CESE info

Organizațiile societății civile (OSC) sunt atacate în Europa și în America. UE trebuie să acționeze acum pentru a le apăra și a proteja democrația. În cadrul dezbaterii sale plenare organizate cu ocazia Zilei mondiale a ONG-urilor, Comitetul Economic și Social European (CESE) a transmis un mesaj clar: organizațiile societății civile sunt apărătorii din prima linie ai democrației. Întrucât reducerea fondurilor le amenință supraviețuirea, UE trebuie să ia măsuri imediate pentru a le proteja și sprijini.

La 27 februarie, CESE a organizat o dezbatere intitulată „UE și societatea civilă: consolidarea democrației și a participării”, oferind reprezentanților și experților organizațiilor societății civile și deputaților în Parlamentul European ocazia de a discuta și a evalua rolul OSC-urilor în acest domeniu vital.

Raquel García Hermida-Van Der Walle, deputată în Parlamentul European din partea Renew Europe, a subliniat că OSC-urile contribuie adesea la echilibrul puterilor. OSC-urile oferă, de asemenea, diferite metode de interacțiune socială, fiind posibil să înlocuiască serviciile guvernamentale care s-ar putea să lipsească. Prin urmare, OSC-urile sunt primele vizate, întrucât se pot dovedi a fi incomode din punct de vedere politic pentru unele guverne.

Nicholas Aiossa, directorul Transparency International Europe, a declarat că „există o campanie politică orchestrată în Parlamentul European pentru a discredita OSC-urile, a le retrage fondurile și a le perturba rolul și funcția. Nu au fost găsite dovezi de nereguli financiare”.

În ianuarie, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta din Parlamentul European a acuzat ONG-urile în domeniul mediului și al schimbărilor climatice că sunt finanțate de Comisia Europeană pentru a desfășura activități de lobby în Parlament, în alte instituții ale UE și pe lângă deputați în Parlamentul European, stârnind indignare în rândul OSC-urilor europene.

Criticile la adresa OSC-urilor nu sunt o noutate, dar recentele atacuri au fost amplificate de știri false și dezinformare. Astfel cum a precizat Brikena Xhomaqi, copreședinta Grupului de legătură al CESE, situația este un semnal de alarmă pentru ca toate OSC-urile să fie unite și să aducă schimbarea: „Oamenii ar trebui să știe că majoritatea OSC-urilor depind de munca voluntară, astfel încât nu risipim banii contribuabililor”.

De asemenea, participanții au solicitat Comisiei Europene să se exprime mai ferm cu privire la acest subiect și au propus o serie de soluții pentru a consolida rolul OSC-urilor.

García Hermida-Van Der Walle a precizat că va depune eforturi pentru ca rolul OSC-urilor să fie recunoscut și consolidat într-o mai mare măsură în raportul privind statul de drept și în mecanismul de condiționalitate, ca o condiție favorizantă.

Michał Wawrykiewicz, deputat în Parlamentul European din partea PPE, a declarat că misiunea sa este de a contribui la sensibilizarea cu privire la aceste subiecte fundamentale în cadrul grupului său. Un alt aspect pe care l-a menționat a fost legat de aducerea la cunoștința factorilor de decizie că OSC-urile și ONG-urile sunt organizații care își desfășoară activitatea pe teren, furnizând servicii esențiale care au un impact direct asupra vieții oamenilor.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a susținut pozițiile reprezentanților OSC-urilor, declarând că „trebuie să ne opunem eforturilor de negare a legitimității acestor organizații sau de restricționare a accesului acestora la resursele esențiale pentru participarea democratică. De la constrângerile în materie de finanțare până la creșterea presiunii politice, este limpede că organizațiile societății civile au nevoie de un sprijin mai ferm și mai previzibil pentru a-și continua activitatea vitală”. (at)

Peste 800 de participanți din cadrul organizațiilor cetățenilor și părților interesate din Europa, inclusiv organizații de tineret, ONG-uri și jurnaliști, au fost prezenți la Săptămâna societății civile, organizată de Comitetul Economic și Social European în perioada 17-20 martie 2025. Sesiunea de deschidere a evidențiat necesitatea de a proteja spațiul civic prin acțiuni în justiție, reafirmând rolul esențial al societăților civile: de a trage la răspundere forțele politice aflate la putere, de a construi punți, de a sprijini reziliența socială și de a le da cuvântul celor care sunt prea adesea ignorați.

Tema ediției din 2025 a Săptămânii societății civile a fost „Consolidarea coeziunii și a participării în societățile polarizate”. Cu cele trei inițiative majore ale sale, și anume mesele rotunde ale Grupului de legătură, inițiativa cetățenească europeană și Premiul pentru societatea civilă, manifestarea a avut drept scop:

• să abordeze polarizarea din ce în ce mai accentuată, care a fost alimentată în ultimii ani de impactul crizei financiare, al schimbărilor climatice și al inegalității tot mai mari a veniturilor;
• să sublinieze rolul-cheie pe care societatea civilă îl poate juca în acest context;
• să reunească soluțiile oferite de societatea civilă și solicitările pe care dorește să le adreseze factorilor de decizie din UE, pentru a contribui la depolarizarea Europei prin consolidarea coeziunii societale și a participării democratice în domenii esențiale pentru societate.

În discursul său de deschidere, președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat: „Societatea civilă trebuie să facă față provocării. Participarea, dialogul și solidaritatea nu sunt doar idealuri – ele stau la temelia unei Europe reziliente și unite. Acum, când ne-am reunit cu ocazia Săptămânii societății civile, vă invit să ne reafirmăm angajamentul față de incluziune și o cetățenie activă. O democrație puternică depinde nu doar de instituții, ci și de implicarea tuturor cetățenilor săi.”

Albena Azmanova, profesoară de științe politice și sociale la City Saint George’s, Universitatea din Londra, a vorbit în discursul său inaugural despre insecuritatea economică tot mai mare cu care se confruntă majoritatea oamenilor – calificând-o drept o „epidemie a precarității”. Ea a explicat de ce societatea civilă deține cheia către progres în vremuri marcate de o mare insecuritate.

„Insecuritatea economică extrem de gravă i-a secătuit pe cei mai mulți oameni de orice dorință de a lupta. Societatea civilă are această dorință de a lupta. Activiștii societății civile sunt însuflețiți de un scop care decurge dintr-o doleanță specifică. Ei sunt picioarele și brațele vizibile ale democrației”, a spus Albena Azmanova.

După cum a declarat Younous Omarjee, vicepreședintele Parlamentului European, „avem nevoie ca societatea civilă să acționeze ca un liant între cetățeni, în acest context de individualism tot mai accentuat, și ca o pavăză împotriva ideilor de extremă dreapta care se răspândesc la ora actuală”.

Rolul crucial al ONG-urilor în ceea ce privește reziliența socială și sprijinul lor pentru grupurile vulnerabile și mai puțin vizibile a fost menționat de Adriana Porowska, ministra poloneză pentru societatea civilă, din partea Președinției poloneze a UE, care a împărtășit, de asemenea, experiența Poloniei cu societatea civilă în ce privește asigurarea rezilienței naționale.

Brikena Xhomaqi, copreședinta Grupului de legătură al CESE cu rețelele societății civile europene, a subliniat că unitatea în diversitate, mantra cu care UE se mândrește, este cultivată la nivel local. Cu toate acestea, doamna Xhomaqi a menționat că organizațiile societății civile și ONG-urile sunt atacate, finanțarea și rolul lor fiind puse sub semnul întrebării. „Fără resurse, organizațiile societății civile nu pot funcționa. Avem nevoie de instituții care să protejeze societatea civilă; avem nevoie de protecție legală pentru spațiul civic, astfel încât societatea noastră să rămână bine închegată și unită în diversitate.”

Premiul emblematic al CESE pentru societatea civilă evidențiază contribuția remarcabilă a societății civile la menținerea și consolidarea identității și a cetățeniei europene. În fiecare an, premiul abordează o temă diferită, de o importanță majoră pentru societate, legată de activitatea CESE.

La 20 martie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a premiat trei organizații ale societății civile din Slovacia, Belgia și Franța, pentru proiectele lor inovatoare care combat nivelurile tot mai ridicate de polarizare dăunătoare în întreaga Uniune Europeană.

Premiul, în valoare totală de 32 000 EUR, a fost împărțit între cele trei organizații câștigătoare.

CESE a acordat premiul cel mare, în valoare de 14 000 EUR, Slovenská debatná asociácia (Asociația slovacă de dezbateri) pentru „Olimpiada de gândire critică”, o inițiativă de pionierat care consolidează reziliența tinerilor slovaci în fața dezinformării. Proiectul include un concurs pentru elevi, organizat pe trei categorii de vârstă, în care participanții abordează materiale publicate în mass-media și evaluează credibilitatea conținutului acestora.

Cei doi finaliști au primit câte 9 000 EUR fiecare.

Reporters d'Espoirs din Franța s-a clasat pe locul al doilea, cu proiectul „Prix Européen Jeunes Reporters d'Espoirs”, un program de formare în limba franceză dedicat jurnalismului orientat către soluții.

Premiul al treilea a fost acordat organizației FEC Diversité asbl din Belgia pentru proiectul „ESCAPE GAME EXTREME DROITE pour se désintoxiquer”, un joc captivant conceput pentru a combate ideologiile de extremă dreapta.

Despre cea de-a 15-a ediție a Premiului CESE pentru societatea civilă

Cea de-a 15-a ediție a Premiului CESE pentru societatea civilă a pus în lumină proiecte non-profit conduse de persoane fizice, de companii private și de organizații ale societății civile care au contribuit la combaterea polarizării dăunătoare în întreaga Uniune Europeană.

În ultimii ani, Europa a fost lovită de numeroase crize, de la războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina la creșterea prețurilor la energie și a costului vieții și până la consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID-19, care încă se fac simțite. Astfel de crize pot eroda încrederea în instituțiile publice și pot alimenta o polarizare dăunătoare la nivelul societății.

Deși polarizarea poate avea un rol într-o societate deschisă și pluralistă, creșterea populismului și polarizarea negativă creează probleme mari pentru democrațiile europene. Europa se confruntă și cu o fragmentare continuă a peisajului mediatic tradițional, cu intensificarea dezinformării și cu atacuri asupra libertății mass-mediei, toate acestea constituind amenințări suplimentare la adresa valorilor democratice.

Câștigătorii din acest an au fost selectați dintre peste 50 de candidaturi interesante și diverse din 15 state membre. Proiectele câștigătoare au fost alese pentru creativitatea, entuziasmul și dedicarea extraordinară cu care combat polarizarea dăunătoare a societății europene.

„Societatea civilă organizată joacă un rol fundamental în protejarea democrației europene, așa cum au dovedit-o încă o dată proiectele remarcabile și variate din acest an”, a declarat vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Aurel Laurențiu Plosceanu.

Cu ocazia comemorării a trei ani de la începutul războiului de agresiune brutal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei - un atac nu doar asupra unei națiuni suverane, ci și asupra valorilor fundamentale ale democrației, demnității umane și ordinii internaționale bazate pe norme - suntem solidari cu poporul ucrainean, a precizat președintele CESE, Oliver Röpke, într-o declarație prezentată în cadrul ședinței plenare a CESE din luna februarie.

Încă din prima zi a acestei invazii, am fost alături de Ucraina – nu doar simbolic, ci și prin acțiuni concrete. Astăzi, ne reafirmăm angajamentul ferm de a sprijini suveranitatea, democrația și viitorul european ale Ucrainei. Solicităm UE să își mențină și să își consolideze sprijinul politic, economic, umanitar și militar.

Poporul ucrainean a dat dovadă de un curaj și o reziliență extraordinare în apărarea țării sale și a principiilor care ne unesc ca cetățeni europeni. Încă din prima zi a acestei invazii, CESE, membrii săi și societatea civilă europeană pe care o reprezintă au fost alături de Ucraina - nu doar simbolic, ci și prin acțiuni concrete.

Într-o perioadă de incertitudine geopolitică tot mai accentuată, recentele declarații ale reprezentanților SUA care pun sub semnul întrebării angajamentul NATO în materie de apărare colectivă sunt extrem de îngrijorătoare. Europa nu-și poate permite să se complacă în starea actuală.

Ucraina luptă nu doar pentru supraviețuirea sa, ci și pentru securitatea întregului continent european.

CESE îi îndeamnă pe liderii UE să profite de acest moment pentru a consolida capabilitățile europene de securitate și apărare, a redefini autonomia strategică, a apăra multilateralismul și a aprofunda cooperarea cu Națiunile Unite, dezvoltând totodată parteneriate globale mai solide cu aliații democratici din afara Europei.

Europa trebuie să acționeze acum.

Indecizia nu reprezintă o opțiune. Autocrații și agresorii devin mai puternici atunci când există momente de ezitare.

Democrațiile trebuie să rămână unite și ferme.

CESE solicită UE să își consolideze autonomia strategică, apărând atât democrația, cât și drepturile fundamentale și sprijinind cu fermitate Ucraina. Acum este momentul ca UE să întreprindă acțiuni geopolitice strategice.

Puteți citi declarația completă aici. (at)

Principala sarcină a actualei Președinții poloneze a Consiliului Uniunii Europene va fi ca Europa să rămână unită, să avanseze și să ia decizii rapide

În cadrul sesiunii plenare din februarie, Comitetul Economic și Social European a organizat o dezbatere privind prioritățile Președinției poloneze a UE cu Magdalena Sobkowiak-Czarnecka, subsecretara de stat poloneză pentru afaceri europene.

Referindu-se la securitatea externă a UE și, în special, la războiul de agresiune împotriva Ucrainei, dna Sobkowiak-Czarnecka a declarat: „Obiectivul nostru este să continuăm să ajutăm Ucraina și să menținem unitatea unitatea UE pe plan intern”. Ea a menționat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca una dintre primele realizări ale Președinției poloneze.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat că Polonia preia președinția prin rotație a UE într-un moment marcat de provocări dificile, precum tensiunile geopolitice și crizele energetice.

El a adăugat că „dezbaterea de astăzi a reafirmat importanța crucială a stabilității, rezilienței și unității în conturarea viitorului Uniunii Europene. Prioritățile Președinției poloneze se aliniază îndeaproape la ambițiile noastre colective, în special în ceea ce privește promovarea unei abordări multidimensionale a securității. Într-o perioadă de incertitudine la nivel mondial, angajamentul nostru față de o acțiune decisivă și bazată pe cooperare rămâne neclintit”.

Sub deviza „Securitate, Europa!”, lucrările Președinției poloneze a UE se vor axa pe șapte dimensiuni ale securității – externă, internă, economică, alimentară, energetică, sanitară și informațională.

În ultimele luni, cooperarea dintre Comitet și Președinția poloneză a fost puternică și productivă. CESE a elaborat 15 avize exploratorii, care au fost deja adoptate sau vor fi adoptate în curând. (mp)

Confruntată cu creșterea amenințărilor la adresa securității, Europa are nevoie urgentă de o strategie unificată de finanțare a apărării. Ca răspuns la o solicitare din partea viitoarei președinții poloneze a UE, CESE a adoptat un aviz în care solicită acțiuni îndrăznețe: creșterea investițiilor în sisteme moderne, aprofundarea cooperării cu NATO și creșterea finanțării disponibile în cadrul financiar al UE.

Riscurile de securitate cu care se confruntă Europa sunt din ce în ce mai mari, evidențiind dependența sa de furnizorii externi de apărare – 78 % din cele 75 de miliarde EUR cheltuite de țările UE pentru achizițiile din domeniul apărării pe parcursul unui an au mers către furnizori din afara UE. Consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) este esențială pentru reducerea acestei dependențe.

„Mecanismele UE de finanțare a apărării trebuie revizuite pentru a face față provocărilor actuale”, explică raportorul avizului CESE pe tema „Finanțarea apărării în UE”, Marcin Nowacki. „Normele bugetare existente limitează cheltuielile militare și, deși inițiative precum Fondul european de apărare (FEA) și Instrumentul european pentru pace (IEP) reprezintă un progres, acestea rămân insuficiente pentru a face față dimensiunii amenințărilor actuale”.

Cooperarea cu NATO este esențială pentru interoperabilitate și pentru o strategie unificată. Achizițiile comune, parteneriatele în domeniul securității cibernetice și spațiale și proiectul de satelit IRIS2 vor crește reziliența. Finanțarea apărării trebuie să se alinieze la prioritățile mai ample ale UE fără a compromite obiectivele sociale și de mediu. Investițiile strategice, inovarea și planificarea pe termen lung sunt esențiale pentru a asigura securitatea și autonomia Europei. (tk)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat un Forum la nivel înalt privind drepturile femeilor, care a reunit lideri importanți pentru a aborda problemele presante legate de drepturile femeilor și pentru a contura principalele priorități înainte de viitoarea sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor.

Mesajul Forumului la nivel înalt al CESE privind drepturile femeilor a fost clar: au fost înregistrate progrese, dar nu este suficient. Cu toate că UE a luat măsuri menite să protejeze femeile și fetele, formele structurale de inegalitate, stereotipurile de gen și regresele în privința drepturilor femeilor continuă să amenințe progresele obținute cu greu în Europa. Atât timp cât vor persista barierele structurale, participarea deplină a femeilor în societate va fi limitată.

La forumul la nivel înalt care a avut loc la 26 februarie, în timpul sesiunii plenare a CESE, au participat președintele Grupului ad-hoc privind egalitatea al CESE, Sif Holst, președintele CESE, Oliver Röpke, și comisara europeană pentru egalitate și pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, precum și Carlien Scheele (directoarea Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați), Florence Raes (directoarea biroului de la Bruxelles al ONU Femei), Ayșe Yürekli (reprezentanta UE la KAGIDER - Asociația Femeilor Antreprenoare din Turcia), Mary Collins (secretara generală a Lobby-ului European al Femeilor) și Cianán Russell (responsabilă principală de politici în cadrul ILGA Europe).

Forumul a găzduit două dezbateri dinamice, în cadrul cărora au fost abordate provocările urgente în materie de egalitate de gen, fiecare dintre aceste dezbateri fiind corelată cu avize esențiale ale CESE adoptate în timpul sesiunii. Experți, avocați și responsabili de elaborarea politicilor s-au reunit pentru a împărtăși informații, a propune soluții și a consolida angajamentele care vizează promovarea drepturilor femeilor în Europa și în afara ei.

La prima dezbatere, accentul a fost pus pe cea de a 69-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (UNCSW69), care va avea loc în curând, în timp ce a doua dezbatere s-a axat pe violența împotriva femeilor și a fetelor ca problemă care ține de drepturile omului. De asemenea, în cadrul sesiunii plenare care a avut loc în urma forumului au fost adoptate două avize conexe: Contribuția CESE la prioritățile UE în cadrul celei de-a 69-a ședințe a Comisiei ONU pentru statutul femeii (UNCSW69) și Violența împotriva femeilor ca problemă care ține de drepturile omului: situația actuală a măsurilor în întreaga UE. (lm)

Cu ocazia celei de a 69-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor, de la New York, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Consiliul economic, social și cultural al Uniunii Africane (ECOSOCC al UA) și-au reafirmat angajamentul ferm privind promovarea egalității de gen și a capacitării femeilor.

Acum, când comunitatea internațională sărbătorește 30 de ani de la adoptarea Declarației și a Platformei de acțiune de la Beijing, CESE și ECOSOCC al UA recunosc atât progresele înregistrate, cât și provocările în curs, care continuă să împiedice atingerea unei egalități de gen depline.

Cea de-a doua declarație comună a celor două organisme evidențiază prioritățile-cheie, inclusiv promovarea rolului de lider al femeilor prin instituirea de cote de gen, eradicarea violenței de gen prin convenții internaționale, reducerea decalajului de gen în sectorul digital și promovarea emancipării economice a femeilor.

Declarația îndeamnă la politici mai robuste privind munca de îngrijire neremunerată, includerea femeilor în eforturile de pace și elaborarea de politici pe bază de date. De asemenea, ea evidențiază cooperarea de la nivel mondial pentru eliminarea inegalităților sistemice și pentru susținerea drepturilor femeilor. Totodată, CESE solicită UE să combată violența de gen, să asigure paritatea de gen și să apere rolul societății civile în promovarea egalității.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat: „Acum, când sărbătorim 30 de ani de la Declarația de la Beijing, trebuie să trecem de la vorbe la fapte. Egalitatea de gen nu este un privilegiu, ci un drept fundamental, iar concretizarea acestui drept este esențială pentru a avea societăți durabile și incluzive. CESE își menține ferm angajamentul de a elimina obstacolele, asigurând participarea deplină a femeilor la luarea deciziilor și încurajând emanciparea lor economică. Acum este momentul ca guvernele, instituțiile și societatea civilă să acționeze decisiv – nu există egalitate fără responsabilitate.”

Comisia pentru Statutul Femeilor este principalul organism internațional și interguvernamental care luptă pentru egalitatea de gen. Aceasta a fost cea de-a doua participare a CESE la cea mai mare reuniune anuală a ONU privind capacitarea femeilor. (tk)

Comitetul Economic și Social European (CESE) îndeamnă UE să pună în aplicare o strategie industrială solidă, care să sporească competitivitatea, să creeze locuri de muncă de calitate și să se alinieze la Pactul verde european. Pentru a-și atinge obiectivele, această strategie trebuie să fie monitorizată îndeaproape și adaptată la noile provocări.

„Europa se confruntă cu un risc serios de dezindustrializare. Industria și acțiunile în domeniul climei trebuie să meargă mână în mână”, a declarat Andrea Mone, raportorul avizului CESE pe tema „Viitorul industriei UE în contextul prețurilor ridicate la energie și al costurilor de tranziție”, adoptat în cadrul sesiunii plenare din februarie.

În acest aviz, CESE a subliniat necesitatea unui cadru economic și de reglementare puternic pentru a face față costurilor ridicate ale energiei și materiilor prime, provocărilor legate de investițiile în tranziția verde, lacunelor în materie de infrastructură, lipsei de personal calificat și cererii interne scăzute. Pentru promovarea coeziunii sociale și teritoriale, este esențială o politică în domeniul concurenței axată pe investiții și inovare.

Solicitarea CESE de a se lua măsuri urgente intervine în contextul preocupărilor tot mai mari cu privire la securitatea economică a Europei și la dependențele sale externe.  Într-o epocă caracterizată de incertitudini geopolitice și comerciale tot mai mari, este nevoie de o politică comercială rezilientă a UE pentru a proteja sustenabilitatea industrială în contextul obiectivelor asimetrice de decarbonizare, al supracapacității globale și al tensiunilor comerciale în creștere. Pentru atingerea acestui obiectiv, este esențial să se asigure o autonomie sporită în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime critice.

Astfel cum s-a subliniat în raportul Draghi, creșterea investițiilor și reformele în materie de guvernanță joacă un rol crucial. O piață unică unificată, în special în domeniul energiei, va consolida economia UE. Reducerea sarcinilor de reglementare, perfecționarea cadrelor pieței energiei electrice și îmbunătățirea instrumentelor financiare, cum ar fi contractele de achiziție de energie electrică, vor sprijini tranzițiile industriale.

O tranziție justă necesită un dialog social și o negociere colectivă puternice. Politica industrială trebuie să se alinieze la strategiile privind educația și forța de muncă, punând accentul pe cercetare, inovare și consolidarea competențelor. Investițiile în infrastructura energetică, în energia regenerabilă și în inițiativele privind economia circulară vor contribui la realizarea obiectivelor climatice.

CESE a adoptat, de asemenea, un aviz complementar pe tema „Viitorul industriilor energointensive (IEI) ale UE”, în care propune soluții adaptate pentru a asigura sustenabilitatea lor pe termen lung. Abordarea provocărilor specifice cu care se confruntă aceste industrii este vitală pentru viitorul industrial al UE. (ll)

Extinderea transfrontalieră în UE presupune navigarea într-un labirint de norme și documente contradictorii privind TVA, ceea ce duce la creșterea costurilor. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) se confruntă cu sarcini de asigurare a conformității disproporționate, ceea ce le îngreunează creșterea și competitivitatea. CESE solicită reforme urgente în două avize elaborate pe baza rapoartelor Letta și Draghi, adoptate în cadrul sesiunii plenare din februarie. Printre propuneri se numără reglementarea financiară armonizată, raportarea bazată pe inteligența artificială și o politică industrială coordonată.

„Piața unică este coloana vertebrală a prosperității economice europene, însă rămâne incompletă în sectoare-cheie precum finanțele, energia și serviciile digitale”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke. „Dezbaterea de astăzi subliniază nevoia urgentă de reforme pentru a elimina barierele și a consolida sectorul serviciilor, asigurând condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din întreaga UE.”

Maria Luís Albuquerque, comisara pentru servicii financiare și pentru uniunea economiilor și a investițiilor, a susținut acest apel: „Viziunea mea pentru uniunea europeană a economiilor și a investițiilor constă în a crea condiții de bunăstare pentru cetățenii noștri și de creștere pentru întreprinderi, asigurându-le un mediu sigur, competitiv, bine reglementat și bine supravegheat”.

Avizele CESE au identificat două provocări majore în materie de competitivitate: fragmentarea pieței unice, evidențiată în rapoartele Letta și Draghi, și birocrația excesivă, care împovărează în special IMM-urile. Ambii factori frânează inovarea și creșterea economică.

Care este problema?

Întreprinderile din întreaga Europă sunt copleșite de reglementări complexe și care se suprapun. Acest lucru generează pierderi de timp și de bani, încetinește îndeplinirea obiectivelor Pactului verde și restricționează accesul la finanțare pentru întreprinderile mijlocii. Rezultatul este frustrarea întreprinderilor, creșterea costurilor de consum și încetinirea creșterii economice.

Dincolo de sarcinile de reglementare, Europa se confruntă cu provocări structurale mai profunde, care îi subminează competitivitatea. Progresele lente în ceea ce privește finalizarea pieței unice, disparitățile în ceea ce privește infrastructura digitală și energetică și lipsa unei politici industriale coordonate limitează capacitatea UE de a concura la nivel mondial. În timp ce alte blocuri economice acționează rapid pentru a atrage investiții și a promova inovarea, Europa riscă să rămână în urmă.

Cum se poate soluționa?

Consolidarea competitivității necesită o abordare cuprinzătoare, care să prevadă eliminarea barierelor din sectoare-cheie precum finanțele și energia, accelerarea transformării digitale și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru creșterea IMM-urilor.

Avizele CESE propun:

• Simplificarea reglementărilor fără reducerea standardelor sociale și de mediu.
• Crearea unei singure platforme bazate pe inteligență artificială pentru a simplifica raportarea pentru IMM-uri și întreprinderile mijlocii, accelerând și ușurând asigurarea conformității.
• Armonizarea normelor între sectoare pentru a reduce birocrația repetitivă.
• Standardizarea reglementărilor financiare în toate statele membre printr-o politică industrială coordonată la nivelul UE.
• Reformarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru un sistem mai echitabil și mai puțin împovărător. (gb)

La 6 martie, cu doar câteva zile înaintea dezbaterilor din cadrul Consiliului din 12 martie, CESE a găzduit o dezbatere privind Pactul pentru o industrie curată al Comisiei Europene. Responsabilii de elaborarea politicilor, liderii din domeniul industriei și societatea civilă au analizat dacă planul poate sprijini cu adevărat sectorul tehnologiei curate, industriile energointensive și autonomia strategică ale Europei.

În contextul instabilității geopolitice și al relațiilor transatlantice în schimbare, nevoia Europei de autonomie strategică este mai stringentă decât oricând. Pactul pentru o industrie curată are scopul de a accelera decarbonizarea și circularitatea, stimulând în același timp competitivitatea industrială, pornind de la scăderea prețurilor la energie. Rămân semne de întrebare cu privire la fezabilitatea și finanțarea sa.

„Problema este să nu fim nevoiți să alegem între autonomia strategică, competitivitate sau dubla tranziție. Toate sectoarele industriale sunt vizate și trebuie să se adapteze, în ritmul lor, dar cu angajamente clare”, a declarat Pietro de Lotto, președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale (CCMI) a CESE, prezentând provocarea drept un act de echilibrare.

Comisia a subliniat necesitatea geopolitică de a deveni independenți din punct de vedere energetic față de Rusia, dar declinul industrial al Europei reprezintă un motiv de îngrijorare din ce în ce mai mare. Atât producția industrială, cât și fluxurile de investiții străine directe au scăzut în​mod semnificativ în ultimii doi ani.

Finanțarea va reprezenta o provocare majoră. Atingerea obiectivelor planului impune cooperarea dintre instituțiile UE, statele membre și industrie. Deși Banca Europeană de Investiții s-a angajat să acorde contragaranții în valoare de 500 de milioane EUR și să aloce 1,5 miliarde EUR pentru îmbunătățirea rețelelor energetice, guvernele naționale trebuie să mobilizeze resurse suplimentare.

Impactul social al tranziției este, de asemenea, un aspect-cheie, în special în industriile energointensive, care au înregistrat pierderi semnificative de locuri de muncă. Reprezentanții societății civile și-au exprimat preocuparea că reducerea taxelor pe energie, o propunere-cheie a pactului, ar putea fi în detrimentul finanțării educației și a îngrijirilor de sănătate.

În pofida optimismului legat de obiectivele pe termen lung ale Pactului pentru o industrie curată, experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea acestuia de a aborda provocările pe termen scurt. Viteza și simplificarea sunt esențiale, întrucât cheltuielile ridicate cu energia și barierele în materie de reglementare ar putea încetini progresul. Politicile naționale fragmentate reprezintă în continuare o provocare, iar Pactul pentru o industrie curată riscă să piardă o oportunitate crucială de a alinia politica industrială pe întreg teritoriul Europei.

Neutralitatea tehnologică reprezintă și ea un motiv de îngrijorare, existând dezbateri cu privire la echilibrul adecvat între sursele regenerabile de energie, hidrogen și biocombustibili. Deși trebuie salutat accentul care se pune pe sursele regenerabile de energie, sunt necesare angajamente ferme în ceea ce privește eficiența energetică. În perioada 2021-2023, sursele regenerabile de energie au generat deja economii de 100 de miliarde EUR în beneficiul consumatorilor europeni, un succes pe care UE ar trebui să îl valorifice. (jh)

Fermierii europeni se confruntă cu crize din ce în ce mai mari, de la condițiile meteorologice extreme la instabilitatea pieței și la concurența neloială. Comitetul Economic și Social European (CESE) avertizează că politicile actuale ale UE nu îi protejează pe fermieri și solicită reforme urgente pentru a garanta veniturile, pentru a consolida puterea de negociere și pentru a asigura o agricultură durabilă.

Într-un aviz solicitat de Președinția poloneză a UE, CESE a pledat pentru un sistem agricol mai rezilient, în centrul căruia să se afle fermierii.

„Agricultura este o profesie nobilă, care are două obiective esențiale: producerea unor alimente sigure și de calitate superioară, pentru a asigura hrana populației și menținerea și îmbunătățirea mediului. Tot ceea ce cerem în schimb este o remunerație echitabilă pentru o zi de muncă cinstită, respect și un preț corect pentru alimentele pe care le oferim”, a declarat Joe Healy, unul dintre cei trei raportori ai avizului.

Potrivit CESE, politica agricolă comună (PAC) nu dispune de mijloacele necesare pentru a face față provocărilor actuale. Printre instrumentele financiare pe care le recomandă pentru sprijinirea fermierilor se numără asigurările publice împotriva dezastrelor naturale, ajutoarele anticiclice și plățile directe. Fondurile mutuale, deja utilizate în unele state membre ale UE, ar putea oferi o plasă de siguranță suplimentară, finanțată în mod colectiv de fermieri, industrie, administrațiile regionale și UE.

Având în vedere că PAC urmează să fie revizuită după 2027, CESE a pledat pentru restabilirea bugetului acesteia la cel puțin 0,5 % din PIB-ul UE. Sunt necesare reglementări comerciale mai stricte pentru a asigura că produsele importate respectă standardele de mediu și de muncă ale UE.

O altă preocupare majoră este vânzarea la prețuri inferioare costurilor de producție, o practică ce exercită o presiune financiară extremă asupra fermierilor. CESE îi îndeamnă pe responsabilii de elaborarea politicilor din UE să ia în considerare în mod serios interzicerea achizițiilor la prețuri inferioare costurilor de producție, pentru a-i împiedica pe marii comercianți cu amănuntul să îi elimine pe fermieri de pe piață, utilizând drept model legislația spaniolă privind lanțul alimentar.

Pentru a îmbunătăți transparența și puterea de piață a fermierilor, CESE a propus crearea unui centru digital al UE pentru monitorizarea prețurilor, a costurilor și a profiturilor. CESE a pledat, de asemenea, pentru negocieri colective ale prețurilor și pentru un sprijin sporit acordat cooperativelor și organizațiilor de producători. Este nevoie de un nivel mai ridicat de independență economică și de competitivitate în agricultura UE.

Deși obiectivele climatice sunt esențiale, fermierii nu pot suporta singuri costurile. Un fond de sustenabilitate i-ar putea ajuta să realizeze tranziția către utilizarea unor practici mai verzi. Avizul a avertizat cu privire la riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, având în vedere că normele stricte ale UE îi dezavantajează pe fermierii locali în comparație cu concurenții din afara UE.

CESE a subliniat importanța investițiilor în dezvoltarea rurală, a inovării și a simplificării normelor PAC. Având în vedere că fermierii sunt supuși unei presiuni din ce în ce mai mari, urgența este clară: liderii UE trebuie să acționeze înainte ca mai multe alte ferme să dispară. (ks)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a emis recomandări-cheie cu privire la semestrul european 2025 – pachetul de toamnă, îndemnând la investiții strategice și la o cooperare mai strânsă pentru a crește reziliența și competitivitatea UE.

CESE și-a prezentat recomandările într-un aviz adoptat în cadrul sesiunii sale plenare din februarie, punând accentul pe sustenabilitate, pe reformele pieței muncii și pe o mai bună aliniere între politicile naționale și cele ale UE, solicitând totodată o mai mare implicare a societății civile.

CESE a regretat absența analizei anuale a creșterii durabile, un document de politică esențial. Comitetul a subliniat că este necesar ca instituțiile UE să se pregătească pentru riscurile geopolitice care afectează comerțul, inflația și creșterea economică.

CESE și-a exprimat sprijinul pentru inițiativa privind Busola pentru competitivitate și a solicitat investiții în sectorul energetic și în cel digital, inclusiv un Fond european pentru investiții strategice. În plus, CESE a solicitat o participare mai activă a societății civile, o revizuire pragmatică a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru îmbunătățirea politicilor economice și a productivității. (tk)

Deja de mult timp, politica de coeziune este un pilon al integrării europene, promovând unitatea economică, socială și geografică la nivelul UE. Pe măsură ce Cadrul financiar multianual (CFM) post-2027 prinde contur, este esențială modernizarea acesteia, pentru a-i crește eficiența, durabilitatea și capacitatea de reacție la noile provocări.

În avizul său recent adoptat pe tema „Consolidarea orientării către rezultate a politicii de coeziune post-2027 – provocări, riscuri și oportunități”, CESE a subliniat necesitatea de a adopta o abordare orientată către rezultate pentru a se asigura că politica de coeziune continuă să aducă beneficii tangibile, reducând în același timp inegalitățile și promovând competitivitatea durabilă.

„Politica de coeziune trebuie să rămână instrumentul-cheie al UE pentru dezvoltarea regională. O abordare orientată spre rezultate garantează că fiecare euro cheltuit contribuie la bunăstarea economică și socială”, a declarat raportorul avizului, David Sventek.

CFM 2028+ va necesita o revizuire majoră pentru a sprijini dezvoltarea regională, dubla tranziție verde și digitală, precum și competitivitatea economică. Având în vedere că nevoile de investiții depășesc 750-800 de miliarde EUR anual, este esențială o finanțare solidă din partea UE.

CESE solicită menținerea capacității fiscale la 1,8 % din PIB-ul UE și creșterea finanțării politicii de coeziune. Printre prioritățile majore se numără guvernanța partajată, politicile regionale adaptate, finanțarea bazată pe rezultate și procesele simplificate.

Abordarea axată pe rezultate crește eficiența, dar necesită o mai bună punere în aplicare și supraveghere. Echilibrarea competitivității cu investițiile sociale, consolidarea sprijinului tehnic și asigurarea transparenței vor face ca politica de coeziune să aibă un impact mai mare, promovând reziliența economică și reducând disparitățile în întreaga Europă. (tk)

Turismul este o forță motrice pentru economia UE și poate consolida competitivitatea Europei. A sosit momentul să regândim modul în care funcționează turismul și să ne îndreptăm, dincolo de sustenabilitate, către un turism regenerativ – în cadrul căruia destinațiile nu numai că supraviețuiesc, ci și prosperă.

Comitetul Economic și Social European (CESE) îndeamnă Uniunea Europeană să își transforme sectorul turismului, punând accentul pe sustenabilitate și regenerare pentru a asigura beneficii economice și de mediu pe termen lung.

Având în vedere că turismul rămâne un pilon vital al economiei UE, în special în regiunile puternic dependente de această industrie, CESE pledează pentru o tranziție accelerată către turismul sustenabil și pentru trecerea la strategii turistice centrate pe regenerare, astfel cum se subliniază în avizul său pe tema „Turismul în UE: sustenabilitatea ca motor al competitivității pe termen lung”.

„Trebuie să ne asigurăm că turismul joacă un rol în relansarea competitivității europene. Acest aspect este esențial, dat fiind că turismul reprezintă o parte atât de importantă din PIB-ul multor state membre și regiuni, precum și din lanțurile lor valorice", a declarat raportoarea avizului, Isabel Yglesias.

Dna Yglesias a afirmat că avizul se bazează pe Declarația de la Palma, adoptată în timpul Președinției spaniole a Consiliului din cel de-al doilea semestru al anului 2023, care a generat un amplu consens cu privire la modalitățile de a garanta că sustenabilitatea este elementul central al viitorului turismului.

Pentru a realiza acest lucru, instituțiile europene și guvernele naționale, regionale și locale trebuie să sprijine activ sectorul în tranzițiile sale, asigurând un dialog continuu cu toate părțile interesate relevante și consolidând dialogul social.

Deși eforturile menite să asigure sustenabilitatea turismului au avansat considerabil, creșterea exponențială a numărului de călătorii în perioada de după pandemie a pus presiune asupra multor destinații foarte căutate. Această creștere îngreunează atingerea de către regiuni a unui echilibru între creșterea economică și dezvoltarea durabilă, cu atât mai mult cu cât ele se confruntă totodată cu deficitul de personal și cu neconcordanța dintre locurile de muncă disponibile și competențele lucrătorilor.

Acesta este motivul pentru care CESE solicită, de asemenea, trecerea la turismul regenerativ și includerea acestuia în Strategia europeană pentru un turism durabil, pe care Comisia Europeană o va prezenta în următoarele luni.

Spre deosebire de turismul sustenabil tradițional, care se axează pe reducerea efectelor negative asupra mediului, turismul regenerativ vizează refacerea și consolidarea capitalului natural, social și economic. Această abordare orientată spre viitor integrează principiile economiei circulare și urmărește să asigure un impact pozitiv de durată asupra destinațiilor și comunităților locale. (ll)

UE se află într-un punct critic în ceea ce privește dezvoltarea IA. În timp ce întreprinderile din SUA domină piața de IA generativă (GenAI), atrăgând 80 % din investițiile private de la nivel mondial, China înregistrează progrese într-un ritm rapid. Comitetul Economic și Social European (CESE) a publicat un nou studiu în colaborare cu Centrul de Studii Politice Europene (CEPS), pentru a identifica măsurile necesare pentru ca Europa să rămână competitivă.

Elaborat sub egida Secțiunii pentru piața unică, producție și consum (INT) a CESE și pus în discuție periodic în cadrul Observatorului pieței unice digitale al CESE, studiul analizează principalele oportunități, provocări și măsuri de politică necesare pentru a extinde peisajul IA din Europa.

Recomandări esențiale pentru UE:

• Creșterea investițiilor în IA și a puterii de procesare – Europa trebuie să majoreze investițiile în infrastructura IA pentru a stimula inovarea.
• Punerea accentului pe trei sectoare cu potențial ridicat – IA poate stimula creșterea în sectorul autovehiculelor, al energiei curate și al educației.
• Promovarea IA cu sursă deschisă – Încurajarea modelelor deschise de IA va îmbunătăți accesibilitatea și concurența.
• O mai bună integrare a eforturilor depuse în domeniul cercetării și al dezvoltării în întreaga UE.

Capacitarea societății civile în ceea ce privește guvernanța IA
– Studiul evidențiază importanța organizațiilor societății civile (OSC) în elaborarea politicilor și în guvernanța în domeniul IA. Pentru a crește nivelul de incluziune și de etică în adoptarea IA, raportul recomandă:

• Programe de alfabetizare în domeniul IA – Inițiative de formare și de dialog social pentru capacitarea lucrătorilor și a publicului.
• Abordarea de tip „Social by Design” asigură că dezvoltarea IA este centrată pe factorul uman și aliniată la nevoile societății.
• Creșterea finanțării pentru OSC – Sprijinirea organizațiilor non-profit care reduc decalajul dintre tehnologia IA și nivelul de înțelegere a acesteia de către public.
• Adoptarea unei IA etice – Acordarea de prioritate sistemelor de IA fiabile, care respectă valorile europene.

Valorificarea potențialului CESE în politica în domeniul IA
– CESE ocupă o poziție adecvată pentru a facilita implicarea structurată a OSC în elaborarea politicilor în domeniul IA. Studiul recomandă să se susțină IA cu sursă deschisă și să se promoveze inovarea etică prin intermediul achizițiilor publice și al schemelor de finanțare, CESE servind drept centru de colaborare cu OSC și cu comunitățile cu sursă deschisă și contribuind la sensibilizarea publicului cu privire la impactul IA asupra societății.

Studiul introduce, de asemenea, un glosar unificat pentru domeniul IA în vederea stabilirii unui limbaj comun, care să asigure o comunicare eficientă între responsabilii de elaborarea politicilor, dezvoltatori și utilizatori, esențială pentru dezvoltarea, guvernanța și utilizarea responsabilă a IA în toate sectoarele.

Acest studiu va fi pus la dispoziția principalelor instituții ale UE și se preconizează că va contribui la viitoarele politici în domeniul IA. Textul integral al raportului este disponibil aici. (vk)