CESE info

Elevi din învățământul secundar din întreaga Europă au transmis vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, propuneri concrete de acțiuni în domeniul climei. Acesta este rezultatul unui summit virtual al tineretului pe tema schimbărilor climatice organizat de Comitetul Economic și Social European la 18-19 martie 2021.

„Este absolut necesar ca tinerii europeni să își exprime opiniile cu privire la viitorul Europei: fără apelul vostru la acțiune, Pactul verde european nu ar fi văzut lumina zilei niciodată”, a declarat dl Timmermans în discursul său de deschidere a ediției din 2021 a menifestării Europa ta, părerea ta!”. „Sunt cu adevărat impresionat de înțelegerea în profunzime a problemei schimbărilor climatice de care ați dat dovadă și de modul în care mi-ați prezentat propunerile voastre. Acesta este stilul de viață pe care trebuie să îl adoptăm, bazat pe înțelegerea reciprocă. Atunci când suntem capabili să ne înțelegem unii pe alții, este aproape imposibil să ne dușmănim”, a concluzionat vicepreședintele Comisiei.

După două zile de dezbateri virtuale însuflețite, peste 234 de elevi cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani provenind din 28 de țări, care au desfășurat negocieri în paralel în 45 de săli virtuale, au elaborat o serie de recomandări concrete, pe care le-au prezentat în cadrul unei sesiuni plenare finale.

Urmând modelul Conferinței Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP), tinerii și-au asumat rolul de negociatori reprezentând diferite grupuri de părți interesate care colaborează cu alte grupuri, pentru a elabora un plan de limitare a încălzirii globale la niveluri de siguranță cu mult sub 1,5 °C până la sfârșitul secolului. Grupurile au reprezentat sectoare și industrii din viața reală care, prin activități și lobby, au un impact asupra încălzirii globale.

Printre propuneri s-au numărat:

• plantarea de arbori în orașe și instalarea de grădini verticale;
• lansarea proiectului „Un «Manhattan ecologic» pentru UE”, cu investiții însemnate în noi tehnologii;
• realizarea de investiții într-o educație mai bună pentru publicul larg;
• punerea în aplicare a unor politici adaptate la circumstanțele specifice fiecărei țări;
• sprijinirea împăduririi ca una dintre cele mai eficiente soluții pe termen lung în ceea ce privește eliminarea dioxidului de carbon;
• introducerea hidrogenului și a biogazului, eliminând treptat combustibilii fosili;
• eliminarea decalajului dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.

Planul final elaborat de tinerii europeni, prezentat de opt dintre aceștia, s-a tradus printr-o creștere a temperaturii cu 1,4 °C până în 2100, atingând astfel obiectivul exercițiului.

Cillian Lohan, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, a încheiat manifestarea afirmând următoarele: „Sper că experiența YEYS a trezit în voi dorința de a fi cetățeni activi: o democrație puternică are nevoie de participarea voastră. Mișcarea tinerilor a demonstrat că schimbarea poate porni din stradă. Astăzi îi ajutăm pe cei care solicită mai multe acțiuni să se facă auziți în centrele de decizie politică”.

Mai multe detalii despre YEYS 2021 sunt disponibile pe pagina oficială a manifestării. (ks)

La 20 martie, în paralel cu manifestarea Europa ta, părerea ta! (YEYS), CESE a găzduit un eveniment virtual, pe tema „Conceperea schimbărilor sistemice”, care a adus laolaltă mai mulți experți, activiști și influențatori, pentru a-și împărtăși cunoștințele și expertiza privind acțiunile climatice prin prisma schimbărilor sistemice.

Manifestarea a fost prezidată de vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Cillian Lohan, care a formulat observații introductive: „Schimbările climatice se intensifică și este greu să găsim o soluție acționând în mod individual; această provocare necesită o schimbare profundă în termeni de cultură, comportament și valori”.

Evenimentul a fost împărțit în patru mese rotunde, toate axate asupra necesității unei schimbări sistemice pentru a combate schimbările climatice.

Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, a deschis prima masă rotundă printr-un mesaj video în care a subliniat necesitatea unei abordări globale: „Schimbările climatice, pierderea biodiversității, diminuarea resurselor și poluarea sunt legate între ele, și trebuie să le combatem împreună. Răspunsul Comisiei Europene este Pactul verde european, dar cetățenii au un rol de jucat, dat fiind că avem nevoie de idei noi care trebuie să fie sistemice”.

Josephine Becker, activistă în domeniul climei, a evocat conceptul de justiție climatică: „Europa este, în parte, responsabilă pentru această criză climatică; așadar, suntem datori să acționăm.”

În cursul celei de-a doua mese rotunde, Corina Angheloiu, responsabilă de strategii în cadrul Forumului pentru viitor, a împărtășit punctul ei de vedere cu privire la abordarea potrivită pentru a lansa o schimbare sistemică: „Punctul de plecare esențial pentru a determina o schimbare sistemică îl constituie valorile; sistemele economice actuale se concentrează asupra eficacității, însă, dacă am plasa justiția în centrul sistemului, am putea constata consecințele acestei alegeri”.

Nisreen Elsaim, președinta grupului consultativ al tinerilor cu privire la schimbările climatice înființat în cadrul Națiunilor Unite, a transmis mesajul următor: „Sistemele economice și politice actuale nu servesc obiectivele noastre și dăunează mediului nostru. Gestionarea bazată pe rezultate nu funcționează”.

Lewis Akenji, directorul general al Institutului Hot or Cool, a explicat, în cadrul celei de-a treia mese rotunde, modul în care sistemele actuale influențează modul de viață al cetățenilor și alegerile lor în materie de transport, muncă, alimentație etc.: „Creăm inegalități din ce în ce mai mari și consumăm prea mult; sistemele economice și politice actuale nu ne fac fericiți”.

Saoi O'Connor, activistă în domeniul climei, a abordat rolul factorilor de decizie: „Liderii și politicienii pot discuta despre cifre și politici, dar nu par să țină seama de realitatea cetățenilor”.

Ultima masă rotundă a prezentat exemple specifice de inițiative de schimbare sistemică. Christian Kroll, președinte, director general și fondator al motorului de căutare Ecosia, a explicat că toate profiturile acestei întreprinderi sunt utilizate pentru a planta diferite specii de copaci care au o valoare adăugată pentru colectivitățile locale din întrega lume.

Juliet Bonhomme, promotoare de modă sustenabilă și influențatoare, a subliniat puterea de care dispun consumatorii, grație alegerilor pe care le fac: „Puterea noastră rezidă în modul în care ne cheltuim banii”.

Manifestarea a fost urmărită pe Facebook de peste 100 de persoane din întrega Europă, care au avut, totodată, posibilitatea de a descoperi schimbarea sistemică prin intermediul artei, cu Sophie Ong și Tibor Miklos, doi artiști care au prezentat opere inspirate din dezbateri imediat după încheierea acestora. (dgf)

Comitetul Economic și Social European a fost invitat să se alăture principalului organism al Conferinței, cel care va trasa cursul viitoarei dezvoltări a UE.

În orientările sale politice din iulie 2019 pentru viitoarea Comisie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicita organizarea unei Conferințe privind viitorul Europei (CoFoE) pentru a da posibilitatea cetățenilor să aibă un cuvânt de spus în ce privește viitoarea dezvoltare a UE.

Pornind de la aceste orientări, președinții celor trei instituții principale ale UE (Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene) au semnat, la 10 martie 2021, o Declarație comună în care se definesc domeniul de aplicare (dezbaterea cu cetățenii), conținutul (realizarea dublei tranziții ecologice și digitale, precum și consolidarea rezilienței, competitivității și solidarității Europei) și calendarul (concluziile urmând să fie redactate până în primăvara anului 2022).

Comitetul Executiv este pilonul central al structurii de guvernanță a Conferinței privind viitorul Europei, fiind organismul care supervizează lucrările conferinței și raportează în fața Plenului Conferinței.

CESE – „Casa” societății civile europene –, care constituie o punte de legătură între instituțiile europene și societatea civilă organizată, a primit invitația de a face parte din Comitetul Executiv.

Christa Schweng, președinta CESE, a luat parte la toate ședințele Comitetului executiv care au avut loc până acum.

Între timp, CESE elaborează detaliile contribuției sale la Conferința privind viitorul Europei. Comitetul se poate baza pe trei puncte forte în acest sens:

• cei 329 de membrii ai săi, care provin din toate categoriile societății (angajatori, sindicate și societatea civilă în general), din toate cele 27 de state membre,
• rețeaua sa consacrată de consilii economice și sociale naționale și
• Grupul său de legătură – o rețea a societății civile, care, deși nu este reprezentată direct în cadrul CESE, are legături solide cu Comitetul și îi amplifică vizibilitatea.

CESE are convingerea mai fermă ca niciodată că, prin contribuții specifice și concrete la Conferința privind viitorul Europei, poate aduce schimbări profunde, garantând că vocea societății civile europene se va face auzită clar și răspicat. (sm)

În cursul primelor perioade de restricții de deplasare a persoanelor, în contextul pandemiei de COVID-19, procentul telelucrătorilor în cadrul forței de muncă din UE a cunoscut o creștere spectaculoasă – de la 5 % la 40 %. Un an mai târziu, în condițiile în care este probabil ca telemunca să continue pe termen lung, impactul ei asupra angajatorilor, angajaților și societății în ansamblu este încă greu de analizat în mod corect. CESE subliniază necesitatea unor cercetări aprofundate și a unei perspective pe termen lung, pentru a valorifica beneficiile acestei forme de muncă și a-i atenua riscurile.

În pofida oportunităților evidente pe care le oferă atât lucrătorilor, cât și angajatorilor – de exemplu, o productivitate sporită, formule mai flexibile de organizare a muncii și o mai mare autonomie – telemunca poate avea totuși un impact negativ asupra vieții profesionale și a celei private. În timpul pandemiei, frontierele dintre ele s-au estompat tot mai mult, ducând la un volum de muncă excesiv, la prelungirea programului de lucru și la un timp de odihnă insuficient.

Într-o cultură a conectivității permanente („always on”), în care multor lucrători le vine greu să se deconecteze, o astfel de situație poate avea un impact devastator asupra sănătății mentale și fizice și a bunăstării oamenilor. Femeile, care se regăsesc mai frecvent în situația de a munci de acasă și de a jongla în același timp cu sarcinile casnice, sunt deosebit de expuse la efectele negative ale telemuncii, afirmă CESE în două avize privind telemunca, adoptate în sesiunea sa plenară din luna martie.

Cifrele furnizate de un studiu Eurofound arată că, în prezent, 30 % dintre telelucrătorii care lucrează la distanță în mod regulat muncesc zilnic sau mai multe zile pe săptămână în timpul lor liber, iar circa 20% dintre ei lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Circa 40 % dintre telelucrătorii care muncesc la distanță în mod regulat se odihnesc, zilnic, mai puțin de 11 ore.

Pentru a minimiza riscurile asociate cu telemunca în perioada de după pandemie și a-i maximiza beneficiile, CESE solicită, prin urmare, partenerilor sociali din statele membre să elaboreze norme adaptate situației din fiecare țară, fiecare sector și fiecare întreprindere, în cadrul dialogului social și al sistemelor de negociere colectivă existente.

Telemunca ar trebui să fie reglementată în mod adecvat; este important să se garanteze că acest regim va fi reversibil de îndată ce criza provocată de COVID-19 va lua sfârșit și că munca la distanță este efectuată în continuare pe o bază voluntară. Telelucrătorii ar trebui să aibă aceleași drepturi individuale și colective și același volum de muncă ca și colegii lor care lucrează la sediul angajatorului respectiv. Condițiile de muncă în regim de telemuncă trebuie să fie consemnate în scris și să garanteze tratamentul egal și condiții egale în materie de sănătate și securitate în muncă, a afirmat CESE.

„Telemunca va fi o trăsătură caracteristică a piețelor muncii în viitor, însă nu putem permite ca ea să ducă la regres social și la izolarea lucrătorilor. Munca la distanță îi ajută pe oameni să-și concilieze viața profesională și cea personală, dar discriminările sau diferențele de tratament între cei care lucrează de acasă și cei care decid să meargă la birou sunt inacceptabile”, a declarat raportorul avizului pe tema „Provocări în materie de telemuncă”, Carlos Manuel Trindade.

Având în vedere rapiditatea cu care se extinde acest regim de muncă și învățămintele desprinse în perioada pandemiei, ar trebui ca acordurile existente la nivelul UE care acoperă telemunca să fie evaluate, pentru a se garanta că rămân eficace și în noile circumstanțe, a observat CESE.

În acest context, Acordurile-cadru din 2002 și 2020 privind telemunca și, respectiv, digitalizarea, semnate de partenerii sociali de la nivelul UE, sunt deosebit de relevante. Ele ar trebui luate în considerare de statele membre și partenerii sociali atunci când elaborează cadre naționale pentru întreprinderile și lucrătorii care recurg la această formă de muncă.

În plus, s-ar putea lansa eventual o inițiativă legislativă la nivel european, în conformitate cu dispozițiile TFUE privind politica socială și/sau la nivel de stat membru, pentru a proteja și a pune în aplicare dreptul de a se deconecta.

UE și statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze legislația existentă, precum Directiva privind timpul de lucru și Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, care se aplică pe deplin muncii la distanță. Aceste directive ar trebui transpuse în dreptul național și puse în aplicare în mod corespunzător, dat fiind că astfel se va „contribui în mod cert la îmbunătățirea condițiilor de muncă ale telelucrătorilor”.

CESE atrage totodată atenția asupra riscului de a utiliza telemunca pentru a impune o sarcină dublă de muncă remunerată și neremunerată. Activitățile casnice nu sunt încă împărțite în mod egal între femei și bărbați, fiind asumate în cea mai mare parte de femei, ceea ce le reduce acestora capacitatea de a fi productive în cadrul muncii remunerate și le-ar putea submina, de asemenea, perspectivele profesionale.

„Atât societatea în ansamblul său, cât și întreprinderile trebuie să facă tot posibilul pentru eliminarea acestor stereotipuri de gen și recunoașterea femeilor ca lucrătoare depline, pe lângă multe alte roluri și calități ale lor. Costul economic și social al acestor prejudecăți este foarte mare pentru societate”, a declarat raportoarea acestui aviz, Milena Angelova.

În acest context, CESE a solicitat, de asemenea, un „pact în materie de îngrijiri pentru Europa”, subliniind că asigurarea unei infrastructuri de servicii de îngrijire disponibile, accesibile și abordabile ca preț pentru copii, persoanele cu nevoi speciale și persoanele în vârstă reprezintă o altă condiție prealabilă pentru desfășurarea telemuncii în condiții care asigură egalitatea de gen.

La 24 martie, CESE a găzduit o dezbatere cu comisara UE pentru egalitate, Helena Dalli, pe tema noii strategii pentru drepturile persoanelor cu handicap, lansată recent de Comisia Europeană.

Strategia, care urmează să fie pusă în aplicare în perioada 2021-2030, urmărește să asigure punerea deplină în aplicare în UE a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD). CRPD este un tratat revoluționar, care a schimbat percepția asupra handicapului, adoptând o abordare bazată pe drepturile omului și conferind societății responsabilitatea de a elimina barierele care împiedică integrarea deplină a acestor persoane în societate.

„Salutăm noua strategie a UE pentru persoanele cu handicap. Aproximativ 87 de milioane de persoane din UE au o formă de handicap, iar peste jumătate dintre acestea se simt discriminate”, a declarat Christa Schweng, președinta CESE, în discursul său de deschidere.

Ea a reamintit că CESE a fost prima instituție care a adoptat, în 2019, un aviz din proprie inițiativă prin care solicita o nouă agendă privind drepturile persoanelor cu handicap, pe deplin aliniată la CRPD: „Sunt foarte încântată să constat că multe dintre recomandările pe care le-am prezentat la momentul respectiv se reflectă în Strategia UE pentru persoanele cu handicap, propusă în urmă cu câteva săptămâni.”

CESE a insistat asupra punerii în aplicare depline a CRPD, atât în avizele sale, cât și prin activitatea grupului său de studiu tematic privind drepturile persoanelor cu handicap, înființat pentru a monitoriza modul în care CRPD este pusă în aplicare în statele membre.

Avizul pe tema „Definirea Agendei UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2020-2030” nu este singurul text al Comitetului pe această temă; CESE a adoptat o serie de alte documente, cum ar fi raportul de informare și avizul privind dreptul persoanelor cu handicap de a vota la alegerile pentru Parlamentul European. CESE va analiza noua strategie într-un nou aviz, care va fi prezentat în sesiunea sa plenară din iulie.

„La zece ani de la ratificarea CRPD de către UE, a sosit momentul să intensificăm acțiunile europene în domeniul politicilor privind persoanele cu handicap. Obiectivul nostru este de a aduce schimbări pozitive în viața persoanelor cu handicap din UE și din afara acesteia, astfel încât acestea să poată participa, fără excepție, în condiții de egalitate cu ceilalți”, a declarat comisara Dalli.

Membrii CESE au primit favorabil noua strategie, dar au avertizat că, la punerea sa în aplicare, UE și statele membre trebuie să țină seama de efectele devastatoare ale pandemiei asupra persoanelor cu handicap, în special în domeniul ocupării forței de muncă și al educației, având în vedere agravarea inegalităților existente. (ll)

Transportul feroviar trebuie încă să facă progrese în materie de politică, de reglementare și de cultură, deși 25 de ani de liberalizare au contribuit în mare măsură la deschiderea piețelor și la realizarea armonizării tehnice. Acesta este principalul mesaj al unui aviz pe tema „Spațiul feroviar unic european”, adoptat în sesiunea plenară a CESE din martie.

Este necesară o analiză imparțială a Spațiului feroviar unic european și a realizărilor sale, iar Anul European al Căilor Ferate 2021 ar putea oferi o oportunitate excelentă de a face bilanțul evoluțiilor și de a stabili noi obiective pentru viitor, subliniază CESE.

În cadrul dezbaterii în plen, raportorul avizului, Stefan Back, a spus: „Căile ferate au nevoie de o schimbare de cultură și de o abordare mult mai centrată pe nevoile clienților, atât în transportul de pasageri, cât și în cel de marfă. Anul european al căilor ferate 2021 ar trebui să fie utilizat ca o oportunitate de a promova această schimbare de comportament și de a dezvolta o cooperare mai bună între operatori și clienți, precum și de a valorifica la maximum posibilitățile oferite de digitalizare.”

Pandemia COVID-19 a întârziat sau a blocat proiectele, care acum trebuie să recupereze timpul pierdut. Ajutoarele de stat rămân esențiale pentru a asigura servicii esențiale și după această criză, iar contractele de servicii publice pot garanta servicii de transport de călători accesibile, abordabile ca preț și incluzive. În opinia CESE, aceasta este una dintre cele mai eficace și eficiente măsuri de promovare a transportului feroviar de călători. (mp)

Ritmul transformării în direcția uniunii energetice trebuie accelerat în mod semnificativ dacă se dorește îndeplinirea obiectivelor UE în materie de energie și climă pentru 2050, dar pierderea din vedere a situației sociale și economice din fiecare stat membru în parte ar putea fi periculoasă, susține CESE într-un aviz recent.

În opinia CESE, dacă nu se ține seama de condițiile sociale și economice din diferitele state membre, ar putea fi periclitată acceptarea socială a investițiilor și reformelor menite să accelereze tranziția energetică.

În avizul elaborat de Lutz Ribbe și adoptat în sesiunea plenară din martie, CESE își prezintă poziția cu privire la rapoartele din 2020 privind starea uniunii energetice și la evaluarea planurilor energetice și climatice naționale afirmând că, deși obiectivele în materie de energie și climă pentru 2020 au fost îndeplinite în mare măsură, nu trebuie să ne culcăm pe o ureche.

Obiectivele pentru următorii 30 de ani, începând cu anii 2020, trebuie să fie mult mai ambițioase și să-i aducă pe cetățenii europeni cu adevărat în centrul uniunii energetice.

Dl Ribbe a declarat: „Tranziția energetică este periclitată dacă politicienii promit participarea unor segmente ample ale societății, dar, în realitate, nu iau în serios această promisiune și nu o pun în aplicare.” (mp)

CESE salută noul plan de acțiune al Comisiei privind creditele neperformante, însă crede că acesta nu conține noi propuneri adecvate pentru perioada pandemiei de COVID-19, astfel încât Europa este nevoită să facă față unei perioade extraordinare cu norme elaborate pentru vremuri obișnuite.

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din 25 martie, CESE a analizat strategia privind combaterea creditelor neperformante. Comisia Europeană și-a exprimat principalele preocupări cu privire la anumite sectoare ale economiei, cum ar fi băncile, cumpărătorii de credite și administratorii de credite. CESE a adus însă în prim-plan punctul de vedere al societății europene la scară mai largă.

„CESE este preocupat de stabilitatea sectorului bancar”, a declarat raportorul avizului, Kęstutis Kupšys. „De asemenea, ne preocupă întreprinderile care sunt îndatorate și care nu își mai pot plăti datoriile, precum și întreprinderile viabile care ar putea avea nevoie de fonduri suplimentare din partea băncilor. De asemenea, am avut în vedere cetățenii vulnerabili, cei care au datorii și care sunt pe punctul de a deveni victime ale fondurilor «vultur». Nu în cele din urmă, i-am avut în vedere pe toți contribuabilii: când, sau mai bine zis dacă fondurile publice sunt alocate pentru a cumpăra portofolii de credite neperformante, ei sunt cei care plătesc pentru a salva băncile de creanțe neperformante”.

CESE recomandă să se abordeze în primul rând cauzele profunde ale creditelor neperformante pentru a preveni acumularea acestora în viitor. Cea mai bună modalitate este să se asigure îmbunătățirea constantă a competitivității, punându-se accentul pe continuitatea afacerilor și pe redresarea economică, asigurând totodată sisteme solide de securitate socială, luptând împotriva sărăciei, a supraîndatorării și a șomajului, garantând salarii adecvate și punând în aplicare măsuri contraciclice de politică economică în perioade de criză.

Având în vedere impactul pandemiei de Covid-19 asupra economiei UE, se așteaptă ca volumul de credite neperformante să crească în întreaga Uniune. Pentru a atenua consecințele negative, CESE solicită ca măsurile de ajutor pentru instituțiile de credit să meargă mână în mână cu măsurile de ajutor guvernamental pentru debitorii care se află în dificultate doar din cauza pandemiei.

În timp ce Comisia Europeană propune dezvoltarea în continuare a piețelor secundare pentru activele neperformante, CESE consideră că este exagerată necesitatea unei piețe paneuropene, transfrontaliere a creditelor neperformante. Este periculos să se pună la dispoziția recuperatorilor de datorii un „pașaport” de funcționare la nivelul UE, fără o supraveghere adecvată din partea țării de origine și a țării-gazdă. Această măsură ar putea fi justificată doar dacă ar exista un set de măsuri de compensare care să ajute la protejarea debitorilor aflați în dificultate – un standard de protecție a consumatorilor la nivelul UE, aplicabil recuperatorilor de datorii.

În plus, este extrem de discutabil dacă operațiunile transfrontaliere ale cumpărătorilor de credite oferă beneficii economice concrete pentru sistemul economic în ansamblul său, și nu numai pentru bănci, cumpărătorii de credite și administratorii de credite.

În ceea ce privește vânzarea creditelor neperformante către companiile de administrare a activelor (denumite, în registru colocvial, „bănci rele”), CESE consideră că aceasta ar trebui să rămână o excepție. Trebuie acordată preferință adoptării unor acorduri bilaterale de restructurare financiară între instituția creditoare și debitori, cu accent pe continuitatea activității și pe redresarea economică.

Potrivit lui Kęstutis Kupšys, documentul Comisiei Europene adoptă o abordare restrânsă, în termeni tehnocrați, a unei probleme care afectează multe sectoare ale societății „pe teren”. „Mesajul pe care dorim să îl transmitem este că problema creditelor neperformante nu ar trebui asociată cu aspecte legate de menținerea stabilității financiare”, a afirmat el. „În ansamblu, considerăm că modul adecvat de abordare a creditelor neperformante este tratarea acestora în interiorul băncilor, nu abandonarea lor pe piață atunci când împrumuturile devin instabile. Datoriile nu ar trebui să devină o marfă!” (na)

În cadrul sesiunii sale plenare din martie, Comitetul Economic și Social European a adoptat un aviz care propune sprijinirea investițiilor în explorarea și extracția materiilor prime critice și în utilizarea materiilor prime secundare din deșeuri, întrucât acest lucru este esențial pentru tranziția verde în UE.

În septembrie 2020, Comisia Europeană a adoptat Planul său de acțiune privind materiile prime critice, cu scopul de a reduce dependența de materiile prime critice primare și de a consolida aprovizionarea internă cu materii prime în UE. Avizul adoptat de CESE salută această abordare, întrucât „sprijină pe deplin tranziția verde a sectorului energetic și consideră că extracția materiilor prime necesare pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi constituie un pas fundamental în acest sens”.

Cu toate acestea, în avizul său, CESE solicită măsuri suplimentare pentru a face posibilă abordarea, întrucât explorarea și extracția sunt activități cu grad ridicat de risc. Raportorul, Dumitru Fornea, a subliniat acest punct de vedere: „Stimularea aprovizionării primare și secundare este esențială, motiv pentru care trebuie să sprijinim investițiile în sectorul extracției și să accelerăm analiza deșeurilor care ar putea conține materiale valoroase”.

Coraportorul, Michal Pintér, a explicat că acest sprijin poate lua diverse forme: „Trebuie să sprijinim investițiile prin garanții de împrumut, regimuri de amortizare și ajutoare de stat, dar și prin dezvoltarea unui proces raționalizat de autorizare a activităților miniere”, a declarat el.

Avizul subliniază, de asemenea, importanța extinderii definiției materiilor prime critice, înțelese în mod tradițional ca materiale provenite din sectorul minier. În opinia CESE, acest lucru este prea restrictiv și limitează creșterea energiilor verzi, deoarece materialele pe bază de lemn pot fi utilizate în mod eficient în mult mai multe aplicații decât în trecut.

Sectorul materiilor prime are un potențial economic imens. El oferă aproximativ 350 000 de locuri de muncă în UE și peste 30 de milioane de locuri de muncă în industriile prelucrătoare din aval care depind de accesul fiabil și neîngrădit la materii prime minerale. OCDE estimează că utilizarea materiilor prime la nivel mondial se va dubla până în 2060, iar utilizarea metalelor, în special, va crește cu 150 %. Este foarte probabil ca acest lucru să sporească presiunea asupra resurselor planetei și să pună în pericol creșterea bunăstării la nivel mondial.

Ținând seama de acest lucru, avizul subliniază importanța integrării unor noi dimensiuni în metodologia utilizată pentru stabilirea unei liste de minerale critice. CESE consideră că Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare „nevoile și interesele cetățenilor și ale economiilor țărilor din care materiile prime urmează să fie exportate în Europa”. Prin urmare, ar trebui definite criterii adecvate pentru a verifica dacă lanțurile de aprovizionare globale pentru aceste tipuri de materii prime respectă principiile etice. (ks)

În sesiunea sa plenară din luna martie, CESE a adoptat un aviz în care sunt propuse mecanisme și instrumente de guvernanță mai precise și operaționale în scopul punerii în aplicare a noului regulament privind bateriile, prin implicarea tuturor părților interesate. În opinia CESE, acesta ar putea contribui la dezvoltarea unui cadru al Uniunii care să acopere întregul ciclu de viață al bateriilor în UE.

La 10 decembrie 2020, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament privind bateriile și deșeurile de baterii. Propunerea este conformă cu Pactul verde european, care promovează decarbonizarea economiei UE pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Avizul adoptat de CESE sprijină măsurile prevăzute de regulament: cu noile sale norme în materie de durabilitate a bateriilor, Comisia va promova, totodată, la nivel mondial, tranziția verde și va defini un plan pentru noi inițiative în cadrul politicii sale privind produsele durabile.

Cu toate acestea, în avizul său, CESE solicită să se definească mecanisme și instrumente de guvernanță mai precise și operaționale în scopul punerii în aplicare a noului regulament, prin implicarea tuturor părților interesate. Raportorul Bruno Choix a afirmat următoarele: „Regulamentul propus are ca scop dezvoltarea unui cadru la nivelul Uniunii care să acopere întregul ciclu de viață al bateriilor și să includă norme armonizate și mai ambițioase în privința bateriilor, a componentelor, a deșeurilor de baterii și a materialelor reciclate. Prin acest regulament, Comisia intenționează să promoveze inovarea, precum și dezvoltarea și punerea în aplicare a expertizei tehnologice a UE”.

Coraportorul Frank Uhlig a explicat că acest sprijin poate îmbrăca diferite forme: „În ceea ce privește punerea în aplicare a obligației de diligență pentru monitorizarea lanțului de aprovizionare al bateriilor, CESE solicită o transparență totală în privința implementării acestui sistem de supraveghere. Reciclarea, recondiționarea și reutilizarea bateriilor permit consolidarea securității lanțului valoric în amonte. Sprijinirea cercetării și a dezvoltării în domeniul proiectării ecologice reprezintă un factor indispensabil”.

CESE propune să se ofere un răspuns la provocările din acest domeniu prin consolidarea rolului și mijloacelor aflate la dispoziția Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) și a Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (OSHA).

CESE propune ca noțiunea de „sfârșit al perioadei de utilizare” să fie introdusă ca o completare a celei de „sfârșit al ciclului de viață”, pentru a favoriza reutilizarea, recondiționarea sau a doua viață și reciclarea bateriilor.

Bateriile introduse pe piața UE ar trebui să devină durabile, de înaltă performanță și sigure de-a lungul întregului lor ciclu de viață. Aceasta înseamnă baterii produse cu cel mai redus impact posibil asupra mediului, utilizând materiale obținute cu respectarea deplină a drepturilor omului, precum și a standardelor sociale și ecologice. Bateriile trebuie să fie de lungă durată și sigure, iar la sfârșitul ciclului lor de viață ar trebui să fie reutilizate, refabricate sau reciclate, aducând materiale valoroase înapoi în economie. (ks)

Cu noul plan, Comisia Europeană arată că este hotărâtă să ajute Europa să nu mai piardă teren în fața SUA și a Asiei în ce privește atât cercetarea de bază, cât și cea aplicată, brevetele și produsele și serviciile de înaltă tehnologie, afirmă CESE într-un raport adoptat în sesiunea plenară din martie.

Punctul forte al noului Spațiu European de Cercetare propus (SEC) este concentrarea pe transformarea rapidă a rezultatelor cercetării și dezvoltării în întreprinderi și locuri de muncă durabile, subliniază Comitetul Economic și Social European (CESE).

„Este absolut necesar ca noul Spațiu european de cercetare să nu fie doar o variantă îmbunătățită”, spune raportorul avizului, Paul Rübig. „Acest nou acord va spori impactul cercetării și al dezvoltării într-un moment în care inovarea va fi decisivă, nu numai pentru economia Europei, afectată de pandemia de COVID-19, ci și pentru supraviețuirea planetei.”

Cercetarea în Europa a fost mai lentă decât în SUA și în Asia în ceea ce privește transformarea rezultatelor cercetării și dezvoltării în produse și servicii inovatoare. Europa este în urma Asiei în ceea ce privește brevetarea (la nivel mondial, în 2019, Asia a depus 65 % din cererile de brevetare, iar Europa doar 11,3 %), în special în întreprinderile din domeniul serviciilor digitale și inovațiile stimulate de evoluțiile tehnologice, adică noi produse bazate pe cercetare și dezvoltare în domeniul noilor tehnologii. La un nivel mai general, Asia, în special China și Coreea, și-a îmbunătățit considerabil performanțele în domeniul cercetării, tehnologiei și inovării în ultimii 20 ani. Noul Spațiu european de cercetare ar trebui să ajute Europa să-și recupereze întârzierea prin investiții și mobilitate sporită.

Deși susține planul Comisiei, CESE subliniază cinci sectoare cheie care au fost lăsate în afara listei sale de tehnologii strategice, dar sunt vitale pentru prosperitatea Europei:

• modele de întreprinderi digitale;
• tehnologii de fabricare a bunurilor și produselor alimentare;
• cercetarea clinică și sectorul farmaceutic și biotehnologic;
• tehnologii spațiale;
• apă curată și canalizare.

Un alt punct cheie pe care CESE îl menționează în avizul său este necesitatea de a echilibra excelența cu rapiditatea în transferarea rezultatelor cercetării și dezvoltării în produse și servicii inovatoare. În întreprinderi, viteza este esențială, în timp ce oamenii de știință aspiră către excelență și cer mai mult timp și resurse financiare suplimentare pentru cercetare și inovare. Politica Comisiei în domeniul cercetării, tehnologiei și inovării ar trebui să concilieze aceste două tendințe. (dm)

Zonele rurale ar trebui să devină mai atractive pentru tineri și pentru întreprinderi. Acest lucru ar îmbunătăți calitatea vieții tuturor europenilor, permițându-le să aleagă unde doresc să trăiască și să lucreze. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale dezbaterii intitulate „Către o strategie globală privind dezvoltarea rurală și urbană durabilă”, desfășurată la CESE, la 8 martie.

Zonele rurale și cele urbane ale Europei nu se dezvoltă în mod uniform. Este esențial să se promoveze politici care să limiteze această tendință, să asigure o tranziție echitabilă și durabilă către o economie a bunăstării în toate domeniile și să sprijine reechilibrarea populației. În special, ar trebui să se ia măsuri astfel încât zonele rurale, care joacă un rol esențial în coeziunea economică și socială, în reziliența regiunilor și care își aduc contribuția prin numeroase servicii provenind din diferite ecosisteme locale, printre care se numără producția de alimente, să devină mai atractive pentru tineri și pentru întreprinderi.

Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului (NAT) a CESE, a declarat: „Redresarea post-COVID-19 oferă ocazia perfectă de a elabora strategii care să garanteze că niciun teritoriu nu este lăsat în urmă și nicio persoană nu este uitată în tranziția către o Uniune Europeană neutră din punctul de vedere al climei, durabilă și prosperă.”

„Acum, când UE a aprobat un pachet de măsuri de redresare ambițioase, atribuirea fondurilor va trebui să țină seama de disparitățile existente între teritoriile Uniunii”, a afirmat Stefano Palmieri, președintele Secțiunii pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială din cadrul CESE.

Deša Srsen, membră a cabinetului vicepreședintei Comisiei Europene, Dubravka Šuica, a subliniat: „În cadrul Viziunii pe termen lung pentru zonele rurale pe care Comisia o pregătește în vederea adoptării în luna iunie, ambiția noastră este de a da un nou elan zonelor rurale."

Josep Puxeu Rocamora, raportorul avizului CESE pe tema «O abordare integrată pentru zonele rurale ale UE», a subliniat că integrarea mediilor rurale și vulnerabile reprezintă un proces foarte complex, întrucât implică fiecare dintre politicile existente ale Uniunii. „Pentru a dezvolta aceste zone, propunem un «contract teritorial», care ar trebui să fie participativ, să se adapteze la specificitățile fiecărui teritoriu și să conserve patrimoniul istoric, cultural și natural al acestora.” (mr)

Statele membre ar trebui să realizeze o colectare de date exacte și să implementeze politici adecvate pentru a asigura punerea în aplicare eficace a planului de acțiune al UE de combatere a rasismului și pentru a demasca rasismul și discriminarea etnică, care s-au agravat în timpul pandemiei de COVID-19 în Europa.

După cum a rezultat în urma unei audieri virtuale organizate de CESE la 18 martie, având în vedere că un sfert dintre europeni se simt discriminați în cel puțin un domeniu din viața lor, discriminările pe motive de rasă sau etnie ajungând la un nivel record în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, este urgent să se realizeze eforturi pentru a actualiza și a pune în aplicare legislația în materie de combatere a rasismului în întreaga UE.

Această audiere, intitulată „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025”, a adus laolaltă vorbitori din instituțiile UE și din cadrul platformelor europene consacrate drepturilor omului și luptei împotriva rasismului. Cifrele prezentate au revelat o imagine sumbră a situației pe teren.

Cristian Pîrvulescu, raportorul avizului CESE pe această temă, a subliniat caracterul oportun al planului de acțiune al UE de combatere a rasismului, care a fost creat într-un moment în care inegalitățile și discriminarea se adâncesc, din pricina pandemiei.

Thibault Balthazar, din partea Comisiei Europene, a subliniat rolul important al statelor membre și le-a încurajat să adopte planuri de acțiune naționale, în care să implice societatea civilă și organismele de promovare a egalității. Aleksandra Wesoły a prezentat instrumente ale UE precum Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare și alte platforme care contribuie la combaterea radicalizării și a discursurilor extremiste. Maria Daniella Marouda a afirmat că un studiu realizat de Comisia Europeană împotriva rasismului și intoleranței a scos în evidență progresele realizate în domeniul legislației împotriva discriminării.

Joanna Goodey, din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale, a subliniat că, deși există o legislație, lipsesc date, iar colectarea riguroasă și periodică a acestora este necesară pentru a duce la bun sfârșit planul de acțiune.

Yoomi Renström, raportoarea avizului Comitetului Regiunilor privind planul de acțiune al UE de combatere a rasismului, a evidențiat că autoritățile locale și regionale trebuie recunoscute ca parteneri strategici pentru conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea planurilor de acțiune naționale.

Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, din România, a subliniat importanța de a dispune de baze de date accesibile și de strategii de comunicare clare, în timp ce Marie Mescam, din partea SOS Racisme, a scos în evidență necesitatea urgentă de a crea un spațiu de dialog în UE, în cadrul căruia societatea civilă, organismele de promovare a egalității și organizațiile de combatere a rasismului să poată face schimb de experiențe și să își împărtășească cunoștințele.

Juliana Wahlgren, responsabilă cu campaniile de sensibilizare în cadrul Rețelei europene împotriva rasismului, și-a exprimat speranța că participarea unor persoane cu origine rasială sau etnică minoritară, care dispun de expertiză strategică și militează în rândul organizațiilor societății civile, va putea juca un rol important în punerea în aplicare efectivă a planului de acțiune. (mt)

În cadrul sesiunii sale plenare din martie, Comitetul Economic și Social European a găzduit o dezbatere cu Olivér Várhelyi, comisarul pentru vecinătate și extindere, pentru a discuta situația actuală a aderării țărilor partenere din Balcanii de Vest. Membrii CESE și-au exprimat convingerea că integrarea partenerilor din Balcanii de Vest în UE este o investiție geostrategică în pace și creștere economică.

Președinta CESE, Christa Schweng, a deschis dezbaterea precizând că CESE acordă mare importanță extinderii UE la Balcanii de Vest: „Comitetul nostru consideră Balcanii de Vest «piesa lipsă» a puzzle-ului reprezentat de ambiția Uniunii Europene de a crea o Europă unită și durabilă, o Europă pregătită pentru viitor”, a declarat ea.

Óliver Várhelyi a menționat impactul pandemiei de COVID-19 asupra Balcanilor de Vest și a subliniat: „Comisia European este hotărâtă să-i sprijine în continuare pe vecinii noștri cei mai apropiați, cu tot ce îi stă în putință în aceste vremuri grele”. De asemenea, dl Várhelyi a prezentat Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest al Comisiei, o inițiativă de 9 miliarde EUR care are un dublu obiectiv: lansarea redresării economice și creșterea convergenței regiunii cu Uniunea Europeană. „Obiectivul planului este de a stimula nu numai dezvoltarea economică, reziliența și competitivitatea regiunii, ci și coeziunea sa socială. Trebuie să colaborăm pentru a realiza acest lucru”, a subliniat dl Várhelyi.

Dezbaterea a fost urmată de adoptarea unui aviz pe tema Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest. Andrej Zorko, raportorul acestui aviz, a subliniat importanța procesului de extindere: „Integrarea în UE a partenerilor din Balcanii de Vest reprezintă o investiție geostrategică în pace, stabilitate, securitate și creștere economică pe întregul continent”, a declarat el. (dfg)

Noua ediție a acestei publicații oferă o prezentare concisă și actualizată a Comitetului Economic și Social European ca forum unic de consultare, dialog și consens între reprezentanți ai tuturor sectoarelor ale societății civile organizate, inclusiv angajatori, sindicate și grupuri precum asociațiile profesionale și comunitare, organizațiile de tineret, grupurile de femei, consumatorii, activiștii de mediu și multe altele.

Broșura prezintă, de asemenea, rolul și misiunile CESE, explică modul în care Comitetul funcționează și interacționează cu instituțiile legislative ale UE și prezintă unele dintre poveștile sale de succes.

Disponibilă în 23 de limbi oficiale ale UE pe pagina de internet a CESE, la adresa: https://www.eesc.europa.eu/ro/our-work/publications-other-work/publications/discover-what-eesc-can-do-you-2021-edition

Exemplare pe suport de hârtie pot fi solicitate la Unitatea pentru vizite și publicații din cadrul CESE: vipcese@eesc.europa.eu (af)

David Gippini Fournier ne părăsește la 1 mai 2021. Dragă David, colegii tăi din Unitatea Presă îți mulțumesc pentru plăcerea de a fi lucrat cu tine, pentru ținuta profesională, generozitatea și diplomația de care ai dat dovadă în relațiile personale și profesionale. În relațiile publice te-ai comportat cu o eleganță demnă de un Humphrey Bogart.

De câte ori ne-ai demonstrat formidabila ta capacitate de a gestiona stresul în momente de încordare extremă!

A fost o plăcere și o bucurie să ne fii coleg.

Noroc bun!

Colegii tăi din Unitatea Presă: Agata, Katerina, Ewa, Laura, Nicola, Millie, Daniela, Melissa, Margarida și Marco.

Am petrecut mult timp în activitatea mea cu David Gippini, pregătind – mai ales – o serie de interviuri pentru presă cu el. Când l-am întâlnit în 2018, îl consideram o persoană gravă. Contribuțiile sale erau întotdeauna corespunzătoare și foarte bine pregătite. Gândea foarte repede. Dincolo de locul de muncă, am descoperit o persoană deschisă, generoasă cu timpul său, cu o notă de ironie galiciană și cred că ne-am înțeles foarte bine. Am avut și mici „dezacorduri” prietenești: eu sunt o militantă pentru limbaj incluziv, iar David are o exprimare mai academică și nu-i plăceau anumite licențe de limbaj. Am discutat adesea pe aceste teme, discuții nesfârșite, bogate și exigente. Dar trebuie să-i mulțumesc pentru rigoarea și frumusețea care mi-au îmbunătățit multe din texte.

Sunt tristă că pleacă și-i urez mult succes în această nouă etapă. Nu mă îndoiesc că i se va simți lipsa în cadrul unității Presă. Și mie îmi va lipsi.