CESE info

În deschiderea sesiunii plenare din mai, președinta CESE a subliniat: „Trebuie să fim uniți în fața consecințelor războiului din Ucraina și a provocărilor geopolitice viitoare. Campioană în gestionarea crizelor, Europa trebuie să devină campioană mondială în modelarea viitorului”.

„Kremlinul s-a înșelat: în ce privește propriile capacități militare, în ce privește forța rezistenței ucrainene, precum și fermitatea și unitatea europeană”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, care a propus o nouă abordare a negocierilor privind extinderea.

Având în vedere progresul lent al negocierilor cu țările din Balcanii de Vest și noile cereri de aderare din partea Ucrainei, Georgiei și Moldovei, UE ar trebui să aibă în vedere o abordare de tipul „integrare proporțională și gestionată”.

Potrivit dlui Michel, „o soluție ar fi integrarea treptată și progresivă în cursul procesului de aderare”.

Președintele Consiliului European a vorbit despre crearea unei comunități geopolitice europene, pe măsură ce UE își asumă o conducere politică mai pregnantă. Politica externă ar reprezenta un domeniu important de cooperare în cadrul acestei comunități. „Scopul este de a crea convergență și de a aprofunda cooperarea operațională pentru a aborda provocările comune, pacea, stabilitatea și securitatea pe continentul nostru”, a declarat președintele.

Cu toate acestea, el a clarificat: „Această inițiativă nu are, în niciun caz, scopul de a înlocui extinderea sau de a găsi o nouă scuză pentru tergiversare. Și nu este o garanție pentru cei care participă că, la un moment dat, vor fi membri ai UE”. (at)

Ca răspuns la instrumentalizarea migranților de către țări terțe la frontierele externe ale UE, CESE a organizat o conferință pe această temă, evidențiind impulsul care stă la baza europenizării politicii în domeniul migrației. Până în prezent, liderii autoritari au instrumentalizat suferința oamenilor pentru a provoca crize umanitare și a șantaja Europa, fiind conștienți de lacunele existente în ceea ce privește politica în domeniul migrației a UE.

Conferința intitulată „Către o europenizare a politicii în domeniul migrației? Învățămintele desprinse din instrumentalizarea migranților și războiul din Ucraina” s-a desfășurat în paralel cu ședința Secțiunii pentru relații externe (REX).

Trebuie menționat că instrumentalizarea migranților de către regimul belarus nu a fost primul caz de acest tip; Turcia, Libia și Maroc au comis abuzuri similare.

În ceea ce privește instrumentalizarea migranților ca armă în mâinile liderilor autoritari, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a afirmat: „Principala lecție pe care trebuie să o învățăm din politicile noastre este că, atâta timp cât nu putem dezvolta un sistem de migrație comun și bazat pe consens, vom constitui o țintă.”

Președinta CESE, Christa Schweng, a subliniat: „Această criză a refugiaților a arătat în mod clar că migrația are un impact asupra tuturor statelor membre. UE trebuie să profite de acest impuls pentru a avansa în ceea ce privește noul Pact privind migrația și azilul, pentru a aduce schimbările sistemice necesare, în vederea dezvoltării unei politici raționale și bazate pe drepturi a UE în materie de azil și migrație.”

„Acum este momentul geopoliticii. Exact la fel cum pandemia ne-a unit, acest război produce același efect asupra opiniei publice europene, iar acest lucru este foarte important”, a subliniat vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas. (at)

Comitetul Economic și Social European a îndemnat instituțiile UE să adopte toleranță zero față de atitudinile și practicile statelor membre care împiedică activitatea societății civile și îi reduc spațiul în Europa.

Pentru a contracara astfel de tendințe, CESE solicită UE să ia o serie de măsuri, cum ar fi sistarea fondurilor UE către țările care nu respectă valorile UE, pentru a asigura participarea deplină a societății civile în toate etapele procesului de elaborare a politicilor și pentru a proteja democrația participativă în Europa.

În avizul pe tema „Rolul organizațiilor societății civile în calitate de gardieni ai binelui comun în redresarea post-pandemică”, CESE a afirmat că societatea civilă europeană se confruntă în continuare cu numeroase obstacole majore, spațiul său fiind redus drastic în unele părți ale UE, în pofida faptului că ea a jucat un rol esențial în atenuarea efectelor pandemiei și că ajutorul său pentru refugiații ucraineni a fost exemplar încă din prima zi a agresiunii ruse.

„Societatea civilă a reprezentat o forță motrice care a ajutat societatea noastră să facă față pandemiei de COVID-19. Iar în prezent, criza din Ucraina a demonstrat în mod clar valoarea și importanța societății civile pentru democrațiile noastre”, afirmă raportorul avizului, Ioannis Vardakastanis.

Întrucât societatea civilă este pe punctul de a juca un rol esențial în recuperarea efectelor devastatoare ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, care va necesita participarea tuturor părților societății, UE trebuie să se asigure că există un dialog între societatea civilă și factorii de decizie politică, deoarece lipsa unui astfel de dialog este unul dintre principalele obstacole cu care se confruntă societatea civilă europeană la toate nivelurile.

Un alt obstacol este absența implicării semnificative a societății civile în procesele de luare a deciziilor legate de politici și legislația importante.

În opinia CESE, instituțiile UE trebuie să manifeste „toleranță zero” față de aceste atitudini și trebuie să reacționeze „ferm și fără compromisuri”, deoarece includerea societății civile în procesul de elaborare a politicilor este inseparabilă de valorile UE și de tratatele UE. Pentru a elimina astfel de practici, ar trebui instituite reglementări juridice la nivel european și național.

Organizațiile societății civile ar trebui să primească sprijin financiar și tehnic din partea UE și a autorităților locale și naționale pentru a-și dezvolta rolurile, fără a le compromite însă independența. (ll)

CESE a adoptat o nouă rezoluție privind implicarea societății civile organizate în punerea în aplicare și monitorizarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR). O consultare recentă arată că, contrar celor prevăzute de reglementare, societatea civilă organizată nu este suficient implicată în aceste planuri.

Comitetul solicită norme clare pentru a remedia în mod eficient această situație și pentru a readuce economia pe drumul cel bun. În cursul dezbaterii de adoptare, președinta CESE, Christa Schweng, a subliniat că implicarea societății civile organizate în reformele stabilite în PNRR este o condiție necesară pentru îmbunătățirea calității, a transparenței și a punerii în aplicare a noilor politici. Gonçalo Lobo Xavier, vicepreședintele Grupului privind semestrul european, a expus câteva dintre principalele concluzii ale consultării.

„Conținutul final al PNRR este, în general, considerat ca fiind corespunzător de către societatea organizată. Cu toate acestea, dimensiunea socială este adesea subdezvoltată”, a subliniat el. Președintele Grupului privind semestrul european, Javier Doz Orrit, a prezentat principalele recomandări. De asemenea, el a invitat statele membre „să asigure de urgență conformitatea cu normele prevăzute în Mecanismul de redresare și reziliență”, iar Comisia Europeană și Parlamentul European să pună în aplicare acest lucru. Vicepreședintele GSE, Luca Jahier, a împărtășit o serie de bune practici și a afirmat că „lipsa participării efective și de calitate a societății civile organizate la guvernanța economică a UE nu va fi soluționată fără o reformă a semestrului european”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, care a luat, la rândul său, parte la dezbatere, a subliniat impactul invaziei Ucrainei de către Rusia asupra redresării economice la nivel mondial și european, și a explicat de ce avem nevoie pentru a amortiza acest impact și a merge mai departe. (tk)

Politica de coeziune este esențială pentru depășirea crizei provocate de pandemia de COVID-19, pentru realizarea neutralității climatice până în 2050 și pentru reducerea disparităților în Europa. Un aviz recent al CESE atrage atenția asupra faptului că cea mai gravă provocare pentru viitorul apropiat este războiul din Ucraina.

Trebuie acționat rapid pentru ajutorarea refugiaților și asigurarea integrării europene a Ucrainei. În avizul său, CESE insistă, de asemenea, asupra faptului că sprijină ferm aderarea fără întârziere a Ucrainei la UE, și în acest scop, solicită adaptarea corespunzătoare a politicii de coeziune și a instrumentelor financiare aferente.

În mod concret, Comitetul recomandă crearea unui fond UE specific pentru facilitarea reconstrucției și dezvoltării postbelice. Avizul, adoptat în sesiunea plenară din luna mai, analizează o comunicare a Comisiei Europene privind raportul „Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050”.

Raportul a fost publicat cu două săptămâni înainte de invazia Ucrainei de către Rusia și, prin urmare, nu ia în considerare consecințele acesteia. Raportorul, Krzysztof Balon, a afirmat: „Pe termen scurt și mediu, cea mai mare provocare pentru politica de coeziune o constituie agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care, de fapt, reprezintă, totodată, un act de agresiune împotriva Uniunii Europene.” Coraportorul, Gonçalo Lobo Xavier, a adăugat: „Politica de coeziune este încă un instrument fundamental pentru redresarea și reziliența economiei europene, și ar trebui pus un accent deosebit pe IMM-uri.”  (tk)

Războiul din Ucraina, care a provocat un flux fără precedent de refugiați aflați în căutarea unui adăpost în UE, scoate în evidență nevoia urgentă de reglementări europene comune eficace, umane și umanitare privind migrația și azilul într-un spațiu Schengen deschis, dar, în același timp, sigur. Acesta este, pe scurt, mesajul pe care îl transmite Comitetul Economic și Social European (CESE) în avizul adoptat în sesiunea sa plenară din luna mai.

„Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă un factor de schimbare. Din punct de vedere istoric, aceasta reprezintă cea mai mare amenințare la adresa funcționării spațiului Schengen și a securității UE. Evenimentele cumplite care au loc în Ucraina reafirmă importanța securității frontierelor externe ale spațiului Schengen și a stabilității, ca condiții esențiale pentru garantarea securității interne a Europei”, a afirmat raportorul avizului pe tema „Pachetul „Uniunea securității”/Pachetul Schengen”, Krzysztof Balon.

Acesta a declarat că CESE sprijină punctul de vedere al Comisiei, conform căreia orice închidere a frontierelor între statele Schengen ar trebui să aibă doar un caracter temporar.

În acest aviz, care a evaluat recentul pachet de măsuri al Comisiei menit să actualizeze normele care reglementează spațiul Schengen, CESE a subliniat că preocupările legate de securitate ale statelor membre sunt abordate mai bine printr-o cooperare și o coordonare mai ample și mai consolidate între autoritățile de aplicare a legii decât prin reintroducerea controalelor la frontierele interne.

Avizul pune un accent puternic pe garantarea faptului că, atunci când pun în aplicare politica UE privind gestionarea frontierelor, a migrației și a azilului, UE și statele sale membre respectă Carta drepturilor fundamentale, în special libertatea de circulație și de ședere, dreptul la azil și principiul nereturnării. Același lucru se aplică tuturor organelor de cooperare polițienească și judiciară dintre statele membre.

CESE solicită ca statele membre să sprijine în mod proactiv mecanismul de solidaritate și să își asume în comun responsabilitatea pentru gestionarea migrației, în conformitate cu prevederile Pactului privind azilul și migrația.

Statele membre ar putea dezvolta mecanisme de solidaritate reciprocă, pe baza Directivei privind protecția temporară, activată recent în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inițiativă pe care CESE o apreciază în mod deosebit. Comisia ar trebui să aibă în vedere posibilitatea de a aplica dispozițiile acestei directive resortisanților unor țări terțe în viitoare situații de criză urgente și grave.

CESE își reiterează, totodată, preocuparea în ceea ce privește excluderea continuă a României, Bulgariei, Croației și Ciprului din spațiul Schengen și se alătură Comisiei pentru a solicita o acțiune rapidă și decisivă a Consiliului pentru a schimba această situație. (ll)

În opinia CESE, adoptarea unor măsuri mai ferme în patru domenii specifice ar face ca planul să fie mai eficient. De altfel, CESE constată cu satisfacție că multe dintre propunerile sale au fost luate în considerare.

În avizul său adoptat în sesiunea plenară din mai, CESE și-a exprimat acordul cu Planul de acțiune pentru economia socială al Comisiei Europene, care preia multe dintre propunerile formulate de CESE pe parcursul unui deceniu.

„Suntem mulțumiți să vedem adoptarea acestui plan îndelung așteptat, dar lucrările abia încep”, afirmă raportorul avizului, Giuseppe Guerini. „Acum este momentul să punem în aplicare acest plan prin măsuri îndrăznețe și pe termen lung. CESE are numeroase propuneri inovatoare și concrete pentru a se asigura că potențialul economiei sociale este exploatat pe deplin în cât mai multe state membre ale UE.”

În plan, CESE evidențiază patru domenii-cheie în care consideră că ar putea fi luate măsuri mai ferme:

•    forme mai flexibile de cooperare între administrațiile publice și întreprinderile din economia socială care colaborează la nivel local în domeniul furnizării de servicii de interes general, cu o distincție clară în Directiva privind achizițiile publice între urmărirea interesului general și activitățile bazate pe concurență;

•    acțiuni de reglementare, eventual sub formă de orientări, pentru a clarifica cerințele privind accesul la ajutoarele de stat și valoarea sprijinului disponibil pentru statele membre, astfel încât acestea să poată utiliza toată flexibilitatea disponibilă pentru a ajuta întreprinderile din economia socială. Nu va fi suficient să se organizeze ateliere și seminare online, astfel cum sugerează Comisia;

•    un sistem de credite și împrumuturi garantate, precum cel deja în vigoare pentru IMM-urile din întreaga UE, instituit de statele membre cu sprijinul UE. Este binevenită lansarea de noi produse financiare pentru a mobiliza fonduri private pentru întreprinderile din economia socială, însă multe dintre acestea au nevoie de sprijin pentru a avea acces doar la creditul de zi cu zi;

•    impozitarea specifică pentru economia socială este dorită, dar statele membre trebuie să fie însoțite pe calea către o armonizare fiscală coordonată, inspirată eventual de bunele practici din unele dintre acestea, cum ar fi scutirile fiscale pentru profiturile nedistribuite, cotele reduse de TVA, reducerile sau scutirile de la plata costurilor asigurărilor sociale. (dm)

Într-un aviz adoptat în sesiunea sa plenară din mai, Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină inițiativa Comisiei Europene de a extinde lista infracțiunilor incriminate de UE la toate formele de infracțiuni motivate de ură și de discursuri de incitare la ură, și încurajează Consiliul să adopte această propunere.

Organizațiile societății civile s-au confruntat cu creșterea numărului de discursuri de incitare la ură și de infracțiuni motivate de ură, atât ca ținte directe ale urii, cât și în activitatea lor de ajutorare a comunităților afectate. Prin urmare, Comitetul recunoaște necesitatea protejării demnității umane, a drepturilor fundamentale și a egalității. „Democrația și însăși UE nu sunt posibile dacă persoanele trăiesc în teamă și rușine”, afirmă raportorul Cristian Pîrvulescu.
Progresele înregistrate în ceea ce privește mijloacele de comunicare socială, și libertatea de circulație au permis o mai mare integrare a sferei publice europene. Prin urmare, în prezent, este indispensabil să se dispună de o bază comună pentru a combate în mod eficace ura. Sensibilizarea și educația sunt, de asemenea, necesare pentru a identifica impactul acestor infracțiuni și pentru a le preveni. Comitetul recomandă să se acorde o atenție deosebită persoanelor care joacă un rol important în combaterea urii, cum ar fi profesorii, jurnaliștii și personalul responsabil de asigurarea respectării legii. Comitetul invită, de asemenea, liderii politici să acționeze în mod responsabil.

CESE subliniază rolul esențial pe care partenerii sociali îl joacă la nivel local în ceea ce privește prevenirea și combaterea infracțiunilor motivate de ură. «Organizațiile societății civile sunt „câinii de pază” ai societății noastre împotriva urii», afirmă coraportoarea Milena Angelova. UE trebuie să promoveze codurile de conduită ale acestor organizații și bunele lor practici, și să le pună la dispoziție mai multe fonduri, pentru a valorifica la maximum expertiza lor. (gb)

Creșterea vertiginoasă a muncii copiilor și a muncii forțate, precum și exploatarea continuă a lucrătorilor din întreaga lume fac ca acțiunea UE privind munca decentă să devină din ce în ce mai urgentă.

Audierea pe tema „Munca decentă la nivel mondial”, care a avut loc la 4 mai, a reunit membri ai CESE, reprezentanți ai instituțiilor europene și ai Organizației Internaționale a Muncii (OIM), precum și reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor societății civile.

Audierea a fost organizată cu scopul de a colecta contribuții pentru viitorul aviz al CESE pe această temă, axându-se pe Comunicarea Comisiei privind munca decentă la nivel mondial, adoptată în februarie, și pe propunerea de directivă privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor.

Prin aceste inițiative, Comisia urmărește ca UE să promoveze munca decentă, atât în interiorul Uniunii, cât și la nivel mondial, și să facă posibile munca și traiul în demnitate pentru milioane de oameni.

„Visăm la un viitor în care munca să fie întotdeauna decentă. Însă munca decentă nu este încă o realitate pentru sute de milioane de oameni din întreaga lume, ceea ce face dificilă realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă”, a afirmat raportoarea avizului CESE, María del Carmen Barrera Chamorro.

Pandemia de COVID-19 a agravat și mai mult situația din lumea muncii, multe țări raportând o intensificare bruscă a precarității condițiilor de muncă. Aceasta a afectat în mod disproporționat femeile, precum și grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii și lucrătorii din economia informală. Numărul de copii forțați să muncească începuse să se mărească chiar și înainte de pandemie, înregistrând o creștere de peste 8 milioane în perioada 2016-2020, după ce scăzuse anterior.

În prezent, acesta este de 160 de milioane de copii care muncesc, adică unul din zece copii din întreaga lume. 25 de milioane de persoane se află în situație de muncă forțată. În absența unei protecții sociale suficiente, alte 46 de milioane de copii ar putea deveni victime ale muncii copiilor în viitorul apropiat.

Scopul eforturilor UE este de a încuraja un comportament sustenabil și responsabil al întreprinderilor pe piețele interne, în țările din afara UE și de-a lungul lanțurilor valorice globale. Principalele instrumente vor fi politicile UE în materie de responsabilitate și transparență a întreprinderilor. De asemenea, se are în vedere un instrument juridic de interzicere a produselor obținute prin muncă forțată. Toate politicile vor promova egalitatea de gen și nediscriminarea.

„Salutăm inițiativa Comisiei, dar trebuie să avem o agendă mai ambițioasă și o politică integrată bazată pe drepturile universale ale omului. Munca decentă este în interesul oamenilor, dar și al întreprinderilor, al consumatorilor și al planetei”, a conchis dna Barrera Chamorro. (ll)

O audiere organizată de CESE la 8 aprilie, care a adus laolaltă principalii actori ai politicii privind persoanele cu handicap, inclusiv partenerii sociali și organizațiile societății civile, a constituit ocazia de a sublinia necesitatea de a crește rata de ocupare a persoanelor cu handicap, în special a tinerilor. În pofida eforturilor legislative, datele arată că multe dintre aceste persoane se confruntă în continuare cu discriminări pe piața forței de muncă, din cauza stereotipurilor pe care le prezintă ca fiind neproductive.

În urma acestei audieri a rezultat în special că noua strategie a Uniunii în favoarea drepturilor persoanelor cu handicap recunoaște dificultățile cu care se confruntă tinerii cu handicap în domeniile ocupării forței de muncă și al educației. Însă partenerii sociali își pun încă semne de întrebare în ceea ce privește gradul de ambiție al acțiunilor avute în vedere.

Tinerii cu handicap întâmpină obstacole atunci când încearcă să integreze piața forței de muncă, atât în sectorul privat, cât și în cel public. Într-adevăr, rata șomajului în rândul persoanelor cu handicap este disproporționat de ridicată în comparație cu populația generală, în special în rândul femeilor și al tinerilor. Conform celor mai recente date disponibile la nivelul UE, probabilitatea persoanelor cu handicap de a găsi un loc de muncă este cu 24,4 % mai mică, și se pare că pandemia de COVID-19 nu a făcut decât să accentueze această inegalitate.

Daphne Nathalie Ahrendt, directoare generală pentru cercetare în cadrul Eurofound, a prezentat rezultatele unui studiu al Eurofound: 27% dintre respondenții cu handicap erau șomeri, comparativ cu 12 % dintre respondenții fără handicap. 55 % dintre aceștia sunt considerați vulnerabili din punct de vedere financiar, comparativ cu 38 % dintre omologii lor fără handicap. O mare majoritate a respondenților cu handicap sunt mai susceptibili să sufere de depresie și de singurătate.

Francesca Sbianchi, reprezentanta Comitetului tineretului al Forumului european al persoanelor cu handicap, explică: „mulți dintre noi ne confruntăm cu un cost al vieții mai ridicat și, prin urmare, depindem de serviciile de sprijin și de prestațiile de invaliditate pentru a trăi în demnitate”. Une dintre condițiile prealabile pentru a pune capăt unora dintre aceste inegalități este ca persoanele cu handicap să poată beneficia în continuare de prestațiile de invaliditate atunci când încep să muncească, astfel încât să li se lase timpul necesar pentru a deveni independente din punct de vedere financiar.

Stefan Tromel, reprezentantul Organizației Internaționale a Muncii, a subliniat că, deși noile forme de ocupare a forței de muncă constituie oportunități de a include mai multe persoane cu handicap, datele OCDE arată că există și un decalaj în ceea ce privește competențele digitale între persoanele cu handicap și cele fără handicap, și că trebuie să munca de la distanță trebuie să rămână una din opțiunile posibile. Sindicatele trebuie să colaboreze cu partenerii sociali pentru a acoperi această lacună și a îmbunătăți accesibilitatea la locul de muncă, iar comitetele economice și sociale ale fiecărei țări ar putea oferi o platformă potrivită pentru aceste schimburi.

Persoanele cu handicap se confruntă într-o și mai mare măsură cu discriminări atunci când sunt tinere. Având în vedere că 2022 este Anul european al tineretului, este esențial să se înțeleagă mai bine realitatea cu care se confruntă acest grup specific. (rl)

Comitetul solicită Comisiei Europene să efectueze evaluări de impact mai bine direcționate ale propunerilor sale de noi surse de finanțare de la bugetul UE pentru rambursarea datoriei contractate în cadrul instrumentului NextGenerationEU.

În general, CESE este de acord cu propunerile de venituri din „resurse proprii” ale UE pentru buget. Cu toate acestea, ele trebuie să fie stabile, echitabile și să nu împovăreze gospodăriile sau întreprinderile.

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din luna mai, CESE a invitat, de asemenea, Comisia să se asigure că propunerile sale sunt capabile să reziste la șocuri economice și a avertizat că aceste propuneri se pot dovedi ineficiente ca o consecință a creșterii prețurilor la energie provocată de războiul din Ucraina.

„Elaborarea noilor resurse proprii nu ar trebui să pericliteze bugetele altor programe și instrumente ale UE și nici să crească resursele din contribuțiile bazate pe VNB”, a afirmat raportorul avizului, Philip von Brockdorff. Coraportorul, Antonio García del Riego, a adăugat: „CESE salută eforturile OCDE de a asigura că întreprinderile internaționale sunt impozitate acolo unde au loc activitatea economică și crearea de valoare, dar avertizează că aplicarea noilor norme înaintea principalilor parteneri comerciali nu ar trebui să plaseze întreprinderile din UE în poziție de dezavantaj concurențial”. (tk)

Normele privind fuziunile, antitrust și controlul ajutoarelor de stat ar trebui revizuite pentru a răspunde ambițiilor climatice și digitale ale Uniunii și pentru a contribui la realizarea autonomiei strategice, toate acestea necesitând investiții masive. Două noi avize ale CESE explică modul în care ar trebui realizată această revizuire.

O dezbatere care a avut loc la 19 mai în cadrul sesiunii plenare a CESE s-a axat pe două noi rapoarte care abordează politica UE în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat pentru serviciile sociale și de sănătate într-un context global schimbat.
În raportul „O politică în domeniul concurenței pregătită pentru noi provocări”, CESE a îndemnat Comisia Europeană să meargă mai departe, mai mult ca oricând, în ce privește revizuirea în curs a politicii UE în domeniul concurenței. 

Măsurile luate ca reacție la pandemia de COVID-19 și, ulterior, agresiunea Rusiei în Ucraina, au ajutat enorm întreprinderile, însă acestea trebuie îmbunătățite. De asemenea, este necesar să se asigure că criteriile de eligibilitate permit tuturor sectoarelor să beneficieze și nu închid porțile în fața întreprinderilor cele mai afectate. 

În ceea ce privește cadrul general al legislației concurenței, deși s-a adaptat la o serie de provocări, acesta nu a mers suficient de departe în ceea ce privește asumarea obiectivelor strategice ale UE – și anume tranziția verde și cea digitală, dar și reziliența. Aceste ambiții necesită investiții publice și private uriașe și ar trebui să beneficieze de sprijin maxim, subliniază CESE.

Măsurile de control al concentrărilor economice și al fuziunilor par uneori să împiedice menținerea competitivității în raport cu SUA și China. Dispozițiile privind abuzul de poziție dominantă nu sunt neapărat adaptate la noile provocări ecologice și digitale. 

„Sugerăm unele ajustări tehnice pentru a facilita accesul la sprijin, dar și modalități mai bune de a ține seama de inovare și de evoluțiile digitale. De asemenea, am făcut sugestii pentru a permite tuturor sectoarelor să beneficieze, nu doar industria. Mă gândesc în special la sectorul comercial și la IMM-uri”, afirmă raportoarea avizului, Emilie Prouzet.

Un al doilea aviz al CESE abordează tema „Ajutoarele de stat pentru serviciile sociale și de sănătate”. 

„Pandemia de COVID-19 a arătat că sistemele de sănătate și de protecție socială trebuie să se poată adapta rapid la orice schimbări”, afirmă raportorul Giuseppe Guerini (Gr. III – IT), „iar măsurile pe care le propunem ar simplifica și ar accelera furnizarea de ajutoare de stat.”

CESE subliniază că acest sector nu are cu adevărat un impact semnificativ asupra concurenței transfrontaliere. Serviciile sociale și de sănătate sunt organizate în mare parte la nivel local în interiorul țărilor și sunt folosite, în principal, acolo unde sunt furnizate. Ajutorul de stat acordat în acest sector nu ar trebui considerat ca factor de denaturare a concurenței.

O altă propunere importantă se referă la valoarea maximă permisă a ajutorului de stat. CESE afirmă că plafonul de notificare a Comisiei cu privire la ajutoare (în prezent de 500 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali), – care declanșează un proces îndelungat și complex –, ar trebui să fie mai ridicat pentru aceste servicii decât pentru alte servicii de interes economic general. Acest lucru ar fi justificat de rolul lor de interes public, de impactul lor limitat asupra comerțului transfrontalier și de revenirea inflației. (dm)

Într-un aviz propus de Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI) și adoptat la sesiunea plenară din luna mai, Comitetul Economic și Social European (CESE) recomandă ca Comisia Europeană și guvernele naționale, în consultare cu toate părțile interesate din cadrul industriei ambalajelor, să adopte măsurile necesare de-a lungul ciclului de viață al fiecărui product pentru a spori durabilitatea industriei.

Cea mai mare parte a cantităților enorme de materiale de ambalare utilizate în prezent pentru siguranța, igiena, transportul, conservarea, prezentarea și utilizarea tuturor tipurilor de bunuri – fie în scopuri industriale, pentru lucrări de construcții, sisteme de comunicații ori consum individual – sunt alcătuite din fibre de carbon sau metalice, care reprezintă resurse limitate.

„Pe viitor, legislația UE ar trebui să se axeze pe întregul ciclu de viață al produselor, pentru a promova economia circulară. Producția, consumul și tratarea deșeurilor în industria ambalajelor sunt esențiale pentru a realiza progrese pe calea unui viitor durabil”, a afirmat raportorul avizului, Matteo Carlo Borsani.

Avizul include o listă de materii prime preferate: ambalajele din fibre naturale și cele bazate pe alte materiale naturale pot servi în mod eficace la decuplarea creșterii de utilizarea resurselor. Materiile prime regenerabile sunt durabile, atractive, reciclabile și biodegradabile.

Modul în care consumatorii se raportează la ambalaje și interacționează cu acestea este, de asemenea, în schimbare. Este fundamental ca industria și consumatorii să-și schimbe obiceiurile în ceea ce privește ambalajele.

CESE solicită, de asemenea, inițierea unui dialog social european în sectorul ambalajelor, la care să participe federațiile sindicale și cele patronale. Având în vedere importanța ambalajelor în toate domeniile economiei, avizul subliniază, de asemenea, necesitatea instituirii de către Comisia Europeană a unui forum anual privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Acest forum ar aduce laolaltă părțile interesate și reprezentanții instituțiilor europene, pentru a monitoriza punerea în aplicare a directivei și pentru a identifica bunele practici în materie de reglementări privind ambalajele durabile. (ks/rl)

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din mai, Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină Comunicarea Comisiei Europene privind ciclurile durabile ale carbonului și afirmă că politica agricolă comună (PAC) trebuie să ofere cadrul strategic care să pregătească terenul pentru o tranziție către tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon a sectorului agricol.

Ca răspuns la nevoia urgentă de acțiuni climatice, Uniunea Europeană a consacrat în legislație obiectivul său de neutralitate climatică la nivelul întregii economii până în 2050. Pentru a atinge acest obiectiv ambițios, trebuie stabilite cicluri de carbon durabile și reziliente la schimbările climatice prin acțiuni-cheie, cum ar fi reciclarea carbonului din fluxurile de deșeuri, din surse durabile de biomasă sau direct din atmosferă și extinderea soluțiilor de eliminare a carbonului care captează dioxidul de carbon (CO₂) din atmosferă și îl stochează pe termen lung.

„Identificarea unei soluții pentru neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon necesită o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, găsirea unor alternative ecologice la carbonul fosil și creșterea absorbanților de carbon”, a afirmat raportorul acestui aviz, Arnold Puech d'Alissac. El a adăugat că CESE sprijină Comunicarea Comisiei Europene privind ciclurile carbonului, care propune două soluții pentru eliminarea și sechestrarea carbonului: soluții bazate pe natură (cunoscute sub denumirea de sechestrare a carbonului) și soluții tehnologice industriale.

Prin urmare, CESE încurajează Comisia Europeană să adopte o abordare globală a subiectului: creșterea absorbanților de carbon și înlocuirea, pe cât posibil, a carbonului fosil vor necesita producerea unei cantități mai mari de biomasă, ceea ce va afecta sectorul terenurilor. Sectorul terenurilor poate juca un rol activ în combaterea încălzirii globale, contribuind în același timp la tranziția mai amplă către un sistem alimentar durabil.

Sechestrarea carbonului ar trebui considerată nu numai o oportunitate comercială, ci și o componentă‑cheie a agriculturii europene în viitor și un instrument pentru combaterea schimbărilor climatice: creditele de carbon trebuie să recompenseze un serviciu prestat, și anume sechestrarea carbonului atmosferic, dar trebuie, de asemenea, să însoțească tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon a sectorului agricol.

Comitetul subliniază, de asemenea, că PAC trebuie să joace un rol esențial în stabilirea cadrului de politică, trasând calea tranziției către emisii scăzute de dioxid de carbon a sectorului agricol: mai puține emisii și mai multă sechestrare în agricultură. Cu toate acestea, subliniază că stocarea carbonului nu ar trebui să fie o condiție impusă PAC, ci că, mai degrabă, ar trebui creată și sprijinită o piață a carbonului. CESE consideră că dezvoltarea sechestrării carbonului va necesita un cadru juridic clar, care să fie împărtășit de statele membre, ținând seama de diferențele în ceea ce privește nivelul investițiilor și sprijinul pe care îl pot oferi statele membre. (ks)

Independența energetică este esențială pentru viitorul UE: UE trebuie să își securizeze aprovizionarea cu energie cât mai curând posibil, să se lipsească de gazele din Rusia și să accelereze drastic tranziția către energie curată. Acesta este principalul mesaj al avizului pe tema „REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă”, elaborat de Thomas Kattnig, Alena Mastantuono și Simo Tiainen și adoptat în sesiunea plenară din mai.

CESE sprijină Comunicarea Comisiei Europene „REPowerEU”, aprobată de colegiu în aceeași zi cu avizul, afirmând că aceasta corespunde obiectivelor Pactului verde și celor ale uniunii energetice europene. În plus, propunerea stabilește noi acțiuni menite să intensifice producția de energie ecologică, să diversifice sursele de aprovizionare și să reducă cererea de gaze din Rusia, care a dus la creșteri semnificative ale prețurilor pe piața energiei electrice, ca urmare a manipulării pieței.

De asemenea, Comitetul avertizează că UE trebuie să fie deosebit de prudentă în ceea ce privește înlocuirea gazului din Rusia cu alte resurse, ținând seama de impactul lor asupra mediului și de perspectiva de a deveni din nou dependentă de țări terțe care nu împărtășesc valorile europene.

Situația geopolitică actuală cauzată de invazia Ucrainei de către Rusia a înrăutățit și mai mult creșterea fără precedent a prețurilor la energie cu care s-a confruntat UE în ultimele luni. Prin urmare, este extrem de important să se ia măsuri imediate pentru a atenua impactul prețurilor ridicate asupra gospodăriilor, agricultorilor, întreprinderilor și industriei europene. (mp)

Din august 2020, regimul autoritar al lui Aleksandr Lukașenko comite un atac în masă împotriva societății civile, a jurnaliștilor independenți, a bloggerilor și scriitorilor din Belarus. CESE a publicat un raport de informare cu privire la situația mass-mediei din țară, formulând recomandări cu privire la modul de sprijinire a companiilor mass-media din Belarus și a jurnaliștilor care au fugit din țară, precum și a celor care sunt lăsați în urmă în lupta împotriva regimului.

Membra CESE, dna Tatjana Babrauskienė, raportoare a raportului, care a prezentat raportul de informare privind sprijinirea mass-mediei independente din Belarus la sesiunea plenară din luna mai, a subliniat contribuția semnificativă a expertei desemnate, jurnalista independentă belarusă Hanna Ljubakova, la întreaga elaborare a raportului și a afirmat: „Este important să recunoaștem munca incredibilă a jurnaliștilor din Belarus, care și-au pus adesea viața și familiile în pericol doar pentru a ne aduce adevărul. Este de datoria noastră să-i protejăm și să-i susținem.”

Întrucât situația mass-mediei din Belarus este o chestiune europeană, CESE propune ca statele membre nu numai să stabilească o cooperare cu agențiile de presă independente din Belarus, ci și să contribuie la diseminarea și raportarea știrilor din țară.

Raportul de informare pune în discuție o serie de recomandări și stabilește un exemplu global de sprijinire a libertății presei în criză:
exceptare de la obligativitatea vizelor pentru jurnaliștii din Belarus care se refugiază din calea persecuției;
•     crearea unui fond UE și a unui fond național în statele membre pentru sprijinirea mass-mediei libere și a jurnaliștilor;
•    sprijin legal, financiar și psihologic pentru jurnaliștii din Belarus care sunt persecutați;
•    integrarea jurnaliștilor belaruși independenți în statele membre oferindu-le locuri de muncă sau burse;
•    eliminarea birocrației pentru obținerea unui ajutor financiar din partea UE;
•    facilități IT pentru accesul la internet și instrumente digitale pentru a eluda cenzura.

Participanții la audierea pe tema „Politica pentru tineret în Balcanii de Vest, ca parte a Agendei de inovare pentru Balcanii de Vest”, găzduită de CESE, au reafirmat importanța tinerilor pentru viitorul regiunii. Ei au subliniat, de asemenea, problema „exodului creierelor” și modul în care transformarea acestuia în „circulația creierelor” ar putea stimula creșterea economică și dezvoltarea în Balcanii de Vest.

Membrul CESE Dragica Martinović Džamonja a afirmat: „Tinerii reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltare și un factor hotărâtor pentru pace și stabilitate”.

Pe aceeași linie, Andrej Zorko, la rândul său membru al CESE, a afirmat: „Tinerii nu ar trebui să facă obiectul unui proiect, ci să fie o componentă activă a elaborării politicilor.”

Dafina Peci, directoare a Tirana European Youth Capital 2022, a subliniat importanța tineretului și a organizațiilor societății civile, menționând activitățile Platformei pentru tineretul din Balcanii de Vest, care este activă deja de mulți ani în șase dintre țările din regiune.

Exodul creierelor poate fi schimbat în atragerea creierelor

Cu educație inadecvată, lipsa calificărilor, condiții proaste de ocupare a forței de muncă și oportunități limitate nu se poate garanta un viitor prosper pentru tineri.

Albert Hani, secretar general al Biroului regional de cooperare pentru tineret (RYCO), a afirmat că, în medie, 52 % dintre tineri ar dori să locuiască în afara acestei regiuni. „Dacă guvernele își doresc să-i convingă pe tineri să nu plece, trebuie să-și manifeste angajamentul față de nevoile și prioritățile tinerilor”, a adăugat acesta.

Milica Škiljević, manager de proiect la Belgrade Open School, a insistat asupra lipsei de informații în ce privește cariera și perspectivele de angajare. 

Ognjen Marković, șef de echipă la Eastern Balkans Youth Lab Project în cadrul Consiliului de cooperare regională, a expus valoarea adăugată a participării tinerilor, întrucât aceștia pot oferi cunoștințe și expertiză, cu condiția ca ei să fie puși pe același plan cu decidenții politici.

Inițiativa „Garanția pentru tineret pentru Balcanii de Vest”, împreună cu rețelele tinerilor și părțile interesate la nivel național, ar putea marca începutul unui proces de reformă, consolidând capacitatea de inserție profesională în rândul tinerei generații din regiune. (at)

În numele CESE, vicepreședinta Giulia Barbucci a participat la cea de-a 42-a ediție a cursei de 20 km de la Bruxelles, la 29 mai, împreună cu reprezentanți ai altor instituții ale UE, printre care Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.

În opinia dnei Barbucci, acest eveniment este foarte important, în special în prezent. „Succesul cursei de 20 km de la Bruxelles, la care au participat 33 000 de cetățeni europeni și reprezentanți ai instituțiilor UE, a transmis un mesaj puternic pentru pace și unitate cu Ucraina”, a declarat ea.

Anul acesta au participat peste 33 000 de persoane de 137 de naționalități diferite, precum și 800 de membri ai personalului din echipa „Running for Europe”. La fel ca în 2021, cursa a fost câștigată de Amaury Paquet din Belgia, care a parcurs distanța de 20 km în 1:00:01.

Evenimentul din acest an a dorit să demonstreze că Uniunea Europeană este unită cu Ucraina. Fondurile colectate pentru acest eveniment vor fi donate Organizației naționale a cercetașilor din Ucraina pentru a furniza alimente, medicamente, saci de dormit și alte materiale necesare, precum și pentru a coordona sprijinul psihologic pentru persoanele și comunitățile afectate de conflict. (ehp)