Ziua Internațională a Femeii: De ce mai avem nevoie de ea...

de Maria Nikolopoulou, membră a Grupului „Lucrători” al CESE

Mai are sens, în prezent, să sărbătorim 8 Martie ca Ziua Internațională a Femeii? Au trecut peste 110 ani de când Clara Zetkin a propus instituirea Zilei Femeii Muncitoare și peste 40 de ani de la declararea de către Organizația Națiunilor Unite a Zilei Internaționale a Drepturilor Femeii și a Păcii Internaționale. Societățile au evoluat în ultimul secol.

Femeile au drept de vot, dețin propriul pașaport, studiază, devin prim-miniștri, merg pe Lună, decid dacă și când să se căsătorească și/sau să aibă copii; femeile și bărbații sunt egali în fața legii. Așadar, ce sens mai are sărbătorirea acestei zile? Problema este că, deși la suprafață totul arată bine, există încă bariere sociale, culturale și juridice latente care le împiedică pe femei să ducă o viață pe deplin satisfăcătoare.

Este păcat că unii nu văd potențialul femeilor și le blochează accesul la anumite locuri de muncă sau poziții de nivel înalt. De aceea dorim să colaborăm în vederea realizării obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 5 al ONU privind egalitatea de gen.

Este frustrant că femeilor le revine în continuare cea mai mare parte a sarcinilor de îngrijire a familiei și în gospodărie, cu toate că lucrează la fel de mult ca partenerii lor. Acesta este motivul pentru care am luptat pentru o directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

Este absurd ca femeile să câștige mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă. De aceea, salutăm ideea unei directive a UE privind transparența salarială.

Nu este etic ca, în ciuda faptului că am recunoscut în timpul pandemiei de COVID-19 că unele dintre sarcinile cele mai esențiale, cum ar fi asigurarea curățeniei și îngrijirea persoanelor în vârstă, au fost îndeplinite de femei – multe dintre ele migrante fără documente –, ele să primească în continuare salarii de mizerie și, uneori, să lucreze în condiții inumane. Din acest motiv avem nevoie de o directivă privind salariile minime adecvate în UE, iar țările trebuie să ratifice Convenția C189 a OIM privind personalul casnic.

Este inacceptabil ca unor femei să li se ceară să „plătească” un preț „intim” pentru a fi promovate la locul de muncă sau ca ele să fie hărțuite doar pentru că unii au nevoie să se descarce. De aceea, este mai urgent ca niciodată ca țările să ratifice Convenția C190 a OIM privind hărțuirea și violența la locul de muncă.

Este scandalos faptul că, zi de zi, femei sunt asasinate și violate și că sunt oameni care justifică acest lucru cu remarci de genul „și-a căutat-o cu lumânarea” sau „imaginează-ți cum l-o fi provocat”. Din acest motiv trebuie să luptăm pentru ca băieții și fetele să primească, încă de mici, o educație solidă cu privire la egalitate și respect, pentru sisteme judiciareși regimuri sociale flexibile, care să sprijine femeile victime ale violenței domestice.

Este foarte important ca feminiștii să ia atitudine, să lupte și să facă presiune în favoarea unor schimbări politice și culturale, în scopul unei reale egalități de șanse pentru toți. Până când vom fi în măsură să sărbătorim „Ziua Internațională a Egalității între Femei și Bărbați”, vom sărbători în continuare Ziua Internațională a Femeii.