verzi și digitale reușite pentru industria europeană. Acesta va reflecta asupra modului în care CESE poate contribui cel mai bine la găsirea unor soluții la provocările cu care se confruntă toate sectoarele industriale europene pentru a rămâne competitive și la necesitatea de a progresa către o autonomie strategică deschisă. 

Comisia consultativă pentru mutații industriale (cunoscută sub acronimul său în limba franceză CCMI) a preluat moștenirea Comitetului consultativ al Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului în 2002, când tratatul pe o perioadă de 50 ani al acesteia din urmă s-a încheiat. Ca atare, este cel mai vechi organism al UE dedicat prognozării viitorului și sprijinirii tranziției sectoarelor industriale, și a fost înființat ca o comisie distinctă în cadrul Comitetului Economic și Social European. În timp ce activitatea principală a CCMI își are originea în misiunea sa istorică de analizare a mutațiilor industriale în sectorul cărbunelui și oțelului, mandatul său a fost extins progresiv pentru a cuprinde toate ecosistemele industriale, acoperind atât industria prelucrătoare, cât și serviciile.

Pentru mai multe informații, a se vedea https://www.eesc.europa.eu/en/agenda/our-events/events/ccmi-20th-anniversary (ks)

O recentă expoziție de fotografie organizată de CESE a adus în prim-plan situația prizonierilor politici din Belarus și pericolele pe care le atrage după sine regimul autoritar și opresiv al acestei țări.

Expoziția online intitulată „Heroes of Dark Times” („Eroii vremurilor sumbre”) a prezentat 32 de imagini realizate de patru fotografi, care imortalizează persoane condamnate și închise de guvernul belarus.

Regimul belarus a încarcerat peste 1 100 de prizonieri politici. Aceste fotografii scot în evidență încălcările drepturilor omului și ale libertății de exprimare, și constituie o mărturie vie a represiunilor fără precedent pe care le îndură poporul belarus în lupta sa curajoasă în favoarea democrației.

Prin această expoziție, Comitetul Economic și Social European a dorit să aducă omagiu acestor eroi necunoscuți, și să atragă atenția asupra situației dramatice a oponenților politici din această țară învecinată.

Expoziția de fotografie a avut loc între 12 aprilie și 6 mai. (kc)

Pentru a afla mai multe, vizitați: https://europa.eu/!fdhy6F