În ciuda mutațiilor cu privire la riscurile profesionale determinate de digitalizarea muncii – fenomen care a dus la agravarea stresului și a condițiilor induse de epuizare sau la vătămări de tip ergonomic și la o ușoară scădere a numărului de accidente la locul de muncă, dialogul social contribuie la promovarea securității și sănătății în muncă (SSM). Este concluzia la care a ajuns Comitetul Economic și Social European (CESE) în avizul „Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă”.

„Măsurile privind SSM luate prin dialog social contribuie în mod pozitiv nu doar la sănătatea lucrătorilor, ci pot îmbunătăți și rentabilitatea întreprinderilor și pot reduce costurile asociate îngrijirilor medicale și absenteismul. Costul pe care accidentele de muncă și bolile profesionale îl generează la nivelul societății este estimat la 476 de miliarde EUR, adică la 3,3 % din produsul intern brut al UE”, a afirmat Franca Salis-Madinier, raportoare la acest aviz.

Calitatea dialogului social diferă însă de la un stat membru la altul, astfel încât aplicarea acordurilor autonome încheiate de partenerii sociali în domeniul SSM are loc uneori în mod diferit în diverse părți ale UE.

CESE consideră că dialogul social european ar trebui consolidat, pentru a asigura o protecție uniformă a tuturor lucrătorilor din UE.  
Ca atare, Comisia Europeană ar trebui să stabilească criterii clare pentru a garanta că acordurile semnate de partenerii sociali sunt implementate în toate statele membre, ținând seama mai ales de hotărârea Curții de Justiție a UE, care prevede că Comisia Europeană nu are obligația de a da curs solicitărilor partenerilor sociali având ca obiect punerea în aplicare a acordurilor.

Pe lângă un dialog social productiv, este însă nevoie și de un cadru solid de reglementare pentru a stabili orientările generale în materie de SSM. În ceea ce privește acordurile materializate prin directive ale Consiliului, în urma unei solicitări din partea ambelor părți semnatare, ele par să fie mai eficace, întrucât garantează adoptarea unor planuri de acțiune concrete în statele membre.
În acest scop, CESE solicită noi orientări în materie de telemuncă, o poziție mai ambițioasă în combaterea cancerului și elaborarea unor directive ale UE cu privire la afecțiunile musculo-scheletale (AMS) și la riscurile psihosociale, care devin o amenințare profesională majoră la adresa lucrătorilor europeni.

Grupul „Angajatori” al CESE a depus mai multe amendamente la acest aviz, exprimându-și opoziția, mai ales în ce privește solicitarea unor noi măsuri de reglementare și, de exemplu, propunerea de acțiune a UE privind AMS și riscurile psihosociale, ca și elaborarea unor noi orientări privind telemunca.
Solicitat de Președinția franceză a UE, avizul a fost adoptat în cadrul sesiunii plenare din ianuarie, cu 172 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 70 de abțineri. (ll)