Redactat de Grupul „Lucrători”

Germania a preluat președinția Consiliului UE într-un moment decisiv pentru Europa, în care Uniunea noastră se află la răscruce de drumuri. Ne confruntăm cu cea mai brutală criză trăită în timp de pace în ultimii 90 de ani, cu peste o sută de mii de decese în Europa și cu șocuri economice masive, pentru a nu menționa incertitudinea unor viitoare valuri ale pandemiei. În lunile dificile ale măsurilor de izolare, lucrătorii din domeniul asistenței medicale, dar și angajații din transporturi, supermarketuri și salubrizare – locuri de muncă precare și prost plătite – au dus greul efortului de a asigura funcționarea țărilor noastre.

„Împreună pentru Europa” este un motto cu care ne putem identifica cu toții, însă principiile sale de durabilitate, echitate, securitate, valori comune și inovare trebuie promovate. Inițiativele concrete din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale – cum ar fi salariul minim european, punerea în aplicare a principiului remunației egale pentru muncă egală, detașarea lucrătorilor și condițiile de muncă transparente – sunt mai necesare ca oricând.

În locul măsurilor de austeritate adoptate în urma ultimei crize, care a dus la o spirală a datoriilor, la stagnare și a secat sistemele noastre de sănătate de resursele necesare (fapt pe care îl decontăm acum), Europa trebuie să ofere măsuri solide și comune pentru un plan de redresare și reconstrucție, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Ne confruntăm cu o scădere de 15 % a PIB-ului; prin urmare, scenariul „business as usual” nu mai poate fi considerat o opțiune. Criza continuă să se adâncească, dar statele membre nu dispun în aceeași măsură de dotările necesare pentru a face față acestei situații, iar lipsa unui răspuns coordonat la nivel european poate duce la colaps social și economic, punând în pericol însăși existența UE.

Misiunea președinției germane este una de dimensiuni uriașe – dar, la fel de mare este și riscul unui eșec în cazul în care planurile de redresare intră în impas în negocierile Consiliului, devin inutile prin vetoul național legat de fiecare euro sau dacă se transformă într-o „operațiune de salvare” de tip Troika, precum cea care a afectat UE cu un deceniu în urmă, aducând întregul continentul în starea de nepregătire în care se află și acum. După cum a declarat președintele Grupului „Lucrători”: „Cu cât sunt mai decisive măsurile de redresare și cu cât sunt mai adaptate la situația fiecărui stat membru și a populației sale, cu atât va fi Europa mai credibilă și cu atât se va dovedi mai capabilă să depășească provocările fără precedent cu care ne confruntăm în această criză. Este vorba, așadar, de o chestiune de justiție socială și de solidaritate; în același timp, măsurile reprezintă și un bastion împotriva oricărei manifestări de autoritarism care ar putea apărea pe fondul inegalităților și decalajului social în țările UE, odată ce starea de urgență în materie de sănătate se va fi încheiat”.