CESE și Comisia Europeană trebuie să colaboreze pentru o Europă care să depășească pandemia și să consolideze redresarea – o Europă prosperă, favorabilă incluziunii sociale și durabilă din punct de vedere ecologic. Acesta a fost principalul mesaj adresat de președinta CESE, Christa Schweng, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vicepreședintelui pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič, în cadrul sesiunii plenare a CESE din decembrie.

Exprimându-și satisfacția că multe dintre propunerile și recomandările CESE se reflectă în programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2022 – după cum s-a menționat în rezoluția CESE din iunie 2021 –, dna Schweng a spus că „prioritățile noastre sunt strâns legate de cele ale Comisiei Europene, pe care o vom sprijini în continuare în punerea în aplicare a obiectivelor sale ambițioase. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că societatea civilă organizată prosperă și trăiește într-o societate deschisă, bazată pe valori. Să ne unim forțele pentru o Europă a bunăstării și prosperității!”

La rândul său, apreciind activitatea CESE, dna von der Leyen a spus: „Comitetul a fost dintotdeauna un partener de nădejde și și-a îndeplinit cu fermitate misiunea: să facă auzită vocea cetățenilor – vocea întreprinderilor, a lucrătorilor și a altor organizații ale societății civile. Suntem și vom rămâne parteneri apropiați, atât în ceea ce privește planificarea anuală a politicilor, cât și în ceea privește definirea viziunii noastre pe termen lung.”

În consonanță cu dna von der Leyen, dl Šefčovič a mulțumit Comitetului pentru cooperarea strânsă cu Comisia Europeană, afirmând că acesta „a menținut vii legăturile dintre cele două instituții”, iar „membrii CESE sunt cei mai buni ambasadori ai Uniunii Europene”. (mp)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a salutat proclamarea Anului european al tineretului 2022, dar a atras atenția asupra necesității ca această inițiativă să nu se limiteze doar la acțiuni promoționale, ci să contribuie la strategia UE pentru tineret, cu planuri și angajamente clare. Inițiativa trebuie să ajungă la tinerii cei mai vulnerabili și la cei din zonele defavorizate.

În avizul său privind Anul european al tineretului 2022, CESE a evidențiat faptul că, pentru a realiza cele de mai sus, UE ar trebui să stabilească cu precizie indicatori și obiective, care să se concentreze pe politicile pentru tineri și pe intervenții în diferite sectoare, astfel încât activitățile organizate să nu devină un scop în sine.

„CESE așteaptă cu nerăbdare să se implice într-un demers pozitiv în Anul european al tineretului 2022. Ne dorim rezultate concrete pentru tinerii europeni în domeniile de acțiune care au un impact asupra vieții lor”, a afirmat raportorul avizului, Michael McLoughlin.

CESE și-a exprimat însă preocuparea cu privire la încărcătura agendei și a priorităților stabilite, la numărul foarte mare de angajamente și trimiteri la alte inițiative, la bugete și domeniile de politică.

„Este important ca propunerea să fie clară și axată pe un punct central. Uneori mai puțin înseamnă mai mult și teama ar fi ca o listă prea lungă de domenii de politică și de responsabilități partajate să distragă atenția de la impact, responsabilități și rezultate”, a subliniat dl McLoughlin.

CESE este de acord că decizia de a dedica anul 2022 tineretului a fost luată la momentul oportun și în contextul potrivit. Criza provocată de pandemia de COVID-19 i-a afectat grav pe tineri și va avea consecințe de lungă durată asupra educației și a bunăstării lor sociale, financiare și mintale. CESE își exprimă însă temerea că propunerea a fost elaborată la repezeală.

Pericolul este ca importante inițiative legate de tineret să se transforme mai mult într-o declarație politică cu vizibilitate sporită decât într-o evoluție sistematică pe termen lung.

O altă provocare este punerea în aplicare a obiectivelor acestei inițiative la nivel național, în măsura în care autoritățile naționale din statele membre dispun de foarte puțin timp pentru a întreprinde diverse acțiuni. De asemenea, ele riscă să se confrunte cu dificultăți de finanțare pentru a acoperi costurile pe care le presupun activitățile planificate în acest an.

Prin urmare, CESE propune ca bugetul propus de 8 milioane EUR să fie majorat la 10 milioane EUR, din care două milioane să fie alocate coordonării la nivel național. Această măsură este necesară pentru a asigura un impact suficient și pentru a încuraja participarea. (ll)

Într-un aviz recent, CESE solicită să se depună mai multe eforturi pentru a viza persoanele și organizațiile care se află la originea dezinformării, acordând mai degrabă prioritate prevenirii decât combaterii.

Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan amenințarea dezinformării. În acest context și ca urmare a unei evaluări critice, Comisia Europeană a publicat o serie de orientări în mai 2021, cu scopul de a consolida Codul de bune practici privind dezinformarea pentru a crea un spațiu online mai sigur și mai fiabil.

Într-un aviz elaborat ca răspuns la acestea, CESE afirmă că Comisia se concentrează prea mult pe conținuturi și pe moderarea lor, dar nu-i vizează suficient și nu în primul rând pe cei care propagă conținuturile.

„Conținutul se schimbă în permanență, iar platformele utilizate evoluează, însă principalii actori rămân, în esență, aceiași, la fel ca și motivele lor”, spune Thierry Libaert, raportorul avizului.
 
CESE observă că dezinformarea este o afacere înfloritoare și salută accentul pus de Comisie pe contracararea puterii acesteia de a genera venituri. Informațiile false se propagă de șase ori mai repede decât cele adevărate, primesc mai multe „like”-uri și sunt partajate mai des, generează mai multă activitate, atrag mai multă atenție, mai mulți vizitatori și, prin urmare, generează mai multe venituri din publicitate.

Astfel cum a dezvăluit recent avertizoarea Frances Haugen de la Facebook, angajatorul său – departe de a combate fenomenul – l-a făcut parte integrantă din modelul său de afaceri.

Cu toate acestea, pentru a combate mai eficient la sursă dezinformarea, Comisia ar trebui să aibă în vedere un arsenal mai constrângător de mecanisme economice, juridice și financiare, care să meargă mai departe de angajamentele pe bază voluntară ale furnizorilor de publicitate online.

„Uniunea Europeană trebuie să dezvolte mai multe capacități pentru a fi capabilă să combată eficient dezinformarea, care este propagată sistematic de puteri ostile, adesea la comanda guvernelor anumitor țări terțe, printre care Rusia și China”, spune raportorul.

Autoritățile naționale au nevoie de mai mult sprijin din partea serviciilor de informații, susține CESE, solicitând cooperare și partajarea cunoștințelor la nivel european. Însă, având în vedere că libertatea mass-mediei și autonomia sistemelor judiciare sunt în pericol în mai multe țări ale UE, Comisia trebuie să garanteze că lupta împotriva dezinformării nu este utilizată ca pretext pentru limitarea libertăților publice – în primul rând și cel mai important, a libertății de exprimare.

Mai ales în cazul țărilor din vecinătatea Rusiei, Comisia ar trebui să promoveze mai multe măsuri privind conținutul produs în alte limbi decât engleza și să se concentreze mai mult asupra unor platforme mai puțin cunoscute precum VKontakte, Rumble, Odysee, Gab și Parler, dar și asupra celor bine-cunoscute. Deși cele dintâi au un public mai restrâns, ele pot fi mai puțin transparente și pot viza cu mai multă ușurință anumite grupuri.

Din cauza faptului că apar în permanență rețele noi, mijloacele pe care le folosesc acestea sunt tot mai sofisticate (de exemplu, „deep fakes”), iar unele aplicații se situează la limita dintre platformă și serviciu de mesagerie privată (de exemplu Telegram), riscurile emergente trebuie abordate imediat ce sunt detectate. (dm)

În ultima sa sesiune plenară, Comitetul Economic și Social European a organizat o dezbatere cu comisara europeană McGuinness cu privire la modalitatea de a realiza un sistem economic și financiar european mai ecologic, mai durabil și mai digitalizat.

În cadrul sesiunii plenare au fost adoptate o serie de avize pentru a contribui la pregătirea terenului pentru o Uniune Europeană cu adevărat mai durabilă. Într-un aviz din proprie inițiativă, CESE propune elaborarea unei serii de noi indicatori care să completeze PIB-ul și să contribuie la tranziție. Într-un alt aviz, CESE sprijină obiectivul de redirecționare a investițiilor, dar consideră că multe dintre măsurile propuse de Comisie în strategia sa reînnoită privind finanțarea durabilă par adesea prea ezitante și ignoră conceptul fundamental de sustenabilitate socială. În plus, taxonomia UE nu adoptă obiectivele de mediu și sociale în aceeași măsură, și lasă loc unor îndoieli cu privire la anumite activități economice controversate. În cele din urmă, într-un al treilea aviz, CESE salută ideea unui nou standard voluntar al UE pentru obligațiuni verzi, și formulează recomandări critice cu privire la modul în care acesta ar trebui transformat într-un instrument cu adevărat puternic, care să ajute investitorii să investească în proiecte cu un impact pozitiv asupra mediului. (tk)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat UE și statelor membre să ofere voluntariatului un sprijin sistematic și atent. Astfel, ar recunoaște impactul imens al voluntariatului asupra dezvoltării sociale a Europei și rolul său esențial în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și în promovarea incluziunii sociale.

În avizul său din proprie inițiativă privind voluntariatul, CESE a propus ca UE să declare anul 2025 Anul european al voluntarilor, să extindă programele de voluntariat și finanțarea lor pentru a include persoanele vârstnice, și să elaboreze o metodă europeană de colectare a datelor privind voluntariatul, pe care le-ar putea eventual partaja statele și organizațiile.

Raportorul avizului, Krzsysztof Pater, a spus: „Viitorul Europei nu va fi construit de decidenți, de politicieni sau de organizațiile societății civile, ci de cetățeni și voluntari activi – de acei oameni care își dedică timpul liber în beneficiul societății.”

În Europa, în fiecare an, una din cinci persoane participă la activități de voluntariat. Un sondaj recent a arătat că, în fiecare an, 25 % dintre tinerii europeni au fost implicați în activități de voluntariat organizate. Zilnic, voluntari de toate vârstele și din toate contextele sociale, dedică din timpul lor liber unor activități în beneficiul altor oameni sau al mediului, consolidând societatea și construind un viitor durabil.

„Este nevoie de sprijin sistematic și deplin la nivel european și național deoarece adesea impactul voluntariatului este cu mult mai mare decât costurile potențiale”, a spus dl Pater. Conform datelor disponibile, activitatea voluntarilor are o valoare economică reală, care în multe țări reprezintă peste 2 % din PIB.

Din 2011 – ultimul An al voluntariatului –, voluntariatul a început să dispară treptat de pe agenda europeană. A apărut pe agendă doar sporadic: UE a instituit Corpul voluntar european de ajutor umanitar și a Corpul european de solidaritate și l-a tratat ca prioritate în programul „Europa pentru cetățeni”.

În opinia CESE, contribuția voluntarilor și mulțumirea și sentimentul relațional de care se bucură aceștia în schimb merită o recunoaștere mai amplă. (ll)

În contextul pandemiei de COVID-19, șomajul tinerilor a crescut puternic în multe state membre, sporind numărul tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educativ sau de formare (NEET). Într-un recent aviz din proprie inițiativă, Comitetul Economic și Social European (CESE) susține că planurile naționale de redresare (PNR) reprezintă o șansă unică de a inversa această tendință și de a asigura locuri de muncă decente pentru toți tinerii europeni.

„Planurile naționale de redresare reprezintă o ocazie unică ce trebuie fructificată, printr-o guvernanță incluzivă și un dialog deschis și transparent”, a declarat raportoarea avizului, Nicoletta Merlo.

Exprimându-și regretul că, în perioada de pregătire a PNR, nu a avut loc „nicio consultare semnificativă a partenerilor sociali, a organizațiilor tinerilor sau a societății civile organizate”, dna Merlo a declarat că CESE a cerut ca aceste părți interesate să fie implicate în punerea în aplicare și în monitorizarea acestor planuri.

„Putem astfel garanta dialogul social la nivel național, aspect esențial pentru ca fondurile publice să fie bine cheltuite, astfel încât redresarea pe care o înfăptuim să fie incluzivă. Dorim ca statele membre să amelioreze calitatea locurilor de muncă și a serviciilor incluzive pentru tineri, mai ales pentru cei cu handicap și cei care sunt vulnerabili din diferite motive”, a subliniat dna Merlo.

Planurile naționale ar trebui să acorde atenție specială îmbunătățirii competențelor tinerilor care au nevoie de ele, un accent special urmând să fie pus pe contracte cu durată nedeterminată și pe condiții de lucru care reduc riscul eșuării în locuri de muncă precare, cum li se întâmplă adesea multor tineri lucrători în prezent.

Conform unor date recente ale Eurostat, un tânăr din șase sub 30 de ani și-a pierdut locul de muncă din cauza consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19. Suscită mare îngrijorare numărul tot mai mare de tineri neîncadrați profesional sau într-un program educativ sau de formare (NEET), a căror situație este agravată și din cauza abandonării școlii, a lipsei de îndrumare adecvată, a absenței sau a pierderii unui loc de muncă.

O cale de eliminare a abandonului școlar timpuriu este promovarea stagiilor de calitate pentru tineri, aspect care le poate fi de folos și pentru a se integra mai ușor pe piața muncii. Acesta este motivul pentru care CESE solicită interzicerea stagiilor neplătite și remunerații decente pentru toți stagiarii. (ll)

China și Rusia aflându-se în ofensivă, un parteneriat transatlantic reînnoit și fiabil este esențial pentru menținerea ordinii juridice internaționale și a păcii. CESE sprijină ideea unei alianțe a democrațiilor, care să garanteze că societatea civilă are un cuvânt important de spus în apărarea comună a valorilor și drepturilor universale.

Într-un aviz din proprie inițiativă adoptat în sesiunea plenară din decembrie, CESE a subliniat că UE și SUA, împreună, trebuie să fie garanții statului de drept și ai drepturilor omului pentru toți, relevând totodată importanța relațiilor transatlantice pentru locul Europei în lume.

Christian Moos, raportorul avizului, a subliniat: „Ideea drepturilor universale ale omului unește în continuare o mare parte a UE cu democrațiile libere din lume, în primul rând cu Statele Unite ale Americii.”

Peter Clever, coraportorul, a adăugat: „Caracterul universal al drepturilor omului este exprimat în acest angajament cuprinzător al tuturor pentru punerea în aplicare [a acestor drepturi]. Astfel, ele sunt valoroase ca bază pentru dialog și înțelegere.”

În acest scop, CESE subliniază cu fermitate că numai o societate civilă dinamică poate insufla entuziasm și proteja valorile, și îndeamnă UE să creeze o platformă transatlantică pentru societatea civilă organizată, cu puncte de contact în America de Nord și în Europa. În plus, dialogul transatlantic al societății civile ar trebui să se bazeze pe o serie de subiecte precum drepturile civile, dezinformarea și acțiunile climatice.

CESE sprijină ferm ideea unei alianțe a democrațiilor și solicită UE să se alăture SUA și altor democrații din lume și să urmeze o „strategie de îngrădire a influenței prin cooperare” în raport cu China: îngrădirea influenței prin cooperare, care respectă și protejează interesele legitime ale Chinei, dar care conduce la răspunsuri diplomatice clare și solide atunci când drepturile sunt încălcate, ca în cazul protestatarilor uiguri și al celor din Hong Kong. (at)

Comisia Europeană a prezentat colegiuitorilor și Comitetului Economic și Social European noul său pachet legislativ din 2021 privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CFT).

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din decembrie, CESE sprijină pe deplin propunerile, dar subliniază, în același timp, caracterul urgent al punerii în aplicare a acestor măsuri, propunând o serie de adăugiri esențiale. Crearea noii Autorități de Combatere a Spălării Banilor (AMLA) beneficiază de un sprijin larg. De asemenea, Comitetul își reiterează propunerea privind un pact european de combatere a comportamentelor care dăunează principiilor etice și politice ale democrațiilor noastre și subminează bunurile publice, și sugerează crearea unui nou organism consultativ al societății civile în domeniul combaterii spălării banilor. În plus, Regulamentul privind criptoactivele trebuie pus în aplicare de urgență. Comisia Europeană ar trebui, de asemenea, să insiste pentru acțiuni urgente în ceea ce privește transpunerea întârziată și incompletă a directivelor anterioare privind combaterea spălării banilor în unele state membre, instituind măsuri specifice pentru monitorizarea societăților fictive. În aceeași ordine de idei, ea trebuie să analizeze modalitățile de extindere a măsurilor pentru a acoperi canalele de spălare a banilor din afara sistemului financiar. Nu în ultimul rând, CESE este ferm convins că este necesar să se întocmească o listă nouă, realistă și cuprinzătoare a țărilor terțe cu grad ridicat de risc. (tk)

Conferința privind geopolitica Pactului verde, organizată de CESE împreună cu Rețeaua de soluții pentru dezvoltare durabilă a ONU, a evidențiat implicațiile geopolitice ample ale Pactului verde, atât pentru Europa, cât și pentru întreaga lume. CESE este pregătit să își preia rolul în acest proces, asigurând asumarea clară de către societatea civilă a Pactului verde european.

La aproape 30 de ani de la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, emisiile care dăunează climei au crescut masiv, conform raportului privind diferența dintre nivelul preconizat și nivelul sustenabil al emisiilor, publicat în octombrie 2021.

Christa Schweng, președinta CESE, a subliniat: „Din acest motiv tranziția verde este o chestiune de supraviețuire pentru Europa și pentru întreaga lume. Societatea civilă organizată poate juca un rol esențial în acest sens. Nu ar trebui să uităm că o tranziție verde de succes are nevoie în primul rând de sprijinul cetățenilor noștri.”

Comisara pentru energie, Kadri Simson, a adăugat: „Relațiile cu partenerii noștri se vor schimba. Toată lumea trebuie să se implice dacă dorim să rezolvăm criza climatică. Un nou sistem energetic va genera noi relații.”

Barbara Pompili, ministrul francez al tranziției ecologice, a remarcat că Pactul verde și tranziția verde vor afecta în mod dramatic relațiile internaționale. Europa trebuie să fie cât mai ambițioasă în ceea ce privește reducerea emisiilor, protejarea și refacerea biodiversității și combaterea poluării. Solidaritatea joacă un rol vital în asigurarea Pactului verde și în garantarea unei tranziții cu adevărat echitabile. Ar trebui să se pună accentul în principal pe tranziția verde a sectorului energetic, iar acțiunile geopolitice ale UE ar trebui, prin urmare, să contribuie la reducerea volatilității prețurilor la energie, reducând în același timp riscurile legate de promovarea și extinderea utilizării energiei curate. Autonomia strategică deschisă necesită noi lanțuri valorice, în care toate evoluțiile trebuie să fie însoțite de locuri de muncă de calitate la nivel local și de beneficii pentru comunitățile locale. (at)

Cea de-a 51-a ședință a Comitetului de monitorizare „Balcanii de Vest” a plasat în centrul atenției soluționarea conflictelor și normalizarea relațiilor dintre Kosovo* și Serbia. Reuniunea, prezidată de Ionuț Sibian, a găzduit vorbitori marcanți din rândul oficialităților UE, al experților din Balcanii de Vest, precum și reprezentanți ai societății civile din comunitățile locale, toți fiind de acord că dialogul facilitat de UE este singura modalitate de a avansa.

Miroslav Lajčák, reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina și alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest, a oferit o imagine de ansamblu a dialogului facilitat de UE și a provocărilor conexe, exprimându-și regretul că discuția trebuie să se concentreze încă o dată pe soluționarea conflictelor, mai degrabă decât pe finalizarea procesului de normalizare.

Marko Prelec de la grupul de criză a afirmat că un acord cuprinzător între Kosovo și Serbia nu este un obiectiv realist în prezent, deoarece orice astfel de acord ar include recunoașterea reciprocă.

Leon Hartwell, din partea Centrului de analiză a politicilor europene (CEPA), a deplâns faptul că voința politică de a pune în aplicare cele 30 de acorduri existente mediate de UE între Kosovo și Serbia a fost foarte redusă.

Branislav Staníček, din partea Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), a subliniat importanța cooperării transatlantice pentru succesul dialogului privind normalizarea. Participanți din partea organizațiilor locale ale societății civile din Belgrad, Pristina și Mitrovica de Nord au subliniat importanța creării de condiții pentru reducerea decalajului etnic dintre comunități.

* Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo. (at)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat o serie de măsuri pentru a se asigura că toți cetățenii sunt consultați și beneficiază de propunerile Comisiei Europene cuprinse în pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, care plasează UE pe calea către reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 55 % până în 2030.

‚‚Atingerea obiectivelor revizuite pentru 2030, astfel cum se propune în pachetul «Pregătiți pentru 55»”, va avea un impact inegal asupra regiunilor și comunităților din întreaga Europă. Prin urmare, este extrem de important să se conceapă mecanisme de solidaritate adecvate și finanțate corespunzător, pentru a avansa pe calea unei tranziții verzi, echitabile din punct de vedere social și competitive”, a declarat Cillian Lohan, vicepreședintele CESE.

Avizele CESE și concluziile comune

CESE, în avizele sale (22 de avize în total),< style="color:blue">< class="underline">sprijină ferm pachetul, considerându-l un mijloc necesar de a accelera tranziția energetică și de a atinge neutralitatea climatică. Cu toate acestea, el subliniază că politicile cuprinse în pachetul „Pregătiți pentru 55” trebuie să asigure un echilibru adecvat între echitatea socială, reducerea emisiilor și competitivitate.

Recomandările comune formulate de CESE:

• Deși anumite sectoare sunt puternic afectate de măsurile propuse în acest pachet legislativ, tranziția către o industrie verde va genera oportunități pentru alte sectoare. Obiectivul trebuie să fie asigurarea unor politici echilibrate, care să vină în sprijinul celor afectați de tranziția climatică.
• Sunt necesare programe de perfecționare și recalificare profesională destinate atât antreprenorilor, cât și lucrătorilor, pentru a asigura accesul la cele mai recente tehnologii disponibile și la competențele digitale și durabile.
• Implicarea societății civile este esențială pentru asigurarea transparenței și a responsabilității și pentru instituirea unei politici economice echilibrate în întreaga UE, care să permită reconcilierea tuturor intereselor.
• Partenerii sociali și organizațiile relevante ale societății civile joacă un rol important în acest sens și trebuie implicate atât în faza de planificare, cât și în cea de punere în aplicare a pachetului „Pregătiți pentru 55”.

Este vital ca tranziția să nu lase pe nimeni în urmă, ceea ce înseamnă că cetățenii trebuie să se afle în centrul tranziției verzi. (mr)

Comitetul Economic și Social European a adoptat un aviz din proprie inițiativă privind modul în care industriile mari consumatoare de resurse și de energie (REII) pot profita de Planul de redresare al UE în tranziția lor acceptabilă din punct de vedere social către decarbonizare și digitalizare. CESE încurajează Comisia și celelalte instituții ale UE să garanteze condiții de concurență echitabile pe piața unică, pentru a se evita ca avantajele pentru industrie să fie repartizate în mod dezechilibrat, în funcție de abordarea fiecărui stat membru.