CESE info

Declarația președintei CESE, dna Christa Schweng

Salut semnarea declarației comune a Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului, care instituie Conferința privind viitorul Europei. Comitetul Economic și Social European așteaptă cu interes să contribuie activ la dezbatere, fiind invitat în calitate de observator.

Sunt mulțumită că a fost confirmată importanța pe care o au rolul și implicarea societății civile organizate în cadrul conferinței. CESE așteaptă cu interes să pregătească o contribuție substanțială și valoroasă, colaborând îndeaproape cu sute de organizații pe care le reprezintă membrii noștri. Suntem gata să punem la dispoziție competențele noastre specifice dobândite la nivel de teren pentru a contribui la lucrările privind discurs nou și convingător cu privire la UE.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă o șansă unică pentru societățile noastre, în Uniunea Europeană. Întreprinderile, lucrătorii, agricultorii, consumatorii și ONG-urile pot, în sfârșit, să se implice într-un mod structurat și să aibă un cuvânt de spus în definirea viitoarelor politici ale UE. Acest lucru este necesar și urgent pentru a-i face să se identifice cu Uniunea lor Europeană. Obiectivul de a contura viitorul unei Uniuni Europene care va ieși mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19 poate fi realizat doar prin implicarea activă a cetățenilor și a altor părți interesate din toate categoriile sociale.

Pandemia a făcut ca dezbaterea privind viitorul Europei și provocările aferente să devină mai importante și mai oportune ca niciodată. Trebuie să desprindem învățăminte din această criză și să reflectăm în continuare asupra modalităților de a spori reziliența societăților și economiilor noastre. Printre alte teme majore care vor fi abordate cu ocazia conferinței se numără, în special, perspectiva unei Europe reziliente în perioada post-COVID-19, care să fie înfloritoare din punct de vedere economic, favorabilă incluziunii sociale și sustenabilă din punctul de vedere al mediului și care să găsească răspunsuri la dilema de a alege între suveranitatea națională și necesitatea de a elabora soluții europene comune.

Reconstrucția după pandemie trebuie să fie o oportunitate de a reconstrui Europa pe o nouă bază de participare democratică. Ar fi o mare greșeală dacă soarta și viitorul atâtor oameni ar trebui să fie decise de atât de puțini. Acestea sunt mesajele auzite în timpul ediției din 2021 a Zilelor societății civile ale CESE.

Ediția intitulată „O redresare durabilă pentru viitorul cetățenilor europeni” a manifestării CESE „Zilele societății civile” s-a desfășurat în perioada 1-5 martie, concretizându-se în cinci zile de dezbateri interactive online, la care au participat mai mult de 1 400 de oameni, cu spectatori conectați din regiuni foarte îndepărtate din Africa, Asia și America de Nord și de Sud.

Vorbitorii au reliefat un aspect pozitiv ce a rezultat din pandemie: chiar dacă a impus amânarea Conferinței privind viitorul Europei, ea a scos în lumină organizațiile societății civile ca element de sprijin pentru guverne în efortul lor de a contracara o criză de proporții. Ce dovadă mai bună – au întrebat ei – că societatea civilă merită un loc la masa unde se va decide viitorul Europei?

„Salut importanța pe care Comisia o acordă participării cetățenilor la Conferința privind viitorul Europei”, a declarat Christa Schweng, președinta CESE. „Puteți conta pe o contribuție substanțială a Comitetului la dezbateri, prin implicarea lucrătorilor, angajatorilor și a societății civile organizate, inclusiv în calitate de multiplicatori și ambasadori care vor anima dezbaterile în organizațiile membrilor noștri”.

Oglindind funcția motrice îndeplinită în cadrul atelierelor de organizațiile tinerilor, Brikena Xhomaqi, copreședintă a Grupului de legătură, care a fost coorganizator al manifestării, a încheiat dezbaterile declarând: „Invit pe toată lumea să facă din solidaritatea intergenerațională un atu în eforturile de relansare durabilă pentru viitorul Europei”.

Concluziile celor opt ateliere au trasat calea către un viitor mai bun pentru cetățenii europeni, subliniind – între altele – necesitatea de:

• a consolida organizațiile intermediare (organizații ale societății civile, partide, sindicate etc.), a stimula educația civică și digitală și a înființa adunări cetățenești cu caracter decizional;
• a spori conștientizarea legată de economia socială ca model economic viabil pentru o redresare durabilă care să nu se limiteze la profit și care să contribuie la combaterea inegalităților și a schimbărilor climatice, utilizând fonduri prevăzute de planul de redresare și de NextGenerationEU;
• a investi în cultură și educație pentru a edifica un viitor mai rezilient și mai durabil pentru Europa. Nu este suficient să investești în infrastructura fizică: în centrul redresării trebuie să se afle oamenii;
• a adopta un demers depolitizat și a explora mai bine opțiunea unui venit universal de bază și a unor scheme de garantare a locului de muncă, ca soluție viabilă în beneficiul oamenilor și al planetei; 
• a oferi tinerilor șansa de a participa substanțial și de a se angaja în continuare în toată Europa, făcându-și auzită vocea nu doar în legătură cu teme specifice tinerilor, ci și într-o serie de alte politici diverse;
• a garanta că Pactul verde european contribuie în mod mai eficient la eradicarea sărăciei, a nedreptății și a inegalităților de gen;
• a accelera renovarea clădirilor în Europa, sporind sensibilizarea legată de mizele și oportunitățile pe care le reprezintă și mobilizând grupurile societății civile, cum ar fi reprezentanții proprietarilor de clădiri și arhitecții, în vederea realizării obiectivelor inițiativei europene „Valul de renovări ale clădirilor”;
• a implica îndeaproape organizațiile societății civile în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare, inversând tendința din etapele pregătitoare, în care participarea lor era limitată. Factorii de decizie trebuie să evalueze valoarea acțiunii de voluntariat nu doar ca randament al orelor investite, ci ca o expresie a valorilor europene și ca un exemplu pentru ceilalți de transformări în favoarea unei societăți europene pe care ne-o dorim, bazată pe principiile solidarității, incluziunii și democrației.

Concluziile complete ale Zilelor societății civile vor fi publicate în curând pe site-ul internet al CESE. (dm)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a salutat noul Pact privind migrația și azilul, dar afirmă că propunerile pe care le prezintă vor fi greu de pus în aplicare și nu pot fi considerate o evoluție clară către crearea unei strategii comune a UE în materie de migrație și azil, rezilientă și orientată spre viitor. În două avize, în care analizează mai multe propuneri de regulamente privind gestionarea azilului și procedurile de azil, CESE afirmă că este posibil ca noul pact să nu fie în măsură să asigure prelucrarea echitabilă și eficientă a cererilor de azil.

Dimpotrivă, sarcina responsabilității și problemele nu vor face decât să crească pentru țările de primă intrare, deoarece mecanismul de solidaritate propus, care ar trebui să reglementeze controlul fluxurilor de migrație la frontiere, se bazează pe un sistem de solidaritate ipotetic și voluntar.

Aceasta înseamnă că, în cadrul mecanismului, statele membre vor putea alege dacă participă la relocarea sau la finanțarea returnării persoanelor aflate în situație neregulamentară. Cu toate acestea, nu se menționează niciun fel de stimulent care să încurajeze țările să participe la mecanism, și nici criterii clare privind mărimea contribuției fiecărei țări.

Ținând seama și de noile propuneri ale pactului privind verificarea prealabilă și controlul la frontiere, care sunt susceptibile să conducă la proceduri complexe și îndelungate la frontierele externe ale UE, mecanismul poate duce la transformarea țărilor de primă intrare în centre mari de cazare înaintea plecării sau de detenție, sporind șansele de încălcare a drepturilor omului și de presiune asupra comunităților-gazdă.

„Suntem mulțumiți de faptul că regulamentele propuse în pact invocă principiile solidarității și partajării echitabile a responsabilității, dar obligațiile de solidaritate ale statelor de primă intrare sunt disproporționate”, afirmă raportorul avizului privind gestionarea azilului, Dimitris Dimitriadis.

Panagiotis Gkofas, raportor al avizului privind procedurile de azil, se teme că, în cele din urmă, regulamentele propuse vor reprezenta o povară enormă pentru statele membre din sudul Europei: „Acestea vor fi efectiv obligate să respingă multe cereri de azil, chiar și pe cele care îndeplinesc condițiile pentru acordarea azilului, pentru a evita ca un număr tot mai mare de persoane să fie ținute împreună în condiții inumane”.

„Consecința inevitabilă va fi că regulamentele nu vor fi aplicabile și nu vor reuși să obțină rezultatul dorit”, a conchis el. (ll)

Finanțele digitale trebuie reglementate urgent, iar Comisia Europeană se află pe calea cea bună în acest sens. Acesta este principalul mesaj al celor trei avize ale CESE adoptate în sesiunea plenară din februarie, în care Comitetul își exprimă sprijinul față de cele mai recente propuneri ale Comisiei de reglementare a sectorului financiar digital.

În avizul elaborat de Petru Sorin Dandea și Jörg Freiherr Frank von Fürstenwerth, Comitetul sprijină propunerea Comisiei referitoare la strategia privind finanțele digitale și subliniază că provocările majore cu care se confruntă sectorul financiar al UE ca urmare a digitalizării trebuie abordate în mod hotărât. Deși oferă mari oportunități, digitalizarea implică, de asemenea, o serie de riscuri care nu pot fi trecute cu vederea și necesită o acțiune rapidă.

Pe aceeași lungime de undă, în avizul elaborat de Giuseppe Guerini, CESE sprijină cele două inițiative ale Comisiei privind piețele de criptoactive și un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite. În acest domeniu, sunt necesare măsuri urgente pentru a reglementa o tehnologie tot mai răspândită, a cărei aplicare practică este în creștere și care se transformă constant și rapid.

În fine, în avizul elaborat de Antonio García del Riego, Comitetul sprijină propunerea Comisiei privind reziliența operațională digitală (DORA), deoarece urmărește să clarifice, din punct de vedere juridic, dispozițiile privind riscurile legate de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), să reducă complexitatea reglementărilor, să stabilească un set comun de standarde pentru atenuarea riscurilor TIC și să faciliteze o abordare armonizată în materie de supraveghere. Aceasta urmărește, de asemenea, să ofere securitate juridică și garanțiile necesare firmelor financiare și furnizorilor de TIC. (mp)

Planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ar fi mai eficiente și mai eficace dacă organizațiile societății civile ar fi implicate mai rapid și pe scară mai largă. Acesta este mesajul principal al Rezoluției privind implicarea societății civile organizate în planurile naționale de redresare și reziliență – ce funcționează și ce nu funcționează?, care a fost adoptată în sesiunea plenară a CESE din februarie și prezentată în cadrul unei dezbateri cu Christa Schweng, președinta CESE și Johannes Hahn, comisarul european responsabil de buget și administrație.

Referindu-se la rezultate, dna Schweng a spus: „Această rezoluție, care analizează o gamă de aspecte economice și sociale, ne permite să transmitem un semnal ferm cu privire la caracterul esențial al implicării societății civile organizate. Planurile de redresare trebuie să ofere rezultate concrete în sprijinul redresării în urma crizei actuale și al unor tranziții verzi și digitale juste și echitabile. Într-o a doua etapă, odată ce fondurile vor fi operaționale, membrii CESE sunt într-o poziție foarte potrivită pentru a evalua dacă banii sunt cheltuiți în mod eficace și dacă ajung la întreprinderile, lucrătorii și organizațiile societății civile care au nevoie de ei”.

Din punctul său de vedere, dl Hahn a afirmat că normele sunt acum instituite și că Comisia va continua să solicite implicarea părților interesate în aceste procese de reformă: „Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență încurajează consultări ample, interacțiuni strânse și comunicarea cu autoritățile locale și regionale în toate etapele punerii în aplicare. Rezultatul va fi asumarea în mod real a planurilor, facilitând punerea lor în aplicare cu succes. Mai precis, statele membre trebuie să ne spună în ce mod se reflectă în planurile naționale contribuția dumneavoastră în calitate de reprezentanți ai societății civile”.

Rezoluția a fost elaborată de membrii CESE: dl Gonçalo Lobo Xavier (Grupul „Angajatori”), dl Javier Doz Orrit (Grupul „Lucrători”) și dl Luca Jahier (Grupul „Diversitate Europa”). Ei au coordonat activitatea a 27 de delegații, fiecare formată din trei membri, care monitorizează implicarea societății civile organizate în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea PNRR. (mp, na)

Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină în mare parte propunerile legislative ale Comisiei privind o impozitare mai eficientă și echitabilă și salută coordonarea acestor propuneri la nivel mondial.

În avizul adoptat de Adunarea plenară la 24 februarie, CESE și-a exprimat sprijinul deplin față de Pachetul Comisiei Europene privind o impozitare echitabilă și simplă. Raportorul avizului, Krister Andersson, afirmă că aceste propuneri ar trebui să fie coordonate cu discuțiile globale desfășurate la OCDE ca parte a Cadrului cuprinzător privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor. „Aceasta este cheia realizării unui consens global, evitându-se măsurile unilaterale”, a explicat el.

CESE este de acord că realizarea unui sistem fiscal echitabil și eficient este cu atât mai importantă în perioada ulterioară crizei provocate de pandemia de COVID-19. În avizul său, organul consultativ își prezintă punctul de vedere cu privire la subiecte esențiale precum buna guvernanță fiscală în UE, combaterea fraudei și evaziunii fiscale, cerințele de raportare în domeniul fiscal, regimul de TVA aplicabil serviciilor financiare și regulile fiscale și cele privind ocuparea forței de muncă pe platformele digitale. Printre alte propuneri, CESE sugerează promovarea unui pact european pentru combaterea eficientă a fraudei și a evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor. (na)

Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a adoptat poziția cu privire la prioritățile economice ale UE pentru 2021. El salută măsurile luate în cadrul strategiei pentru a face față pandemiei de COVID-19 în contextul Pactului verde european, dar își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că strategia propusă de Comisia Europeană acordă prea puțină atenție aspectelor sociale. De asemenea, avertizează cu privire la eliminarea treptată a măsurilor de sprijin prea devreme și pledează pentru stabilirea unor noi norme fiscale, care să reflecte realitățile sociale și economice de după pandemie.

CESE este dezamăgit de faptul că strategia economică propusă de Comisie în acest an, completată și cu orientările privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, acordă puțină atenție aspectelor sociale. Pe de o parte, această abordare nu va duce la punerea în aplicare consecventă și îndelung așteptată a Pilonului european al drepturilor sociale. Pe de altă parte, ea va pune în pericol tranziția justă către o economie verde și digitală. CESE consideră că tranziția nu trebuie să ducă la o și mai mare creștere a sărăciei și la agravarea excluziunii sociale.

Această preocupare se reflectă în concluziile adoptate de CESE la 24 februarie, în avizul său „Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă”.

Krzysztof Balon, raportorul avizului, a declarat: „Va fi esențial să se asigure o distribuție echilibrată a beneficiilor redresării economice, ceea ce va contribui nu numai la o mai mare justiție socială, ci și la stabilizarea cererii, ca o condiție prealabilă pentru redresarea economică”. (na)

Inițiativa europeană „Un val de renovări pentru Europa” este o necesitate absolută, fiind indispensabilă Uniunii Europene și cetățenilor săi. Într-un aviz elaborat de Pierre Jean Coulon și Laurențiu Plosceanu și adoptat în sesiunea plenară din februarie, CESE sprijină propunerea privind renovarea clădirilor prezentată de Comisia Europeană ca o cale prin care să ne „ecologizăm clădirile, să creăm locuri de muncă și să ne îmbunătățim viața”.

Reprezentând 40 % din consumul total de energie, locuințele și alte clădiri din întreaga UE trebuie să facă obiectul unui val de renovări – o inițiativă stimulată de Uniunea Europeană. Această strategie face parte dintr-o abordare globală pentru investiții publice pe termen lung, pentru dezvoltare durabilă și protecția sănătății (printre altele, gestionarea azbestului în lucrările de renovare), pentru tranziția ecologică și implementarea efectivă a Pilonului european al drepturilor sociale din perspectiva locuințelor durabile și la prețuri accesibile.

Intervenind în cursul dezbaterii, dl Coulon a declarat: „Strategia privind valul de renovări este un demers «win-win-win» pentru Uniunea Europeană, o abordare triplu avantajoasă pentru climă, pentru redresarea economică prin crearea de locuri de muncă pe plan local și, în fine, pentru combaterea pandemiei și a sărăciei energetice, promovând accesul tuturor la locuințe, inclusiv pentru persoanele vulnerabile.”

În același spirit, dl Plosceanu a afirmat în încheiere că „această strategie trebuie să aducă Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi și de locurile în care trăiesc, iar Comitetul o va sprijini și o va dezvolta în mod activ prin reflecții și propuneri. Primul pas este o campanie de comunicare adecvată cu privire la programele de renovare în vigoare și la modalitățile de a le accesa.” (mp)

Declarație referitoare la planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, transparența salarială și Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2021-2030

Așteptăm cu nerăbdare să abordăm cele trei inițiative majore ale Comisiei Europene: o comunicare referitoare la planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, o propunere de directivă pentru consolidarea aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau al muncii de valoare egală între bărbați și femei prin asigurarea transparenței salariale și prin mecanisme de asigurare a respectării legii, precum și Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2021-2030.

Europa militează pentru a construirea celei mai echitabile societăți din lume, a celor mai înalte standarde în ceea ce privește condițiile de muncă și a unei largi protecții sociale. O Europă socială puternică este fundamentul prosperității și bunăstării cetățenilor noștri, precum și al unei economii competitive, reziliente, ecologice și digitale, bazate pe o forță de muncă inovatoare calificată.
Comitetul Economic și Social European este pe deplin hotărât să sprijine instituțiile UE și statele membre într-un moment în care toată lumea – factorii de decizie și toate părțile interesate relevante – trebuie să își unească eforturile pentru ca Europa să se poată redresa după pandemie și să devină mai puternică și mai rezilientă în viitor, valorificând la maximum beneficiile tranziției ecologice și digitale și nelăsând pe nimeni în urmă.
Comitetul Economic și Social European va depune eforturi pentru a aduce o contribuție substanțială la noile inițiative ale Comisiei, reflectând poziția comună a membrilor săi, care provin din organizații ale angajatorilor și ale lucrătorilor și din alte organizații ale societății civile din toate cele 27 de state membre ale UE. CESE va pregăti o rezoluție ce urmează să fie adoptată în sesiunea plenară din aprilie, care va contribui la Summitul social de la Porto, din mai 2021. Comitetul va elabora, de asemenea, avize cu privire la propunerea de directivă privind transparența salarială și Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap.

Christa Schweng, președinta Comitetului Economic și Social European, și
Laurențiu Plosceanu, președintele Secțiunii pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie