În primul rând, aș dori să îmi exprim tristețea în fața trecerii neașteptate în neființă a președintelui Parlamentului European, David Sassoli. În mai 2020, președintele Sassoli a declarat că pandemia ne-a demonstrat că în UE dispunem de o „resursă importantă” – „este vorba despre societatea civilă”. Dl Sassoli ne va lipsi mult.

Au trecut doi ani de când am auzit vorbindu-se pentru prima oară despre COVID-19. La vremea acelor prime informații despre un virus care avea potențialul de a deveni o pandemie mondială, sunt sigur că nimeni nu se aștepta ca el să ne creeze încă probleme în 2022.

Întâmpinăm Noul An și, încă o dată, încercăm să găsim energia necesară pentru a rămâne optimiști și a ne păstra speranța.

Motto-ul Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene este unul potrivit: „Relansare, putere, apartenență”. Descriind cele trei priorități ale Președinției, președintele Macron și-a prezentat reflecțiile privind o Europă mai suverană, un model european de creștere economică și o Europă umanistă.

Aspirăm să depășim dificultățile legate de pandemie, însă provocările pe care trebuie să le întâmpinăm cu toții sunt majore, și va trebui să le înfruntăm indiferent de evoluția viitoare a situației privind COVID-19.

Se va acorda o atenție reînnoită apărării europene, dat fiind că tensiunile existente la nivel mondial, atât în zone apropiate, cât și în zone îndepărtate, aduc această chestiune în prim-plan.

Cooperarea și colaborarea vor fi esențiale, astfel cum se va vedea la Conferința Balcanilor de Vest, planificată pentru luna iunie.

Luna următoare, împreună cu președinții Charles Michel și Ursula von der Leyen, Franța va organiza un summit care va reuni liderii Uniunii Europene și ai Uniunii Africane. Obiectivul acestui summit este de a reconstrui un nou acord economic și financiar cu Africa. Președinția franceză dorește să dezvolte o agendă în domeniul educației, sănătății și climei care să fie la înălțimea provocărilor cu care se confruntă Africa.

Acest an a fost proclamat Anul european al tineretului, iar poziția de lider pe care și-au asumat-o tinerii în ceea ce privește chestiunile climatice a demonstrat puterea unui grup social implicat. Mișcarea tinerilor a propulsat agenda verde în fruntea listei priorităților politice. O serie de propuneri legislative din acest an vor detalia parcursul anevoios care trebuie străbătut pentru a obține neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Va fi vorba despre o provocare care va genera perturbări, însă este singura opțiune rămasă după ani de întârziere în ce privește măsurile în domeniul climei și al emisiilor. Trebuie acționat urgent, iar aceste perturbări trebuie acceptate, dar și gestionate, pentru a asigura un impact echitabil și a garanta sprijinul necesar pentru protecția persoanelor celor mai vulnerabile. Această filosofie a devenit parte a atitudinii noastre mentale, de când conviețuim cu o pandemie mondială care reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa vieții anumitor grupuri vulnerabile. 

În sfârșit, vom avea, desigur, concluziile Conferinței privind viitorul Europei. În cadrul CESE, am organizat evenimente și consultări, am participat la acestea, și am depus eforturi pentru a ne asigura că acționăm ca o cutie de rezonanță care transmite vocile cetățenilor și ale comunităților din întreaga Europă. Este esențial ca UE să își definească perspectiva proprie și să reflecte toate aceste voci. Rămâne de văzut dacă Conferința privind viitorul Europei va obține rezultate în acest sens, însă CESE va continua să fie un punct de legătură pentru cetățeni, asigurându-se că se fac auzite toate punctele de vedere în cadrul dezbaterilor privind modelarea viitorului nostru comun.

Cillian Lohan, vicepreședintele CESE