Interesat să afle opinia locuitorilor orașului Ljubljana în ceea ce privește supraîncălzirea orașului lor, și frustrat de lipsa de acțiune a autorităților municipale în acest sens, biroul de planificare urbană Prostorož a lansat proiectul „Hot Spots”, care i-a invitat pe cetățeni să identifice, pe o hartă digitală, punctele cu cele mai ridicate temperaturi din oraș. Proiectul a primit un număr surprinzător de mare de răspunsuri din partea locuitorilor și a mass-mediei, care au formulat propuneri concrete privind modul în care ar trebui abordată problema supraîncălzirii urbane. Zala Velkavrh, din partea biroului de planificare urbană Prostorož, ne împărtășește secretul succesului pe care l-a înregistrat această inițiativă, precum și proiectele viitoare ale biroului.

CESE info: Ce v-a incitat să lansați proiectul sau inițiativa dumneavoastră?

Zala Velkavrh: Inițiativa noastră a luat naștere în egală măsură din frustrare și din curiozitate. În ciuda faptului că efectele schimbărilor climatice și ale insulelor termice urbane erau bine cunoscute de către autoritățile municipale, au fost luate puține măsuri. Pe de altă parte, am fost curioși să aflăm cum suportă locuitorii orașului Ljubljana canicula în timpul verii.

Cum a fost întâmpinat proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat? (Ne puteți da un exemplu, dacă aveți vreunul?)

Am creat o aplicație web foarte simplă, și ne-am așteptat la un răspuns modest. Spre surprinderea noastră, atât locuitorii orașului Ljubljana, cât și mass-media și-au manifestat interesul și s-au alăturat inițiativei. În mai puțin de trei săptămâni, cetățenii au adăugat pe hartă 700 de puncte din întregul oraș, unde se înregistrează temperaturi ridicate!

În ce fel intenționați să folosiți această finanțare specifică pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

Vom investi aceste fonduri în orașul Ljubljana. Una dintre zonele în care insulele termice urbane sunt deosebit de problematice este spitalul universitar, cel mai mare centru medical din țară. Din cauza pandemiei de COVID-19, spațiul public din jurul clinicilor a dobândit un nou rol: acesta a devenit un spațiu de așteptare, un spațiu în care lucrătorii își petrec pauzele și, în perioadele în care numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 a fost mai scăzut decât în prezent, un spațiu în care pacienții se întâlneau cu rudele lor. Dorim să colaborăm cu orașul Ljubljana, reprezentanții spitalelor, pacienții și personalul medico-sanitar pentru a îmbunătăți cel puțin câteva mici spații, pentru a le împrospăta și a le face mai agreabile.

Ce sfat ați da altor organizații pentru a obține rezultate în activități și programe de acest tip?

În loc să vorbim despre viitor, am încercat să înțelegem cum percep oamenii efectele actuale ale schimbărilor climatice. Am utilizat un limbaj comun și ne-am concentrat pe experiența cotidiană (trăită) a pietonilor, bicicliștilor și altor utilizatori ai spațiului public, iar răspunsul a fost foarte bun. Schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare abstractă.  

Sunteți optimiști în ceea ce privește perspectivele ca UE să îndeplinească obiectivele Pactului verde?

Nu, suntem foarte pesimiști, având în vedere evoluția din acest nou an în materie de energie verde și faptul că niciun stat membru al UE nu a realizat obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris.