Amenințarea Kremlinului de a bloca gazul rusesc constrânge Europa. La fel ca Polonia și Bulgaria, și Finlanda, Danemarca și Țările de Jos au ajuns pe lista țărilor-victime ale guvernului rus, a căror aprovizionare cu gaze a fost întreruptă.

La 18 mai, Comisia Europeană și-a prezentat planul REPowerEU în valoare de 300 miliarde EUR de eliminare a importurilor de energie din Rusia până în 2027. Guvernele din UE caută soluții pentru a înlocui rapid sursele de aprovizionare cu energie din Rusia. Acestea accelerează introducerea surselor regenerabile de energie și caută asiduu mijloace financiare pentru a construi infrastructura necesară pentru importul de gaz natural lichefiat și pentru umplerea stocurilor de gaze. De asemenea, încearcă să identifice domenii în care energia poate fi economisită și gazele pot fi înlocuite. Între timp, numărătoarea inversă continuă și nimeni nu știe cine va fi următoarea țintă a ruletei rusești. Fără îndoială, situația este extrem de gravă și impune acțiuni fără precedent.

Investiții suplimentare în infrastructură și introducerea surselor regenerabile de energie par dificile, în special în această perioadă în care economiile se redresează în urma pandemiei de COVID-19. Fiecare euro cheltuit trebuie produs într-o economie care se confruntă în prezent cu o inflație ridicată și, atunci când este împrumutat, are prețul său și contribuie la riscul de îndatorare. În același timp, normele pieței se aplică: creșterea cererii duce la creșterea prețurilor. În plus, costurile suplimentare pentru siguranță și securitate cauzate de război amenință să crească și mai mult prețurile la energie. O altă provocare cu care ne confruntăm este perturbarea lanțurilor de aprovizionare, care împiedică introducerea surselor regenerabile de energie.

Pentru a accelera implementarea tehnologiilor curate, planul REPowerEU se concentrează, pe bună dreptate, pe accelerarea procedurilor de autorizare, noile proiecte eoliene și solare fiind declarate o chestiune de „interes public major”. De asemenea, CESE solicită, în conformitate cu avizul său privind Comunicarea REPowerEU, introducerea la nivel național a zonelor de tip go-to („zone de tranziție”) în zonele cu risc ecologic scăzut. În același timp, propune creșterea obiectivului UE privind energia din surse regenerabile la 45 % până în 2030, în plus față de obiectivul de 40 % prezentat anul trecut, și creșterea obiectivului de eficiență energetică de la obiectivul de 9 % propus în iulie 2021 la 13 %. De asemenea, propune ca panourile solare să devină obligatorii pentru clădirile publice și clădirile rezidențiale noi până în 2025 și, respectiv, 2029. Având în vedere situația actuală a pieței, este clar că atingerea acestor obiective pur și simplu nu este posibilă din punct de vedere tehnic. Este bine să fim ambițioși, dar trebuie să ne gândim la cât de realiste și de fiabile sunt obiectivele noastre.

Comisia subliniază în plan că renunțarea țărilor la energia din Rusia va duce la creșterea și volatilitatea prețurilor la energie în Europa. Situația necesită măsuri temporare specifice în statele membre, care să denatureze piața UE cât mai puțin posibil, sau măsuri la nivelul UE care să nu pună în pericol eforturile de decarbonizare sau aprovizionarea cu energie. În ansamblu, intervențiile pe piață riscă să acționeze împotriva obiectivelor pe termen lung, deoarece vor cauza incertitudini în materie de investiții și vor descuraja decarbonizarea în industria energetică.

Piața europeană a energiei electrice a dovedit că poate funcționa bine în ceea ce privește evitarea restricționării sau chiar a întreruperilor de energie electrică în anumite domenii. Solidaritatea între statele membre pe piața energiei electrice din UE va fi esențială, nu numai înainte de iarna următoare, ci și înainte de următoarea învârtire a ruletei rusești.

Alena Mastantuono, membră a CESE