CESE Info: Restaurantele și barurile au fost închise în perioada pandemiei. Cum afectează această situație producătorii de alimente, furnizorii, proprietarii de restaurante, cultura în materie de alimentație și consumul de alimente? Care este cea mai bună modalitate de a reintegra oamenii în muncă?

Peter Schmidt, președintele Secțiunii NAT: Producătorii de alimente, industria alimentară și comercianții cu amănuntul de produse alimentare se află sub presiune chiar și în vremuri normale. Toată lumea se așteaptă la o aprovizionare adecvată cu alimente de cea mai înaltă calitate, non-stop, 24h/24h.

Vestea bună printre toate relele pe care le-a adus pandemia este că aprovizionarea cu alimente a Europei funcționează bine chiar și în perioade de criză! Lanțul de aprovizionare cu alimente este, fără îndoială, cel care a funcționat cel mai bine pe parcursul crizei actuale. Rafturile pentru alimente din piețele și magazinele europene nu au rămas goale nicio clipă.

Cu toate acestea, pandemia a identificat unele puncte slabe care fuseseră scăpate din vedere. Aș dori să amintesc pe scurt trei dintre ele.

O problemă care a ieșit la iveală de curând se referă la posibilitățile de angajare a lucrătorilor pentru campaniile de recoltare în agricultură. O a doua a fost legată de structura industriei cărnii.

În ambele cazuri, producția se baza pe forță de muncă ieftină, îndeosebi din țările est-europene, și pe migranți (sau resortisanți ai unor țări terțe), având drept consecință o serie de abuzuri legate de libera circulație a lucrătorilor în Europa și o presiune enormă asupra prețurilor produselor agricole și alimentare.

Restricțiile de călătorie și măsurile de izolare au perturbat aceste lanțuri de aprovizionare. În același timp, au ieșit la iveală condițiile dificile în care au trăit și au lucrat aceste persoane. Aceste condiții au dus și la apariția unor lanțuri de transmitere și focare ale bolii. În industria cărnii, această situație a determinat guvernul german să adopte reglementări pentru protejarea lucrătorilor.

A treia zonă a lanțului de aprovizionare cu alimente care se confruntă cu mari probleme este sectorul HORECA și întreaga industrie turistică, la nivel mondial.

În majoritatea țărilor, întreprinderile din sectorul hotelier sunt închise din cauza interdicțiilor, inclusiv de circulație, a restricțiilor de călătorie și a întreruperilor de activitate. Mii de întreprinderi se zbat să supraviețuiască sau sunt în prag de faliment.

Milioane de lucrători sunt încadrați în programe de suspendare temporară a contractului individual de muncă sau și-au pierdut locul de muncă. Multe companii hoteliere au început să ia măsuri de restructurare și concediere a lucrătorilor. Viitorul sectorului este incert, iar redresarea va fi probabil lungă și dificilă.

Ar trebui adoptate cât mai curând posibil următoarele măsuri:

• adoptarea și punerea în aplicare cât mai curând a Planului de redresare al UE; întreprinderile și lucrătorii nu mai pot aștepta;
• plasarea HORECA și a turismului în centrul planurilor naționale de recuperare și reziliență (PNRR), implicând partenerii sociali într-un efort de a salva cât mai multe locuri de muncă, pentru a susține sectorul din punct de vedere economic și a contribui la o redresare rapidă, dar sigură și coordonată, și la facilitarea condițiilor de călătorie;
• extinderea tuturor măsurilor de urgență, cum ar fi reducerea programului de lucru, cel puțin până în septembrie 2021, asigurând alocații corecte pentru toți lucrătorii, inclusiv cei sezonieri și temporari;
• creșterea plăților pentru indemnizațiile pe termen scurt la 100 %;
• punerea în aplicare corespunzătoare a legislației UE în vigoare privind drepturile lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, în special dreptul la remunerație egală pentru muncă egală în același loc, inclusiv prin sisteme de inspecții la locul de muncă concertate și comune, naționale și transfrontaliere;
• asigurarea unui nou model de turism durabil prin intermediul Pactului verde european și al Strategiei „De la fermă la consumator”.

Orice sprijin financiar precum ajutoarele de stat, împrumuturile sau scutirile fiscale ar trebui să fie acordate numai întreprinderilor care:

• protejează locurile de muncă sau creează locuri de muncă decente și respectă drepturile lucrătorilor și contractele colective de muncă;
• nu sunt înregistrate în paradisuri fiscale și au plătit întotdeauna în mod corect partea care le revine din impozitele și contribuțiile sociale;
• sunt de acord cu suspendarea plăților de dividende, a răscumpărării de acțiuni și a opțiunilor pe acțiuni pe durata crizei.