Kristýna Bulvasová

Într-o lume precară, în care convingerile vechi se destramă, iar valorile până acum împărtășite nu ne mai unesc, ci ne dezbină, tinerii trebuie să aibă posibilitatea de a se implica în mod semnificativ, aici și acum, pentru a răspunde numeroaselor probleme presante care continuă să se înmulțească sub ochii noștri. Discuțiile din cadrul evenimentului „Europa ta, părerea ta!” din 2025 au arătat în mod clar că nu există un singur subiect care să poată fi considerat „preocuparea tineretului” și că tinerii sunt pe bună dreptate preocupați de multe probleme diferite – de la combaterea corupției și promovarea egalității până la abordarea schimbărilor climatice, scrie Kristýna Bulvasová, studentă cehă și participantă la „Europa ta, părerea ta!”.

De câte ori nu am auzit, ca tânără din generația Z, cuvintele „generația voastră se confruntă cu probleme fără precedent” sau „liderii voștri au misiunea de a ajuta la rezolvarea provocărilor actuale”.  Miza este mare, dar la fel sunt și provocările cu care ne confruntăm: un regres fără precedent al democrației, polarizarea societăților noastre pe teme care fuseseră anterior „valori comune”, destabilizarea convingerilor și sistemelor cu tradiție îndelungată, precum și nivelul tot mai mare de precaritate.

Marile așteptări nu pun presiune doar pe tineri, ci și pe organizațiile subfinanțate ale societății civile și pe rolul lor crucial în orientarea valorilor tinerilor, precum și pe sistemele educaționale. Educația formală ar trebui să aibă capacitatea de a înzestra tinerii cu competențele și instrumentele de care au nevoie pentru a deveni cei ce rezolvă problemele și liderii de azi și de mâine. Mă tem că multe sisteme de învățământ sunt prea rigide pentru a face față secolului XXI, școlile nereușind să ofere educație pe tema schimbărilor climatice sau pe teme generale de sănătate – fie că vorbim despre sănătatea mintală sau cea reproductivă. De asemenea, le lipsește tehnologia de ultimă oră și nu oferă acces adecvat pentru grupurile vulnerabile.

Chiar și întrebarea „cine este considerat vulnerabil” a devenit politizată – sau, mai rău, instrumentalizată – punându-se presiune suplimentară pe cei care își permit cel mai puțin și care nu ar trebui să fie lăsați în urmă.

Societățile noastre nu mai sunt de acord cu privire la ce înseamnă vulnerabilitatea sau cum să o recunoaștem, lucru pe care l-am observat personal în timp ce conduceam un atelier la o școală din apropierea graniței dintre Cehia și Slovacia, în cadrul căruia am abordat diferența de remunerare între femei și bărbați și alte inegalități legate de gen. Elevii și profesorii au reacționat cu totală neîncredere, respingând categoric ideea că există inegalități în societatea noastră. Acest lucru mă face să cred că avem nevoie de mai multe discuții și de consolidarea capacităților privind vulnerabilitățile și inegalitățile existente, indiferent de grupa de vârstă.

Accesul egal la educație și oportunitățile pentru tineri – inclusiv pentru femeile și fetele defavorizate, persoanele cu dizabilități, tinerii care provin din familii de migranți – continuă să fie un vis greu de atins. Dacă obiectivul nostru comun este să le oferim tinerilor o bază solidă pentru a-și realiza potențialul și visele, trebuie să trecem la fapte. Propunerea unei soluții nu este simplă, însă consolidarea legăturilor dintre statele membre ale UE și societățile civile – în special cele din domeniul educației informale – ar putea contribui la reducerea decalajelor, după stabilirea domeniilor care sunt cele mai vulnerabile. Recalificarea ulterioară a cadrelor didactice și a tuturor lucrătorilor din domeniul tineretului în practicile de consolidare a comunității ar putea oferi un cadru pentru unele soluții specifice și sistematice.

Societatea civilă și-a asumat rolul de a încuraja participarea civică activă, însă implicarea tinerilor în procesul decizional și în guvernanța democratică rămâne scăzută. Există un decalaj clar între aspirațiile tinerilor și spațiile și oportunitățile disponibile pentru realizarea acestora. Procesele electorale nu produc de unele singure rezultatele dorite, deoarece în unele țări, lupta împotriva culturilor politice și a dezinformării rămâne o provocare. Cu toate acestea, neparticiparea la vot nu înseamnă că cetățenii nu au o opinie sau probleme de rezolvat. Pentru a încuraja cetățenia activă, tinerii au nevoie nu doar de experiențe pozitive de acțiune democratică, ci și de rezultate tangibile – fără „youthwashing”, tokenism sau selectivitate. Îmi păstrez speranța că statele membre ale UE vor reuși să creeze aceste spații și poate să depășească punctul în care tinerii au de așteptat până li se oferă oportunități semnificative de implicare și contribuție creativă. Dar acest lucru nu trebuie să se întâmple peste trei, cinci sau zece ani. Schimbarea trebuie să aibă loc acum, pentru a preveni adâncirea disparităților societale.

În cadrul evenimentului „Europa ta, părerea ta!” din 2025, am avut plăcerea de a participa la redactarea unei recomandări referitoare în special la schimbările climatice, deoarece cred că tripla criză planetară este una dintre cele mai mari provocări pentru omenire. Dezvoltarea unei strategii coerente privind schimbările climatice pentru UE a fost una dintre cele cinci recomandări din cadrul evenimentului „Europa ta, părerea ta!” din 2025, alături de combaterea corupției prin transparență și participarea tinerilor, cetățenia activă, egalitate și ideea că „tinerii merită să participe”. Din moment ce a fost inclusă pe lista celor mai susținute recomandări, este clar că tinerii participanți la evenimentul „Europa ta, părerea ta!” din 2025 o consideră o provocare majoră. Cu toate acestea, perspectiva aparține unui grup de tineri oarecum responsabilizați deja și care nu poate fi considerat reprezentativ pentru toate statele membre ale UE. Unii ar fi putut crede că această recomandare specială ar fi cea mai importantă pentru participanții la evenimentul „Europa ta, părerea ta!” din 2025, însă s-a clasat pe ultimul loc la votul final. Aceasta ar trebui să ne atragă atenția că nu există un singur subiect care să poată fi considerat „preocuparea tineretului”. Tinerii sunt preocupați, pe bună dreptate, de toate problemele actuale, iar agenda pentru tineret este în mod inerent vastă și intersectorială.

Unii tineri recunosc importanța protecției mediului și a sustenabilității, în timp ce alții nu își pot permite să acorde prioritate acestui aspect, deoarece se luptă să își satisfacă nevoile de bază. Am menționat tripla criză planetară ca fiind una dintre provocările majore ale omenirii, dar atunci când luăm în considerare necesitatea de a aborda toate problemele majore în același timp pentru a găsi soluții eficiente, tabloul se schimbă. Contextul geopolitic actual și lupta UE pentru competitivitate globală distrag atenția și încetinesc procesele de tranziție. Însă adevărul este că nici noi, nici generațiile viitoare nu avem o planetă „de rezervă” care să ne rezolve aceste probleme și nu ne mai putem permite să depășim limitele planetare.

Revenind la mizele importante, tinerii, în toată diversitatea lor, ar trebui să aibă totuși posibilitatea de a-și trăi tinerețea cu toate avantajele, provocările și frumusețea ei. Cu toate acestea, un raport recent al ONU arată un declin clar al satisfacției și fericirii în rândul tinerilor adulți în ultimul deceniu. Chiar și în fața provocărilor grave cu care ne confruntăm, cred cu tărie că, dacă îi putem inspira pe tineri prin rezultate tangibile ale acțiunilor lor, avem o șansă reală de a rezolva problemele presante și de a îmbunătăți calitatea vieții pentru toți.

Kristýna Bulvasová este membră a Rețelei europene de tineret pentru dezvoltare durabilă. A fost delegată pentru tineret la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și delegată pentru tineret din partea Cehiei la ONU. Fostă purtătoare de cuvânt a Forumului ceho-german pentru tineret, rămâne implicată activ în consolidarea cooperării ceho-germane. Activistă în domeniul tineretului axată pe o educație orientată spre viitor și sustenabilitate, Kristýna conduce în prezent ONG-ul ceh MOB – Tineri cetățeni, în același timp finalizându-și studiile la Universitatea Carolină din Praga și la Universitatea din Regensburg. Pe lângă participarea activă la evenimentul „Europa ta, părerea ta!”, Kristýna a fost, de asemenea, vorbitoare la Săptămâna societății civile a CESE, în cadrul sesiunii pe tema previziunilor pentru o tranziție justă și incluzivă și pentru o creștere verde-albastră.