Peste 800 de participanți din cadrul organizațiilor cetățenilor și părților interesate din Europa, inclusiv organizații de tineret, ONG-uri și jurnaliști, au fost prezenți la Săptămâna societății civile, organizată de Comitetul Economic și Social European în perioada 17-20 martie 2025. Sesiunea de deschidere a evidențiat necesitatea de a proteja spațiul civic prin acțiuni în justiție, reafirmând rolul esențial al societăților civile: de a trage la răspundere forțele politice aflate la putere, de a construi punți, de a sprijini reziliența socială și de a le da cuvântul celor care sunt prea adesea ignorați.

Tema ediției din 2025 a Săptămânii societății civile a fost Consolidarea coeziunii și a participării în societățile polarizate. Cu cele trei inițiative majore ale sale, și anume mesele rotunde ale Grupului de legătură, inițiativa cetățenească europeană și Premiul pentru societatea civilă, manifestarea a avut drept scop:

  • să abordeze polarizarea din ce în ce mai accentuată, care a fost alimentată în ultimii ani de impactul crizei financiare, al schimbărilor climatice și al inegalității tot mai mari a veniturilor;
  • să sublinieze rolul-cheie pe care societatea civilă îl poate juca în acest context;
  • să reunească soluțiile oferite de societatea civilă și solicitările pe care dorește să le adreseze factorilor de decizie din UE, pentru a contribui la depolarizarea Europei prin consolidarea coeziunii societale și a participării democratice în domenii esențiale pentru societate.

În discursul său de deschidere, președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat: „Societatea civilă trebuie să facă față provocării. Participarea, dialogul și solidaritatea nu sunt doar idealuri – ele stau la temelia unei Europe reziliente și unite. Acum, când ne-am reunit cu ocazia Săptămânii societății civile, vă invit să ne reafirmăm angajamentul față de incluziune și o cetățenie activă. O democrație puternică depinde nu doar de instituții, ci și de implicarea tuturor cetățenilor săi.”

Albena Azmanova, profesoară de științe politice și sociale la City Saint George’s, Universitatea din Londra, a vorbit în discursul său inaugural despre insecuritatea economică tot mai mare cu care se confruntă majoritatea oamenilor – calificând-o drept o „epidemie a precarității”. Ea a explicat de ce societatea civilă deține cheia către progres în vremuri marcate de o mare insecuritate.

„Insecuritatea economică extrem de gravă i-a secătuit pe cei mai mulți oameni de orice dorință de a lupta. Societatea civilă are această dorință de a lupta. Activiștii societății civile sunt însuflețiți de un scop care decurge dintr-o doleanță specifică. Ei sunt picioarele și brațele vizibile ale democrației”, a spus Albena Azmanova.

După cum a declarat Younous Omarjee, vicepreședintele Parlamentului European, „avem nevoie ca societatea civilă să acționeze ca un liant între cetățeni, în acest context de individualism tot mai accentuat, și ca o pavăză împotriva ideilor de extremă dreapta care se răspândesc la ora actuală”.

Rolul crucial al ONG-urilor în ceea ce privește reziliența socială și sprijinul lor pentru grupurile vulnerabile și mai puțin vizibile a fost menționat de Adriana Porowska, ministra poloneză pentru societatea civilă, din partea Președinției poloneze a UE, care a împărtășit, de asemenea, experiența Poloniei cu societatea civilă în ce privește asigurarea rezilienței naționale.

Brikena Xhomaqi, copreședinta Grupului de legătură al CESE cu rețelele societății civile europene, a subliniat că unitatea în diversitate, mantra cu care UE se mândrește, este cultivată la nivel local. Cu toate acestea, doamna Xhomaqi a menționat că organizațiile societății civile și ONG-urile sunt atacate, finanțarea și rolul lor fiind puse sub semnul întrebării. „Fără resurse, organizațiile societății civile nu pot funcționa. Avem nevoie de instituții care să protejeze societatea civilă; avem nevoie de protecție legală pentru spațiul civic, astfel încât societatea noastră să rămână bine închegată și unită în diversitate.”