CESE info

Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat o poziție fermă cu privire la încălcarea statului de drept în UE, declarând că se angajează să asigure că Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană impun sancțiuni disuasive drastice statelor membre care încalcă în mod sistematic statul de drept, punând în pericol bugetul UE.

În avizul din proprie inițiativă pe tema „Statul de drept și fondul de redresare”, adoptat în sesiunea plenară din 20 ianuarie, CESE salută Regulamentul (UE) 2020/2092 care permite Comisiei să impună sancțiuni financiare pentru nerespectarea sistematică a statului de drept într-o anumită țară a UE, și solicită aplicarea strictă a regulamentului în toate domeniile relevante pentru buget.

„Statul de drept este baza indispensabilă pentru o societate democratică și pluralistă în Europa și pentru perenitatea UE”, a declarat raportorul avizului, Christian Bäumler.

Ca răspuns la nerespectarea sistematică a statului de drept, CESE recomandă ca UE să utilizeze toate celelalte mijloace de sancționare, cum ar fi procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prevăzută la articolul 263 din TFUE și procedura prevăzută la articolul 7 din TUE.

CESE consideră că încălcarea sistematică a statului de drept într-un stat membru subminează întotdeauna, sau cel puțin pune în pericol grav, punerea în aplicare a programelor finanțate de UE, fiind în detrimentul bugetului UE. De aceea, este esențial ca toți beneficiarii plăților de la bugetul Uniunii să respecte normele în materie de transparență și să fie în măsură să demonstreze pe deplin pentru ce sunt utilizate fondurile.

Planurile naționale de redresare și reziliență ar trebui, de asemenea, să precizeze măsurile pe care guvernele respective le vor lua pentru a consolida statul de drept.
Cu toate acestea, majoritatea planurilor naționale prezentate până în prezent includ prea puține inițiative în acest sens. În plus, la evaluarea acestor planuri, Comisia nu a acordat suficientă importanță statului de drept, fapt pe care CESE îl consideră regretabil.

În avizul său, CESE solicită tuturor statelor membre să se alăture cooperării consolidate în ceea ce privește Parchetul European și ca aceasta să devină o condiție prealabilă pentru participarea la programele finanțate de UE. Această cooperare începe deja să dea rezultate și este probabil să contribuie pe termen lung la o îmbunătățire considerabilă a urmăririi penale transfrontaliere. (ll)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a salutat proclamarea Anului european al tineretului în 2022, dar consideră că această inițiativă nu trebuie să se limiteze doar la acțiuni de promovare: ea trebuie să contribuie la Strategia UE pentru tineret, cu planuri și angajamente clare, menite să producă rezultate concrete pentru toți tinerii Europei.

În cadrul sesiunii sale plenare din ianuarie, CESE a organizat o dezbatere privind Anul european al tineretului 2022, cu participarea dnei Anne Kjær Bathel, reprezentantă a programului european „Tinerii lideri politici”, a dlui Joe Elborn, secretar general al Forumului European de Tineret, și a dnei Miriam Teuma, președinta Comitetului de coordonare la nivel european în domeniul tineretului (Consiliul Europei).

„Este esențial ca tinerii să aibă un cuvânt de spus în formularea politicilor de azi și mâine”, a afirmat Christa Schweng, președinta CESE. „Ei sunt viitorul, așa că este crucial să-i atragem și să investim în ei, ca să putem edifica societăți stabile, pașnice și sustenabile și să putem elabora politici care țin seama de nevoile specifice ale generațiilor mai tinere”.

CESE se află într-o poziție unică pentru a colabora și a conlucra cu rețelele tinerilor și este pregătit și dispus să joace un rol de frunte în Anul european al tineretului, pe baza unor inițiative încununate de succes precum „Europa ta, părerea ta!”, mesele rotunde ale tineretului privind clima și sustenabilitatea și summitul tineretului pe tema schimbărilor climatice, organizate în fiecare vară.

CESE așteaptă cu interes să contribuie în mod pozitiv la Anul european al tineretului 2022. Această manifestare trebuie să producă rezultate concrete pentru tinerii Europei în acele domenii politice care le afectează viața. (ks)

Redresarea, forța și sentimentul de apartenență sunt cele trei obiective principale ale Președinției franceze, pe care CESE le împărtășește și le sprijină, după cum a precizat președinta Comitetului, dna Christa Schweng, în sesiunea plenară, la 19 ianuarie 2022, când s-a adresat secretarului de stat francez pentru afaceri europene, dl Clément Beaune.

„Analizând prioritățile dumneavoastră – o Europă mai suverană, un nou model european de creștere economică și o Europă umană –, mă bucur să constat că multe dintre aceste priorități sunt foarte asemănătoare cu cele ale CESE”, a declarat dna Schweng, subliniind angajamentul și contribuția CESE la construirea unei Europe reziliente, puternice, durabile și favorabile incluziunii.

Dl Beaune a evidențiat faptul că Președinția franceză va contribui la pregătirea Europei de mâine, în perspectiva anului 2030, punând bazele unor schimbări profunde în ceea ce privește valorile, investițiile, tineretul, cultura și sănătatea. Se va pune un accent deosebit pe promovarea valorilor care ne unesc pe toți, dar care s-au fragilizat în ultimii ani, poate pentru că au fost văzute ca de la sine înțelese, cum ar fi statul de drept și valorile democratice. „Dorim să promovăm un sentiment de apartenență și să ne apărăm valorile. În lipsa unei identități europene comune, care să meargă dincolo de identitățile naționale, nu va exista niciun proiect politic”, a afirmat el.

Referindu-se la apropiatul moment de final al Conferinței privind viitorul Europei, dna Schweng a adăugat: „În calitate de casă a societății civile organizate din Europa, putem fi cei mai buni aliați ai dumneavoastră în această etapă finală sensibilă. Garantarea unor rezultate tangibile și a unei monitorizări transparente va fi esențială. Oamenii vor avea nevoie de transparență și vor trebui să vadă că în UE faptele sunt pe măsura vorbelor. Prin urmare, rolul Președinției franceze va fi esențial pentru succesul conferinței și pentru a reda UE cetățenilor ei”.

Dl Beaune a oferit asigurări că Conferința privind viitorul Europei va prezenta propuneri concrete care „trebuie neapărat să fie puse rapid în aplicare, deoarece conferința nu poate fi un exercițiu artificial, ea fiind menită să pregătească terenul pentru o reformă reală”. (mp)

CESE este ferm convins că un model de îngrijire pentru persoanele în vârstă dependente ar trebui să fie integrat în procesul de elaborare a politicilor UE, având în vedere că se preconizează că proporția populației în vârstă de peste 80 de ani va crește de peste două ori până în 2050.

Pandemia a scos la lumină lacunele din acest domeniu, iar, după părerea CESE, inițiativa Comisiei de lansare a unei noi strategii europene în domeniul îngrijirii reprezintă un pas în direcția cea bună. Cu toate acestea, instituțiile consultative și organizațiile societății civile din UE care reprezintă persoanele în vârstă trebuie să aibă un cuvânt de spus în acest sens.

În avizul său din proprie inițiativă pe tema „Către un nou model de îngrijire pentru persoanele în vârstă: învățăminte desprinse din pandemia de COVID-19”, adoptat în sesiunea plenară din luna ianuarie, CESE a analizat mai îndeaproape diversele modele de îngrijire pe termen lung pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani care nu mai sunt autonome sau care se află în centre rezidențiale instituționalizate.

Miguel Ángel Cabra De Luna, raportorul acestui aviz, a subliniat următoarele: „Garantarea de servicii de îngrijire tuturor persoanelor în vârstă trebuie să constituie o piatră de temelie a politicilor UE, alături de îndeplinirea Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale”.

CESE a propus înființarea unui Observator european pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, care să permită colectarea de suficiente date statistice, compararea bunelor practici între diversele modele de stat, identificarea deficiențelor structurale din cadrul sistemelor naționale și oferirea de sprijin tehnic pentru a facilita adoptarea de orientări politice ale UE, și să contribuie la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

Mai mult, avizul CESE a solicitat instituirea unui An european al persoanelor în vârstă, în semn de recunoaștere a drepturilor fundamentale ale persoanelor în vârstă și a contribuției acestora la societate, astfel cum se stipulează la articolul 25 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În timpul pandemiei, drepturile și nevoile persoanelor în vârstă au fost luate în considerare doar în parte, ieșind astfel la lumină lacunele conceptuale, structurale și funcționale ale modelelor de îngrijire care le sunt destinate. Într-un context mai larg, această situație a contribuit la evidențierea într-o mai mare măsură a faptului că îmbătrânirea populației reprezintă o provocare strategică esențială pentru UE și statele sale membre. (at)

În ciuda mutațiilor cu privire la riscurile profesionale determinate de digitalizarea muncii – fenomen care a dus la agravarea stresului și a condițiilor induse de epuizare sau la vătămări de tip ergonomic și la o ușoară scădere a numărului de accidente la locul de muncă, dialogul social contribuie la promovarea securității și sănătății în muncă (SSM). Este concluzia la care a ajuns Comitetul Economic și Social European (CESE) în avizul „Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă”.

„Măsurile privind SSM luate prin dialog social contribuie în mod pozitiv nu doar la sănătatea lucrătorilor, ci pot îmbunătăți și rentabilitatea întreprinderilor și pot reduce costurile asociate îngrijirilor medicale și absenteismul. Costul pe care accidentele de muncă și bolile profesionale îl generează la nivelul societății este estimat la 476 de miliarde EUR, adică la 3,3 % din produsul intern brut al UE”, a afirmat Franca Salis-Madinier, raportoare la acest aviz.

Calitatea dialogului social diferă însă de la un stat membru la altul, astfel încât aplicarea acordurilor autonome încheiate de partenerii sociali în domeniul SSM are loc uneori în mod diferit în diverse părți ale UE.

CESE consideră că dialogul social european ar trebui consolidat, pentru a asigura o protecție uniformă a tuturor lucrătorilor din UE.  
Ca atare, Comisia Europeană ar trebui să stabilească criterii clare pentru a garanta că acordurile semnate de partenerii sociali sunt implementate în toate statele membre, ținând seama mai ales de hotărârea Curții de Justiție a UE, care prevede că Comisia Europeană nu are obligația de a da curs solicitărilor partenerilor sociali având ca obiect punerea în aplicare a acordurilor.

Pe lângă un dialog social productiv, este însă nevoie și de un cadru solid de reglementare pentru a stabili orientările generale în materie de SSM. În ceea ce privește acordurile materializate prin directive ale Consiliului, în urma unei solicitări din partea ambelor părți semnatare, ele par să fie mai eficace, întrucât garantează adoptarea unor planuri de acțiune concrete în statele membre.
În acest scop, CESE solicită noi orientări în materie de telemuncă, o poziție mai ambițioasă în combaterea cancerului și elaborarea unor directive ale UE cu privire la afecțiunile musculo-scheletale (AMS) și la riscurile psihosociale, care devin o amenințare profesională majoră la adresa lucrătorilor europeni.

Grupul „Angajatori” al CESE a depus mai multe amendamente la acest aviz, exprimându-și opoziția, mai ales în ce privește solicitarea unor noi măsuri de reglementare și, de exemplu, propunerea de acțiune a UE privind AMS și riscurile psihosociale, ca și elaborarea unor noi orientări privind telemunca.
Solicitat de Președinția franceză a UE, avizul a fost adoptat în cadrul sesiunii plenare din ianuarie, cu 172 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 70 de abțineri. (ll)
 

CESE solicită instituirea unor ombudsmani speciali care să ajute IMM-urile din Europa să facă față problemelor lor financiare și de finanțare. Comitetul subliniază, de asemenea, că, pentru ca IMM-urile să adopte IA, trebuie să existe voința politică de a le sprijini în acest proces.

În sesiunea sa plenară din ianuarie, CESE a adoptat două rapoarte care abordează unele dintre cele mai urgente probleme cu impact asupra IMM-urilor.

În avizul „Strategia privind IMM-urile din cadrul Next Generation – Îmbunătățirea realizării eficiente și rapide a rezultatelor”, CESE subliniază că accesul la credite, lichidități, fluxuri de numerar și plăți reprezintă obstacole imense pentru IMM-uri, în special în contextul pandemiei de COVID-19; prin urmare, se propune crearea unei rețele de ombudsmani financiari și de finanțare pentru:

•    a promova accesul IMM-urilor la fonduri;
•    a studia dacă și cum utilizează băncile intermediare instrumentele financiare pentru a ajunge la IMM-urile care au cea mai mare nevoie de resurse financiare;
•    a media disputele dintre IMM-uri, furnizorii de servicii financiare și finanțatori.

CESE sugerează, de asemenea:

•    înființarea unui grup operativ pentru a monitoriza punerea în aplicare a noilor măsuri ale Comisiei Europene orientate către îmbunătățirea lichidității microîntreprinderilor pe termen scurt;

•    introducerea unui formular de cerere unic pentru a ușura sarcina întreprinderilor cu resurse umane limitate și a echipelor juridice care doresc să solicite fonduri UE;

•    asigurarea de mai multe oportunități pentru IMM-uri de a participa la achizițiile publice și de a câștiga contracte de achiziții publice în statele membre.

În avizul „Dezvoltarea inteligenței artificiale în microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM-uri) din Europa”, CESE subliniază că este nevoie de voință politică fermă pentru a depăși obstacolele cu care se confruntă MIMM-urile care adoptă IA.

Voința politică este necesară pentru a consolida încrederea, cu ajutorul partenerilor sociali, camerelor de comerț, asociațiilor profesionale etc. pentru a înlătura preocupările MIMM-urilor pe teren.

CESE sugerează o serie de măsuri care necesită, de asemenea, voință politică susținută – în primul rând:

•    utilizarea educației și a formării profesionale pentru a promova o stăpânire generală a IA;
•     asigurarea accesului facil al MIMM-urilor la finanțarea publică și privată a IA;
•     garantarea infrastructurii și a conexiunilor peste tot;
•     promovarea sensibilizării cu privire la aspectele legate de securitatea cibernetică;
• diseminarea pe scară cât mai largă a celor mai bune practici și a poveștilor de succes. (dm)

Sunt necesare noi instrumente financiare pentru ca economia socială să continue să crească dincolo de stimulentele oferite de programele publice, afirmă un nou raport al CESE, care se pronunță și în favoarea unei formări financiare pentru a stimula finanțarea privată.

Economia socială poate atrage investiții adecvate numai dacă există instrumente financiare specifice care echilibrează impactul social cu un randament acceptabil pentru investitori și riscuri echitabile pentru întreprinderile sociale, afirmă CESE într-un aviz adoptat în ianuarie.

Raportorul Giuseppe Guerini a declarat: „Există o nevoie reală de a facilita legătura dintre lumea investițiilor private și lumea economiei sociale. Considerăm că, de prea multe ori, operatorii financiari tratează organizațiile din economia socială ca prezentând un grad ridicat de risc doar pentru că recurg la instrumente utilizate de regulă pentru evaluarea altor tipuri de întreprinderi”.

Investițiile cu impact social ar trebui să îndeplinească următoarele criterii:

• să aibă un obiectiv clar de a produce un impact social;
•    să sprijine întreprinderile clar definite ca întreprinderi din economia socială;
•    să stabilească niveluri de așteptare bazate pe randamente economice echitabile, durabile și transparente, chiar dacă sunt mai mici decât media pieței;
•    să permită reinvestirea unei părți din active în alte investiții cu obiective sociale;
•    să aibă un impact măsurabil;
•    să fie în concordanță cu valorile întreprinderii în care investesc.

O bună cunoaștere reciprocă este esențială pentru a reduce deficitul de investiții.  „Actorii financiari trebuie să fie mai bine sprijiniți pentru a înțelege realitățile întreprinderilor sociale și pentru a le ajuta pe acestea din urmă să înțeleagă lumea și instrumentele de finanțare”, afirmă coraportoarea Marie Pierre le Breton.

Diseminarea bunelor practici, cum ar fi cea practicată de Centrul de expertiză pentru investiții de impact din Finlanda sau modelul de investiții cunoscut sub termenul de „pay-by-result” (plata în funcție de rezultate), aplicat în Franța, poate fi, de asemenea, utilă. Cu toate acestea, evaluarea impactului presupune stabilirea unor indicatori la nivelul UE. Aceștia ar putea fi indicatori obiectivi, cum ar fi locurile de muncă create sau indicatori subiectivi, cum ar fi bunăstarea comunității.

În avizul pe tema„Securitatea alimentară și sistemele alimentare durabile” adoptat la sesiunea sa plenară din 19 ianuarie 2022, CESE a identificat pârghiile principale ale producției durabile și competitive de alimente în UE și pentru reducerea dependenței de importuri, sporindu-și, în același timp, autonomia în materie de proteine.

Pentru ca politica alimentară europeană să fie cu adevărat relevantă pentru consumatorii europeni, este esențial ca prețul și calitatea alimentelor produse în mod sustenabil în UE să fie competitive. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, sectorul agroalimentar european este în măsură să livreze consumatorilor nu numai alimente la prețuri care acoperă costurile suplimentare pentru îndeplinirea unor criterii precum durabilitatea, bunăstarea animalelor, costuri de producție mai ridicate, securitatea alimentară și aportul nutritiv, ci și un venit echitabil al fermierilor, și, pe de altă parte, își menține poziția pe piață ca opțiune preferată de marea majoritate a consumatorilor.

Deși Pactul verde european oferă oportunitatea de a reafirma „contractul alimentar social” între UE și cetățenii săi pe baza principiilor incluse în strategia „De la fermă la consumator” și Strategia privind biodiversitatea, mai rămân multe lucruri de făcut. „Comisia propune prea puține acțiuni concrete pentru consolidarea sectorului agroalimentar și a veniturilor fermierilor și lucrătorilor și pentru promovarea unor prețuri echitabile și a valorii alimentelor”, a subliniat coraportorul Peter Schmidt.

Astfel cum a evidențiat raportorul avizului Arnold Puech d’Alissac, „… încurajarea autonomiei strategice deschise, garantarea reciprocității standardelor comerciale, promovarea cercetării, intensificarea digitalizării, dezvoltarea de tehnologii inovatoare și de semințe și facilitarea accesului la formare pentru fermieri în materie de noi tehnologii sunt unele dintre pârghiile-cheie pentru garantarea competitivității producătorilor europeni.”
Îmbunătățirea producției de legume și leguminoase cu un conținut proteic ridicat și cea de semințe oleaginoase și turte de semințe oleaginoase ar fi în beneficiul fermierilor europeni și ar avea un impact pozitiv asupra climei, biodiversității și mediului. (mr)

UE trebuie să adapteze în permanență transportul european la nevoile actuale și viitoare, în special având în vedere evoluția cererii și tendința ascendentă a cifrei de afaceri a porturilor maritime. Principalele sale caracteristici trebuie să fie multimodalitatea și navigația inteligentă, care să valorifice avantajele diferitelor moduri de transport pentru a obține cele mai bune rezultate posibile, sporind în același timp siguranța și reducând povara asupra mediului.

Acesta este mesajul principal al avizului redactat de Mateusz Szymański și adoptat la sesiunea plenară a CESE din ianuarie, ca răspuns la Comunicarea Comisiei pe tema „NAIADES III: Promovarea unui transport european pe căile navigabile interioare adaptat exigențelor viitorului”.

În marja sesiunii plenare, dl Szymański a spus: „NAIADES III este un plan de acțiune important. CESE sprijină eforturile de creștere a ponderii transportului pe căile navigabile interioare în transportul de călători și de mărfuri. Există un potențial enorm încă neexploatat în acest domeniu. Avem nevoie de voință politică și de angajament la mai multe niveluri pentru a institui măsuri de sprijin pentru dezvoltarea și întreținerea infrastructurii și pentru promovarea transportului pe căile navigabile interioare în sectorul transportului. Rețeaua TEN-T trebuie, de asemenea, să fie modernizată pentru a răspunde noilor tendințe în domeniul transporturilor.” (mp)

Într-un aviz exploratoriu elaborat la solicitarea Președinției franceze a Consiliului UE, CESE solicită Comisiei Europene să ia în considerare beneficiile substanțiale pe care regiunile ultraperiferice le pot aduce viitorului Europei.

Comisia ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că aceste regiuni nu sunt private de redresarea post-COVID-19 sau de tranziția climatică, socială și digitală. CESE propune noi etape esențiale pentru autonomia alimentară și energetică în regiunile ultraperiferice, tranziția verde, turismul durabil, incluziunea socială, implicarea societății civile, calificarea și problema apei și a salubrității.

Raportorul Joël Destom a spus: „Regiunile ultraperiferice ar trebui considerate bancuri de testare pentru promovarea progresului la scară mondială și pot deveni modele care pot fi reproduse”.

Coraportorul Gonçalo Lobo Xavier a afirmat: „CESE solicită asigurarea accesului digital în regiunile ultraperiferice și includerea unui proiect major privind accesul la apă și salubritate în următoarele programe operaționale.” (tk)

În ianuarie 2022, CESE a adoptat un aviz care abordează recomandările Comisiei Europene privind politica economică a zonei euro pentru 2022, ținând seama de circumstanțele actuale.

Raportorul Juraj Sipko a declarat: „Una dintre principalele provocări pentru economia zonei euro este modul de abordare a acumulării unor niveluri ridicate ale datoriei publice, a nivelului ridicat al inflației și a modului în care trebuie continuat procesul de trecere la o economie verde și digitală, punând totodată accentul pe stabilitatea socială”.

CESE consideră că Pactul de stabilitate și de creștere nu mai corespunde acestor condiții. Proiectul uniunii bancare trebuie să avanseze mai rapid, iar uniunea piețelor de capital trebuie finalizată. CESE își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la agravarea instabilității sociale și solicită indicatori noi și mai adecvați în materie de inegalitate și sărăcie. (tk)

Într-un aviz adoptat în ianuarie 2022, CESE salută obiectivul Comisiei Europene de a clarifica și a actualiza cadrul UE existent și de a structura impozitarea europeană în așa fel încât să favorizeze energia nefosilă durabilă.

Cu toate acestea, CESE este îngrijorat și de posibilul impact socioeconomic negativ al unora dintre măsurile care se regăsesc în propunerea de directivă a Comisiei Europene.

„Solicităm o atitudine mai flexibilă în ce privește biocarburanții admisibili și impozitarea lor”, afirmă raportorul Stefan Back.

Comitetul recomandă, de asemenea, utilizarea conceptului de „sărăcie energetică”, în loc de „gospodării vulnerabile”, solicită returnarea taxelor de mediu persoanelor celor mai afectate și crede în ajustarea sistemului UE de prețuri pentru a reflecta prețul tuturor formelor de energie.

„De asemenea, CESE regretă că în propunere nu sunt incluse măsuri adecvate de evitare a sărăciei în materie de mobilitate”, adaugă coraportorul Philippe Charry. (tk)

Rolul esențial al materiilor prime a fost discutat pe larg în cadrul unei conferințe la nivel înalt găzduite de CESE la 31 ianuarie. Conferința s-a axat în mod specific pe două aspecte principale: rolul fundamental al materiilor prime critice în scopul asigurării autonomiei strategice a UE în tranziția verde și digitală, și importanța circularității în raport cu necesitatea de a crea o piață a materiilor prime secundare în Europa.

„Europa, care depinde puternic de restul lumii pentru majoritatea materiilor prime, trebuie să dea exemplul, demonstrând că acest sector poate fi sustenabil în termeni de mediu și pe plan uman”, a declarat președinta CESE, dna Christa Schweng, care a subliniat, totodată, necesitatea încheierii unor parteneriate strategice cu alte țări din lume care împărtășesc aceeași optică.

Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, a adresat în cadrul conferinței un mesaj video: „Până în 2050, vom avea nevoie de o cantitate de litiu de 60 de ori mai mare decât cea utilizată în prezent. Nu am nicio îndoială că, pentru materiile prime, economia circulară va deveni noua modalitate de funcționare. Aceasta va deveni un alt instrument esențial pentru a asigura siguranța și reziliența lanțurilor noastre de aprovizionare. În această privință, CESE și Comisia Europeană se află pe aceeași lungime de undă.”

Agnès Pannier-Runacher, secretară de stat pentru industrie din Franța, a recunoscut că materiile prime critice reprezintă o chestiune esențială pentru autonomia Europei în tranziția către o economie verde și digitală bazată pe un model circular. În contextul în care autonomia energetică a Europei se numără printre prioritățile Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, a afirmat ea, „nu ne putem permite ca dependența actuală de combustibilii fosili să se transforme într-o nouă dependență de aceste metale strategice”.

Participanții la masa rotundă au convenit asupra faptului că Europa trebuie să-și demonstreze poziția de lider mondial în acest domeniu, ridicându-și standardele de mediu, sociale și de guvernanță la niveluri fără precedent.
„CESE este pe deplin conștient de necesitatea urgentă de a aborda această chestiune și consideră că acțiunile avute în vedere de Comisia Europeană sunt esențiale, dacă dorim să menținem și să consolidăm baza industrială a UE”, a declarat președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul CESE, Pietro Francesco De Lotto, care a prezidat conferința.

În concluzie, instituțiile publice trebuie să continue să-și unească forțele și să acționeze, iar societatea civilă trebuie să se implice în continuare în acest domeniu.

Conferința se numără printre activitățile desfășurate de CESE în cadrul Conferinței privind viitorul Europei. (ks)