A sosit momentul ca Uniunea egalității să devină realitate

Statele membre ar trebui să realizeze o colectare de date exacte și să implementeze politici adecvate pentru a asigura punerea în aplicare eficace a planului de acțiune al UE de combatere a rasismului și pentru a demasca rasismul și discriminarea etnică, care s-au agravat în timpul pandemiei de COVID-19 în Europa.

După cum a rezultat în urma unei audieri virtuale organizate de CESE la 18 martie, având în vedere că un sfert dintre europeni se simt discriminați în cel puțin un domeniu din viața lor, discriminările pe motive de rasă sau etnie ajungând la un nivel record în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, este urgent să se realizeze eforturi pentru a actualiza și a pune în aplicare legislația în materie de combatere a rasismului în întreaga UE.

Această audiere, intitulată „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025”, a adus laolaltă vorbitori din instituțiile UE și din cadrul platformelor europene consacrate drepturilor omului și luptei împotriva rasismului. Cifrele prezentate au revelat o imagine sumbră a situației pe teren.

Cristian Pîrvulescu, raportorul avizului CESE pe această temă, a subliniat caracterul oportun al planului de acțiune al UE de combatere a rasismului, care a fost creat într-un moment în care inegalitățile și discriminarea se adâncesc, din pricina pandemiei.

Thibault Balthazar, din partea Comisiei Europene, a subliniat rolul important al statelor membre și le-a încurajat să adopte planuri de acțiune naționale, în care să implice societatea civilă și organismele de promovare a egalității. Aleksandra Wesoły a prezentat instrumente ale UE precum Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare și alte platforme care contribuie la combaterea radicalizării și a discursurilor extremiste. Maria Daniella Marouda a afirmat că un studiu realizat de Comisia Europeană împotriva rasismului și intoleranței a scos în evidență progresele realizate în domeniul legislației împotriva discriminării.

Joanna Goodey, din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale, a subliniat că, deși există o legislație, lipsesc date, iar colectarea riguroasă și periodică a acestora este necesară pentru a duce la bun sfârșit planul de acțiune.

Yoomi Renström, raportoarea avizului Comitetului Regiunilor privind planul de acțiune al UE de combatere a rasismului, a evidențiat că autoritățile locale și regionale trebuie recunoscute ca parteneri strategici pentru conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea planurilor de acțiune naționale.

Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, din România, a subliniat importanța de a dispune de baze de date accesibile și de strategii de comunicare clare, în timp ce Marie Mescam, din partea SOS Racisme, a scos în evidență necesitatea urgentă de a crea un spațiu de dialog în UE, în cadrul căruia societatea civilă, organismele de promovare a egalității și organizațiile de combatere a rasismului să poată face schimb de experiențe și să își împărtășească cunoștințele.

Juliana Wahlgren, responsabilă cu campaniile de sensibilizare în cadrul Rețelei europene împotriva rasismului, și-a exprimat speranța că participarea unor persoane cu origine rasială sau etnică minoritară, care dispun de expertiză strategică și militează în rândul organizațiilor societății civile, va putea juca un rol important în punerea în aplicare efectivă a planului de acțiune. (mt)