CESE info

La 27 ianuarie, cu ocazia sesiunii plenare a CESE, prim-ministrul Portugaliei, António Costa, a prezentat prioritățile președinției portugheze a Uniunii Europene. Portugalia a plasat agenda socială printre prioritățile programului președinției sale și a solicitat expertiza CESE cu privire la șapte subiecte esențiale pentru viitorul UE.

Sub deviza „Vremea rezultatelor: o redresare echitabilă, verde și digitală”, președinția se va concentra asupra a trei mari priorități: promovarea unei redresări stimulate de tranziția climatică și de cea digitală; punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; și consolidarea autonomiei Europei, care trebuie să rămână, în același timp, deschisă către lume.

„Aceste priorități sunt în perfectă concordanță cu cele ale Comitetului nostru: pledăm în favoarea unei Uniuni Europene prospere economic, favorabile incluziunii sociale și durabile din punct de vedere al mediului”, a afirmat președinta CESE, Christa Schweng.

„Lupta împotriva pandemiei de COVID-19 a demonstrat valoarea adăugată pe care o reprezintă Uniunea Europeană. Lansarea procesului de vaccinare, pe de o parte, și aprobarea cadrului financiar multianual și a programului „Next Generation EU”, pe de altă parte, au făcut să renască speranța și au dat un nou sens cuvântului „comunitate”, a subliniat dl Costa.

Evenimentul central al președinției portugheze va fi summitul social, programat să aibă loc la 7 mai, la Porto.

„Principalul obiectiv al summitului social este de a da un puternic elan politic planului de acțiune pe care Comisia îl va prezenta în luna martie și de a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale, care constituie cel mai eficace vaccin împotriva inegalităților sociale, a populismului și a fricii”, a subliniat prim-ministrul portughez.

Acesta a afirmat, de asemenea, că pentru a realiza acest obiectiv fundamental, președinția portugheză contează pe contribuția esențială și participarea activă a CESE. Președinția a solicitat expertiza CESE cu privire la șapte subiecte esențiale pentru viitorul UE. (mr)

Punând accentul pe construirea unei Uniuni Europene mai puternice din punct de vedere economic, social și al mediului, Președinția CESE sprijină eforturile Comisiei de a repune Europa pe picioare în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Acesta este mesajul pe care președinta CESE, dna Christa Schweng, l-a transmis vicepreședintelui Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și analiză prospectivă, dl Maroš Šefčovič, care a participat la sesiunea plenară a Comitetului din luna ianuarie.

Dna Schweng a oferit Comisiei sprijinul deplin al CESE, reafirmând angajamentul luat în iulie 2020, odată cu adoptarea contribuției CESE la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2021: „Comitetul dorește să contribuie activ la redresarea și reziliența viitoare ale Europei, pentru a o face prosperă din punct de vedere economic, favorabilă incluziunii sociale și sustenabilă din punctul de vedere al mediului”, a declarat dna Schweng. „Ne așteaptă provocarea de a găsi un răspuns eficace la dificultățile economice și sociale care decurg din criza provocată de pandemia de COVID-19.”

În ceea ce îl privește, dl Šefčovič a afirmat că programul de lucru al Comisiei pentru anul 2021 a fost conceput în așa fel încât să ajute Uniunea să depășească situația de vulnerabilitate determinată de criză și să genereze o nouă dinamică, punând în aplicare soluții adaptate exigențelor viitorului: „Uniunea noastră a dat dovadă de multă solidaritate și unitate. Nu dorim doar o relansare, ci și un pas înainte; după toate provocările pe care le-am întâmpinat în 2020, a sosit momentul să începem redresarea UE post-COVID-19 și să definim viitorul pe care îl dorim pentru Uniunea noastră.”

Referindu-se la măsurile de combatere a pandemiei aflate în vigoare, dl Šefčovič a subliniat că eforturile și activitățile realizate de Comisie în favoarea unei Uniuni Europene a sănătății au permis UE să adopte o abordare coordonată în materie de vaccinare și să garanteze punerea la dispoziție a celei mai ample game de vaccinuri din lume, cu un total de 2,3 miliarde de doze. (mp)

Mai multă claritate, transparență financiară sporită, norme stricte privind hărțuirea și sancțiuni mai severe pentru nerespectarea acestora. La 28 ianuarie 2021, membrii CESE au adoptat modificări majore ale codului lor de conduită. Aceasta este prima etapă a reformei Comitetului realizată de noua conducere a CESE.

Noile norme includ o serie de îmbunătățiri pentru a preveni în mod eficace cazurile de hărțuire și a aborda în mod eficient situațiile de conduită nepotrivită. Deși principala prioritate o constituie prevenirea hărțuirii, de acum înainte va exista posibilitatea de a impune o serie de sancțiuni unui membru al Comitetului care s-a dovedit a fi comis fapte ilegale.

Președinta CESE, Christa Schweng, a făcut promisiunea că va consolida codul de conduită în octombrie 2020, la începutul președinției sale. „Ne-am ținut această promisiune. Activitatea intensă desfășurată de Comisia pentru Regulamentul de procedură a asigurat sprijinul larg de care s-a bucurat această propunere. Rezultatele obținute demonstrează angajamentul nostru de a adopta standarde etice ridicate și metode de lucru moderne și transparente”, a afirmat dna Schweng.

În situația unei presupuse abateri, cazul face obiectul unei investigații realizate de noul comitet de etică, dotat cu competențe de investigare clar definite. Atât membrii, cât și personalul CESE vor putea prezenta plângeri comitetului de etică. În situația în care are loc o investigație, eventualii avertizori de integritate recunoscuți vor avea dreptul la protecție, iar Comitetul va colabora îndeaproape cu OLAF.

În funcție de rezultatul investigației și de gravitatea abaterii, membrilor li se pot impune o serie de sancțiuni, printre care:

• revocarea din una sau mai multe dintre funcțiile pe care le dețin în cadrul Comitetului;
• repararea eventualelor daune provocate;
• suspendarea temporară a indemnizațiilor primite;
• suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte a misiunilor sau activităților CESE;
• interzicerea dreptului de a reprezenta CESE în orice forum național, interinstituțional sau internațional;
• pierderea drepturilor de acces la informații confidențiale sau clasificate.

În cazurile cele mai grave, va exista, de asemenea, posibilitatea de a exclude un membru din Comitet.

Normele actualizate sporesc, de asemenea, transparența financiară, în special în ceea ce privește rambursarea misiunilor și a activităților membrilor. În fiecare an, membrii vor fi obligați să prezinte o declarație privind interesele financiare, care va fi pusă la dispoziție pe site-ul web al CESE. Documentul clarifică, totodată, cazurile de potențiale conflicte de interese.

Modificările realizate țin seama de solicitările și recomandările Parlamentului European și de recomandările formulate de Ombudsmanul European și de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Pentru prima dată de la semnarea Acordului comercial și de cooperare UE-Regatul Unit, Michel Barnier, șeful Grupului operativ al Comisiei Europene pentru relațiile cu Regatul Unit, și-a exprimat public opiniile cu privire la text în cursul unei dezbateri în cadrul sesiunii plenare din ianuarie a Comitetului Economic și Social European.

În discursul său, dl Barnier a subliniat că nu există nimic pozitiv în ceea ce privește Brexitul: „Vorbim despre un divorț și nimeni nu iese mulțumit din așa ceva. Însă acest acord la care am ajuns cu Regatul Unit dovedește că UE nu este o închisoare, așa cum vor să ne facă să credem niște demagogi de dreapta și de stânga; din Uniune se poate ieși, dar cei care vor să o facă vor trebui să accepte consecințele, care vor însemna tulburări și dezordine”.

Scopul acordului a fost de a reglementa aspectele economice și comerciale ale relației dintre UE și Regatul Unit după Brexit, fără ca aceasta să pună capăt chestiunii: „Nu numai că va trebui să se asigure punerea în aplicare corespunzătoare a acestui acord, ci și, cu siguranță, completarea lui pe viitor sub anumite aspecte pe care Regatul Unit nu a dorit să le abordeze de această dată, cum ar fi apărarea sau politica externă”.

Dl Barnier a subliniat, de asemenea, că activitatea Comisiei Europene nu s-a încheiat, ea urmând să monitorizeze punerea în aplicare a acordului și să urmărească îndeaproape orice propunere din partea Regatului Unit care ar putea duce la divergențe în materie de reglementare.

Președinta CESE, dna Christa Schweng, i-a mulțumit dlui Barnier pentru activitatea sa din timpul negocierilor privind Brexitul și pentru „transparența exemplară și timpul alocat pentru a informa societatea civilă pe parcursul procesului de negociere”, dl Barnier luând cuvântul de cinci ori în cadrul dezbaterilor din sesiunile plenare ale CESE.

Dl Jack O’Connor, președintele Grupului de monitorizare privind Brexitul al CESE, a lăudat modul în care dl Barnier a abordat situația din Irlanda în cursul negocierilor privind Brexitul și a reamintit angajamentul asumat de CESE și de Grupul de monitorizare privind Brexitul de a-și „juca rolul în ceea ce privește optimizarea potențialului acestui acord”, în special în raport cu societatea civilă din Regatul Unit. (dgf)

Numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie ar putea fi redus cu 50 % în următorul deceniu, a arătat raportorul special al ONU privind sărăcia extremă și drepturile omului în cadrul sesiunii plenare a CESE din ianuarie, în care a prezentat concluziile misiunii sale pe lângă instituțiile UE.

Reducerea sărăciei trebuie să fie una dintre principalele priorități ale viitorului plan de acțiune al Comisiei Europene pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS), a declarat dl Oliver De Schutter, raportor special al ONU pentru sărăcia extremă și drepturile omului.

Dl De Schutter a subliniat că sărăcia din UE afectează tot mai mult femeile și gospodăriile monoparentale.

El a avertizat, de asemenea, că Pactul verde al Comisiei, deși include o dimensiune socială puternică, nu reprezintă un substitut pentru o strategie de reducere a sărăciei: „Reducerea sărăciei nu este un obiectiv în sine al Pactului verde”, a subliniat el.

El a explicat că au fost identificate trei constrângeri structurale în combaterea sărăciei în UE:

• Dumpingul fiscal în țările UE, unde, în ultimii 20 de ani, sarcina fiscală a trecut treptat de la corporații și persoanele cele mai bogate la lucrători, consumatori și familii cu venituri mici.
• Condițiile sociale și costurile forței de muncă, cu politici care au încercat să îmbunătățească competitivitatea prin costuri reducând salariile și contribuțiile sociale plătite de angajatori.
• Cadrul macroeconomic din cadrul uniunii economice și monetare, în special Pactul de stabilitate și de creștere (PSC), care ar trebui revizuit, pentru a excepta investițiile sociale în sănătate și educație de la măsurile de disciplină fiscală.

Dl De Schutter a afirmat că ar trebui incluse trei obiective ambițioase în planul de acțiune al Comisiei pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale:

• O strategie de reducere a sărăciei până în 2030, stabilind obiectivul ambițios de reducere cu 50 % a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie.
• O garanție pentru copii care să acopere cinci domenii esențiale: accesul la educație, îngrijirea copiilor preșcolari, alimentație, locuințe și asistență medicală. Acest lucru ar implica sprijinirea familiilor prin asigurarea unui venit decent, a unui loc de muncă și a accesului la servicii.
• Un nou instrument obligatoriu din punct de vedere juridic privind sistemele de venit minim, care să garanteze că diferitele sisteme aplicate în UE sunt adecvate și că statele membre urmează o metodologie comună.

Președinta CESE, Christa Schweng, a declarat că, deja înainte de COVID-19, una din cinci persoane era expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială în UE și că acesta este un eșec al societăților noastre europene dezvoltate. „Una dintre cele mai bune modalități de a scoate oamenii din sărăcie și de a o preveni este consolidarea rezilienței societale și individuale”, a declarat dna Schweng.

Ea a subliniat apoi că, pe lângă finanțare, este necesară și o abordare bazată pe drepturi, care să recunoască persoanele afectate de sărăcie nu numai ca titulari de drepturi, ci și ca agenți ai schimbării. Angajamentul de a nu lăsa pe nimeni în urmă implică o responsabilizare sau recapacitare a oamenilor de a ocupa un rol pozitiv în societate, a declarat ea. (at/mp)

CESE a organizat o dezbatere cu comisara Johansson în sesiunea sa plenară din 27 ianuarie, chiar înainte de a adopta avizul său pe tema „Un nou Pact privind migrația și azilul”. În aviz, Comitetul și-a exprimat rezervele privind contribuția Pactului la crearea unui cadru european comun pentru gestionarea migrației care să fie eficace și să respecte valorile UE în același timp.

Raportorul avizului, dl José Antonio Moreno Diaz, a spus: „Ne pusesem mari speranțe în acest pact, dar acum recunoaștem că suntem puțin dezamăgiți. Analiza Comisiei este bună, suntem de acord cu concluziile ei, însă suntem nemulțumiți de unele detalii ale propunerilor.”

Dl Cristian Pîrvulescu, coraportor, și-a exprimat regretul cu privire la lipsa progreselor în cazul unor aspecte abordate de Pact. „Constatăm cu tristețe că nu s-au înregistrat prea multe progrese, în schimb s-a regresat sub multe aspecte. Am dori să încurajăm Comisia să adopte o abordare mai îndrăzneață cu privire la unele dintre aceste aspecte.”

Principala obiecție din partea CESE se referă la faptul că Pactul s-a concentrat mai ales asupra returnărilor și a gestiunii frontierelor, punând pe planul al doilea alte chestiuni arzătoare, de exemplu căile de imigrație legală, căile de obținere a statutului de refugiat și integrarea migranților. De asemenea, este posibil ca unele dintre soluțiile propuse să nu fie fezabile.

Comisara europeană, Ylva Johansson, a declarat că nu a fost „nici pe departe de acord” cu observația critică legată de lipsa de ambiție a Comisiei. „Realitatea de astăzi este foarte diferită de cea din 2015, când am avut un aflux masiv de refugiați și transferul devenise o chestiune majoră”, a spus ea, explicând că, în prezent, marea majoritate a nou-veniților în situație neregulamentară nu sunt refugiați. Sunt așadar foarte importante procedurile decizionale și de returnare rapide. În același timp, trebuie garantat un proces echitabil pentru toți solicitații de azil.

„Cei care sunt eligibili să rămână, sunt bineveniți și ne-am dori să facă parte din societatea noastră”, a afirmat dna Johansson.

În cursul dezbaterii, CESE și-a exprimat preocuparea majoră cu privire la soarta migranților de la granița UE cu Bosnia și Herțegovina. (na)

Un raport recent al CESE salută propunerea Comisiei de a revizui Regulamentul Aarhus și de a îmbunătăți accesul la controlul administrativ și judiciar în domeniul mediului pentru persoane fizice și ONG-uri, subliniază însă că regulamentul modernizat nu merge suficient de departe.

Deși este parte la Convenția de la Aarhus încă din 2005, Uniunea Europeană încă nu respectă pe deplin dispozițiile privind „accesul la justiție”.

Regulamentul modificat propus de Comisie reprezintă un progres și un instrument esențial pentru punerea în aplicare a Pactului verde european, afirmă CESE, care a salutat, în general, modificările propuse într-un raport adoptat în ianuarie.

Cu toate acestea, raportorul Arnaud Schwartz a semnalat o serie de lacune ale noului regulament care ar putea fi utilizate de instituțiile UE pentru a evita asumarea răspunderii.

De exemplu, CESE nu este de acord cu propunerea Comisiei de a exclude actele UE care implică „măsuri naționale de punere în aplicare”, deoarece există o posibilitate reală ca această excludere să invalideze sau să dilueze efectul regulamentului Comisiei.

În plus, CESE este preocupat de reforma „mecanismului de reexaminare internă”, care, în cadrul Regulamentului Aarhus, permitea ONG-urilor să conteste acte administrative sau omisiuni ale UE. A permite organizațiilor societății civile să solicite o reexaminare numai după ce măsurile de punere în aplicare au fost adoptate ar împiedica reexaminarea internă a multor acte și omisiuni ale UE, dacă nu chiar a majorității acestora.

De asemenea, CESE solicită Comisiei să faciliteze accesul la justiție pentru toate organizațiile societății civile.

„Partenerii sociali sunt actori-cheie în materie de mediu, și ar trebui recunoscuți în mod explicit în contextul accesului la justiție”, a subliniat Isabel Caño Aguilar, coraportoare a CESE. „Pentru a face accesibil în practică controlul judiciar, organizațiile societății civile nu ar trebui să se confrunte cu sarcini suplimentare, cum ar fi costuri suplimentare și măsuri birocratice”, a concluzionat dna Caño. (mr)

CESE reafirmă că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 este decizia corectă. Cu toate acestea, în avizul său pe tema „Consolidarea nivelului de ambiție în materie de climă al Europei”, CESE subliniază că, în vederea accelerării procesului, este necesară intensificarea eforturilor privind țintele intermediare, altfel existând riscul de a nu realiza obiectivul de neutralitate climatică până în 2050.

Este adevărat că pandemia de COVID-19 a adus cu sine probleme economice colosale. Însă redirecționarea investițiilor către planul de redresare a făcut posibilă o strategie nouă: „cheltuieli pentru redresare însoțite de acțiuni ambițioase în domeniul protecției climei”, a subliniat coraportorul CESE, dl Jan Dirx.

„În același timp, avizul evidențiază necesitatea de a consolida bioeconomia și a înlocui combustibilii fosili; este, prin urmare, esențial să se acorde prioritate actualizării legislației europene privind tranziția către combustibilii din surse regenerabile”, a subliniat raportorul CESE, dl Arnold Puech d'Alissac.

Este mai important ca niciodată să utilizăm orice instrument posibil pentru a crește nivelul de ambiție în domeniul climatic: Pactul verde, Legea climei, cadrul financiar multianual (CFM), fondul de redresare «Next Generation EU», politica agricolă comună (PAC), strategia «De la fermă la consumator» și strategia privind biodiversitatea, politicile și acordurile comerciale etc. Ele trebuie conectate în mod coerent, garantând că nimeni nu este uitat în această tranziție.

Cetățenii sunt „parteneri foarte importanți în lupta împotriva schimbărilor climatice” și reprezintă o condiție necesară și obligatorie pentru succesul politicii climatice în UE.

De aceea CESE și-a repetat propunerea de a crea o platformă a părților interesate în cadrul Pactului climatic european, bazată pe principiile incluziunii, transparenței, participării și adeziunii veritabile a actorilor din domeniul climei, de la toate nivelurile. (mr)

La 13 ianuarie, Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI) a Comitetului Economic și Social European și-a desfășurat ședința inaugurală în cadrul noului mandat și și-a adoptat programul de lucru pentru 2021.

Președintele CCMI, Pietro Francesco De Lotto, vicepreședinta Monika Sitárová, și membrii și delegații externi ai acestei comisii, al căror mandat a început în noiembrie 2020 și se va încheia în noiembrie 2025, au adoptat în unanimitate Orientările politice și programul de lucru ale CCMI pentru 2021.

Programul de lucru se bazează pe trei piloni principali:

• o tranziție verde pentru industria europeană;
• un efort amplu pentru digitalizarea sectoarelor productive ale Europei;
• consolidarea competitivității globale a industriei europene, în conformitate cu revizuirea politicii industriale a Comisiei Europene pentru 2021.

În introducere, domnul De Lotto a subliniat rolul unic al CCMI în cadrul CESE ca grup specializat în domeniul expertizei industriale. Referindu-se la criza actuală, el a afirmat:

„Industria europeană nu trebuie doar să supraviețuiască acestei crize; ea trebuie să creeze și condițiile pentru o mai bună competitivitate globală bazată pe energie și tranziția digitală. Organismele, instituțiile și organizațiile europene relevante trebuie să o susțină în îndeplinirea acestei sarcin”, a spus dl De Lotto.

CCMI este moștenitorul Comitetului consultativ al Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), care se află la originea Uniunii Europene astfel cum o cunoaștem astăzi. Odată cu expirarea Tratatului CECO, în 2002, s-a convenit ca CCMI să preia moștenirea sa și să continue lucrările sale în domeniul activităților și relațiilor industriale. (ks)

Comitetul Economic și Social European salută recomandările Comisiei privind politica economică a zonei euro. CESE sprijină ferm pachetul NextGenerationEU și solicită încheierea acordurilor necesare cât mai curând posibil.

Cu toate acestea, redresarea în urma crizei COVID-19 va putea fi încununată de succes doar dacă este însoțită de restructurarea economiei și societății, iar recâștigarea încrederii este esențială pentru stabilizarea cererii. Acest lucru poate fi realizat prin:

• trecerea la o formă de guvernanță economică axată în mai mare măsură pe prosperitate și bazată mai puternic pe solidaritate. CESE solicită ca procesul de revizuire a guvernanței economice lansat de Comisie să fie reluat cât mai curând posibil;
• sporirea investițiilor publice și private, cu adoptarea unei „reguli de aur” pentru investițiile publice, pentru a proteja productivitatea și baza socială și ecologică pentru generațiile viitoare: „Aceasta implică excluderea din calculul indicatorilor de deficit a investițiilor nete”, explică raportoarea, Judith Vorbach.
• Punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale: inițiativele pentru realizarea unei Europe mai sociale cuprind și o propunere de directivă privind salariile minime adecvate.
• Reformarea politicilor fiscale, deplasarea sarcinii fiscale de la forța de muncă către baze de impozitare mai puțin dăunătoare ofertei de muncă, ținând seama totodată de impactul distributiv aferent. CESE solicită progrese substanțiale în introducerea unor noi resurse proprii, astfel cum se subliniază în planul de redresare. (na)

CESE sprijină solicitarea Comisiei Europene de a se realiza integrarea sistemului energetic. În viitor, energia electrică, încălzirea și transporturile ar trebui să fie toate interconectate, cu obiectivul final de a îmbunătăți eficiența și de a obține o economie neutră din punct de vedere climatic.

Într-un aviz elaborat de Lutz Ribbe și adoptat cu ocazia sesiunii plenare din luna ianuarie, CESE subliniază că o astfel de strategie ar putea contribui la garantarea aprovizionării cu energie, reducerea importurilor de energie și propunerea de prețuri accesibile consumatorilor europeni.

Cu toate acestea, Comitetul consideră că Comisia Europeană nu menționează modul în care Uniunea Europeană poate asigura siguranța aprovizionării pe baza unor resurse de energie cu emisii de dioxid de carbon scăzute sau egale cu zero.

Exprimându-se în marja sesiunii plenare, dl Ribbe a afirmat că „tranziția energetică în Europa nu va putea fi realizată decât dacă toate problemele sunt soluționate.

Comisia afirmă că energia din surse regenerabile trebuie să acopere 84 % din cererea de electricitate, fără a preciza din ce surse trebuie produs restul de electricitate. Acest lucru este, în mod evident, inacceptabil. Siguranța aprovizionării este crucială pentru economia și consumatorii europeni, cu atât mai mult cu cât, în pofida progreselor în materie de eficiență, este de așteptat o creștere a cererii de energie electrică, având în vedere electrificarea sectorului încălzirii și al transporturilor.”

CESE împărtășește opinia Comisiei ,conform căreia lipsa unor tarife sau existența unor tarife insuficiente pentru emisiile de dioxid de carbon în sectorul încălzirii și al transporturilor reprezintă o problemă gravă pentru integrarea sistemului.

Pe lângă aceasta, sursele regenerabile de energie nu sunt întotdeauna utilizate în mod prioritar în raport cu combustibilii fosili. În numeroase state membre, impozitele mari aplicate energiei electrice și taxele de rețea excesive creează denaturări ale pieței. În aceste situații, utilizarea surplusului de energie electrică pentru producția de energie termică – cea mai simplă formă de integrare a sistemului – nu este viabilă din punct de vedere economic.

Prin urmare, Comitetul îndeamnă Comisia să propună soluții concrete, mai degrabă decât să se limiteze la a descrie problema și la a folosi un ton oarecum ezitant și vag. (mp)

Uniunea Europeană trebuie să depășească criza provocată de pandemia de COVID-19 prin construirea unui nou model de societate bazat pe economii mai ecologice, mai echitabile și mai reziliente. Hidrogenul este o sursă de energie curată care poate constitui un factor-cheie al transformării. Aceasta este principala idee care stă la baza avizului elaborat de Pierre Jean Coulon, adoptat în sesiunea plenară a CESE din luna ianuarie.

În acest document, CESE sprijină strategia UE privind hidrogenul prezentată de Comisia Europeană, considerând-o un pas înainte pe calea creării unui mediu favorabil creșterii ofertei și a cererii de hidrogen și realizării unei economii neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

„Hidrogenul curat trebuie să devină o prioritate clară, întrucât aceasta este singura opțiune compatibilă cu neutralitatea climatică”, a afirmat dl Coulon cu ocazia dezbaterii care a avut loc în timpul sesiunii plenare. „Fondurile europene de redresare trebuie să le permită întreprinderilor, inovatorilor, lucrătorilor și investitorilor să-și afirme rolul de lideri mondiali pe piețele energiei curate aflate în plină expansiune.”

CESE sprijină îndeosebi crearea unei Alianțe europene pentru hidrogen curat, căreia să îi revină misiunea de a planifica investițiile în producție și de a organiza cererea de hidrogen curat în cadrul Uniunii.

Acest organ va reuni lideri ai industriei, reprezentanți ai societății civile, miniștri naționali și regionali, precum și reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții. Având în vedere că această alianță va juca un rol esențial în accelerarea transformării industriilor europene, este esențial ca CESE să fie implicat în activitățile ei, în calitate de reprezentant al societății civile organizate. (mp)