CESE info

La 9 decembrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a premiat cinci organizații și asociații non-profit ale căror proiecte în domeniul climei – creative și adevărate surse de inspirație – promovează o tranziție justă și verde către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice.

Premiul, în valoare de 50 000 EUR, a fost împărțit între cele cinci proiecte câștigătoare. Asociația belgiană „Grootouders voor het Klimaat” a câștigat premiul întâi, în valoare de 14 000 EUR. Celelalte patru asociații câștigătoare au primit, fiecare, câte 9 000 EUR.

Clasamentul celorlalți patru câștigători este următorul: Asociația spaniolă „Associació Catalana Enginyeria Sense Fronteres” (Ingineri fără frontiere din Catalonia), Asociația română „Ateliere Fără Frontiere”, biroul de planificare urbană Prostorož din Slovenia, și rețeaua ONG-urilor estone Mișcarea verde estonă/Fondul eston pentru natură și Centrul eston de drept al mediului.

Cu ocazia ceremoniei de decernare a premiilor organizată online și la Bruxelles, președinta CESE, Christa Schweng, i-a felicitat pe cei cinci câștigători și pe toți candidații care au concurat pentru premiu: „Proiectele pe care le-am primit prezintă valoare și dau dovadă de creativitate într-o gamă largă de domenii legate de climă. Suntem ferm convinși că astfel de proiecte vor contribui la realizarea neutralității climatice și a unei tranziții juste. În calitate de susținător puternic al Pactului verde european, CESE este ferm convins că este necesar ca cetățenii și întreprinderile să se afle în centrul tranziției verzi, și că nimeni nu trebuie lăsat în urmă.”

Vicepreședintele CESE pentru comunicare, Cillian Lohan, a declarat: „Pentru a combate schimbările climatice, este nevoie de participarea activă a tuturor segmentelor societății. Trebuie să se treacă de la consultări și de la implicarea în sens descendent la un model de proiectare și de creare în comun, precum și de capacitare. Exemplele pozitive, cum ar fi proiectele câștigătorilor noștri, pun în lumină acest proces de proiectare și de creare în comun. Ele implică, de asemenea, persoane și organizații. Această bogăție de idei ne dă încredere că lupta împotriva schimbărilor climatice este departe de a fi pierdută.”

CÂȘTIGĂTORII PREMIULUI PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ 2021
Câștigătorul de anul acesta este o asociație a bunicilor din regiunea flamandă a Belgiei. Membrii Asociației „Grootouders voor het Klimaat” spun că încearcă să le lase nepoților o lume mai bună și mai durabilă. Prin campania „Economiile noastre pentru viitorul lor”, asociația încurajează aproximativ 2,4 milioane de bunici belgieni să-și redirecționeze economiile – estimate la aproximativ 910 miliarde EUR – către proiecte mai durabile.

Campania vizează, de asemenea, sectorul financiar și guvernul, încurajând comportamentul durabil al investitorilor și al instituțiilor și solicitând trecerea acestora la o finanțare durabilă. Asociația promovează, de asemenea, alfabetizarea financiară în rândul studenților. Asociația dorește să sublinieze rolul vital pe care îl pot juca persoanele în vârstă în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice.

La primirea premiului, reprezentantul „Grootouders voor het Klimaat”, Guy De Koninck a declarat: „Este o onoare pentru noi să primim acest premiu, alături de patru alte proiecte formidabile. Suntem preocupați de soarta planetei. Am ascultat apelurile tinerilor și ne-am alăturat marșurilor lor pentru viitor. Dacă banii pun lumea în mișcare, lumea se îndreaptă acum în direcția greșită. Trebuie să inversăm această tendință; acesta este obiectivul campaniei noastre. Banii pe care îi avem pot contribui la schimbare; acesta este mesajul pe care l-am trimis guvernelor, băncilor și celorlalți bunici. Câștigarea premiului înseamnă un sprijin moral și financiar semnificativ pentru campania noastră.”

Premiul al doilea i-a revenit „Associació Catalana Enginyeria Sense Fronteres”. În condițiile în care 11 % dintre gospodăriile spaniole se confruntă cu sărăcia energetică, această asociație catalană luptă pentru o justiție climatică bazată pe drepturile omului. Ea implică persoanele care suferă de sărăcie energetică în dezbaterile în curs privind urgența climatică și își propune să le permită persoanelor defavorizate să își exercite dreptul fundamental de a avea acces la utilități de bază.

Asociația română „Ateliere Fără Frontiere” a câștigat premiul al treilea. Proiectul educlick al acesteia abordează nedreptatea socială și, în același timp, atrage atenția asupra avantajelor economiei circulare. Asociația angajează persoane marginalizate pentru renovarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Echipamentele recondiționate sunt apoi donate școlilor din zone defavorizate și organizațiilor care lucrează cu copii vulnerabili.

Pe locul al patrulea se află biroul de planificare urbană Prostorož din Slovenia, care i-a mobilizat pe locuitorii capitalei slovene, Ljubljana, să acționeze împotriva efectelor schimbărilor climatice în orașul lor, care se numără printre cele în care procesul de încălzire evoluează cel mai rapid. Proiectul „Hot Spots” i-a invitat pe cetățeni să identifice, pe o hartă digitală, punctele cu cele mai ridicate temperaturi din oraș, rezultatul fiind un număr uriaș de răspunsuri cu privire la măsurile care trebuie luate pentru a evita supraîncălzirea.

Premiul al cincilea i-a revenit rețelei de ONG-uri estone Mișcarea verde estonă/Fondul eston pentru natură și Centrul eston de drept al mediului, care luptă pentru schimbarea concepțiilor legate de energia din surse regenerabile din această țară, care are una dintre cele mai mari amprente de carbon din UE. Organizațiile au creat o platformă pentru dialog între toate părțile interesate privind tranziția energetică în nord-estul Estoniei, unde industria extractivă a șisturilor bituminoase va trebui eliminată treptat, idee care nu a fost întâmpinată cu entuziasm.

DESPRE PREMIUL PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ 2021
Tema din acest an – politicile climatice – a atras zeci de candidați din 24 de țări. A fost prezentată o gamă largă de proiecte, care ilustrează abordările inovatoare pe care organizațiile societății civile și persoanele fizice le adoptă pentru a face față urgenței climatice.

Premiul a evidențiat rolul esențial jucat de nivelul local în realizarea neutralității climatice până în 2050, conform angajamentului asumat de UE în cadrul Pactului verde european. CESE speră că premiul său va încuraja societatea civilă să contribuie la ecologizarea economiilor locale și să continue să modifice normele, comportamentele și sistemele care ne-au adus în pragul crizei climatice.

Premiul pentru societatea civilă răsplătește „excelența în inițiativele societății civile”. În fiecare an, el are legătură cu un aspect al activității CESE. Tema ediției din 2019 a fost egalitatea de gen și emanciparea femeilor. În 2020, CESE a lansat un premiu unic, Premiul pentru solidaritatea civilă, dedicat luptei împotriva COVID-19.

Mai multe detalii despre Premiul pentru societatea civilă 2021 sunt disponibile aici. (ll)

•    Laureatul ediției din 2021 a Premiului CESE pentru societatea civilă, asociația „Bunici pentru climă”, are numeroși ambasadori care-i sprijină activitatea. Mulți dintre aceștia sunt bine cunoscuți, dar cea mai celebră dintre ei este Jane Goodall, legendara cercetătoare care studiază cimpanzeii, fiind cea mai mare specialistă din lume în această specie. Dna Goodall a fost desemnată cel de-al 100-lea ambasador al asociației în octombrie 2020.

•    Fiecare calculator care este recondiționat în loc să devină deșeu face posibilă economisirea a 144 kg de CO₂. În perioada 2008-2012, laureatul nostru român, asociația „Ateliere fără frontiere”, a recondiționat și donat aproape 25 000 de calculatoare. Încercați așadar să calculați câte kilograme de CO₂ s-au putut economisi până în prezent grație activității sale!

•    Proiectul „Hot Spots” al laureatului nostru sloven abordează problema insulelor termice urbane din Ljubljana, oraș care va înregistra, conform unor previziuni recente, încălzirea cea mai rapidă din lume. Conform acestor previziuni, clima din Ljubljana va semăna, în 2050, cu cea din Virginia Beach, SUA. Conform previziunilor, Europa centrală și Balcanii vor avea aceeași soartă, urmând să înregistreze cele mai mari creșteri de temperatură, iar clima lor să semene cu cea din orașele din Texas, SUA.

•    Asociația spaniolă „Ingineri fără frontiere Catalonia” luptă împotriva sărăciei energetice, dând glas persoanelor afectate de această problemă, care reprezintă 11% din gospodăriile din Spania. Cifrele arată că mai mulți cetățeni spanioli mor prematur din cauza sărăciei energetice decât din cauza accidentelor rutiere. În 2019, se estima că numărul europenilor care mor în fiecare an din cauza faptului că trăiesc în locuințe neîncălzite este de 100 000, și că peste 50 de milioane de persoane trăiesc în locuințe cu scurgeri prin acoperiș, pereți sau podele umede. În același an, aproape 80 de milioane de persoane din UE nu au fost în măsură să-și plătească facturile la utilități sau le-au plătit cu întârziere.

•    Laureatul nostru, rețeaua de ONG-uri estone din domeniul protecției mediului, promovează tranziția către surse de energie regenerabile, organizând dialoguri productive între toate părțile interesate. Campionul UE în ceea ce privește producerea de energie electrică din surse regenerabile este Suedia, deși atât Norvegia, cât și Islanda au afișat, până în prezent, o pondere mai mare de energie din surse regenerabile în aprovizionarea lor cu energie primară. Malta prezintă rata cea mai scăzută de energie din surse regenerabile dintre toate statele membre ale UE.

În misiune pentru reducerea deșeurilor: nimic nou în '22

Unuia dintre câștigătorii de anul trecut ai Premiului CESE pentru solidaritate civilă, Cherwell Collective din Regatul Unit, i-a fost decernat în țara sa un prestigios premiu în domeniul climei pentru noul său proiect de economie circulară. Această organizație non-profit cu sediul la Oxford a câștigat în 2020 premiul CESE pentru furnizarea de alimente locuitorilor aflați în dificultate în timpul pandemiei de COVID-19, învățându-i, în același timp, cum să își cultive propria hrană și să valorifice orice surplus de alimente.

De atunci, echipa a utilizat banii câștigați prin premiul CESE pentru a aduce și mai mult sprijin celor vulnerabili, dar și pentru a progresa către obiectivul său de a reduce amprenta de carbon a propriei comunități. Ei au devenit parteneri principali în noul proiect Waste Innovation Station Headquarters (WISH) desfășurat în Oxfordshire, Regatul Unit.

Proiectul prefigurează o economie circulară în care nu se cumpără nimic nou până când nu au fost epuizate absolut toate opțiunile de a păstra în circulație obiectele existente. Acesta a început deja, cu o campanie intitulată „Nimic nou în '22”, care propune cetățenilor să se angajeze să nu cumpere nimic nou în 2022 dintr-un anumit sector industrial. Proiectul s-a bucurat deja de mare entuziasm și a fost recunoscut pe scară largă în Regatul Unit. La 25 ianuarie, Cherwell Collective a primit fonduri de la National Lottery Community’s Climate Action Fund, care va finanța proiectul WISH.

Fondatoarea Cherwell Collective, dr Emily Connally, ne explică ce însemnătate a avut premiul primit de la CESE pentru această organizație non-profit.

„Premiul CESE ne-a inspirat în parte pentru următorul nostru proiect și ne oferă finanțarea necesară activităților. Știu, în inima mea, că succesul nostru nu ar fi fost posibil fără ușile pe care ni le-a deschis premiul CESE. Fiind o organizație nouă, premiul ne-a conferit legitimitate și recunoaștere pentru inovația noastră și ne-a oferit fonduri fără restricții, astfel încât ne-am putut întreba comunitatea ce-și dorește. Am păstrat acele fonduri și le-am folosit pentru a îndeplini dorințele utilizatorilor noștri”, a afirmat dr Connally.

Din sondajele realizate a reieșit că utilizatorii nu își doresc neapărat anumite produse alimentare, ci există, mai curând, o dorință comună de a primi „orice care altfel ar putea să se irosească”.

În concordanță cu dorințele lor, Cherwell Collective și partenerii săi au creat proiectul WISH, de care beneficiază peste 50 000 de oameni în mod colectiv și care urmărește să îndrume comunitatea către o amprentă de carbon redusă, prin inițiative și demonstrații care arată cum se pot reduce deșeurile.

WISH dispune și de un muzeu de știință interactiv, unde absolut toate exponatele sunt fabricate din deșeuri și unde publicul este informat despre amprenta de carbon a deșeurilor respective, pot urmări demonstrații și unde li se oferă seturi de bricolaj cu ajutorul cărora să reducă deșeurile, să repare obiecte, precum și să reducă consumul/cererea de noi linii de producție.

„Le cerem oamenilor să se angajeze să sprijine economia circulară, să-și repare sau să-și refolosească obiectele, să le doneze și, mai presus de toate, să-și reprime dorința de a cumpăra lucruri noi, când sunt disponibile atât de multe de ocazie”, a afirmat dr Connally.

Felicitări, Emily si Cherwell Collective! CESE este foarte mândru de voi și este măgulit și încântat de a fi putut contribui la proiectul vostru extraordinar!

„Grootouders voor het Klimaat” (Bunici pentru climă) cred că cei cu vârsta de peste 55 de ani joacă un rol important în lupta împotriva schimbărilor climatice: proiectul lor câștigător „Economiile noastre pentru viitorul lor” încurajează persoanele în vârstă să își investească banii în mod judicios pentru binele planetei noastre și să le lase nepoților lor o lume mai bună și mai durabilă. „Bunicii” lucrează în prezent la alte proiecte interesante care promovează solidaritatea între generații și investițiile durabile.

CESE Info: Ce v-a determinat să demarați proiectul sau inițiativa dumneavoastră?

Guy De Koninck: Conștientizarea responsabilității noastre – a celor cu vârsta de peste 55 de ani – în materie de climă și a puterii capacității noastre financiare colective de a contribui la tranziția către o economie favorabilă climei. Este greu de aflat cum este utilizat acest capital, și anume economiile noastre, și este dificil pentru noi, în calitate de clienți, să exercităm o influență în acest sens. În același timp, societatea are nevoie de capital pentru a se structura în conformitate cu principii mai durabile. Aceste două mecanisme ar putea fi coordonate mai bine.

Cum a fost primit proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat? (Ne puteți da un exemplu, dacă aveți vreunul?)

Campania pe care am desfășurat-o a beneficiat de sprijinul substanțial al presei și al asociațiilor pentru persoanele în vârstă, cum ar fi NEOS, care a organizat un atelier împreună cu noi și a publicat un articol în revista membrilor lor. Cunoștințele noastre și discuțiile hotărâte cu sectorul financiar și cu miniștrii au fost foarte apreciate.

În ce fel veți folosi finanțarea obținută pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

În prezent, elaborăm un ghid privind investițiile durabile, planificăm un atelier intergenerațional pentru învățământul secundar și cooperăm cu alte NGO-uri. Dorim să dezvoltăm în continuare campania prin organizarea de prezentări și ateliere pentru asociațiile de persoane în vârstă și școli, și să promovăm și să sprijinim aceste proiecte pe scară mai largă. De asemenea, avem în vedere căi alternative de diseminare, cum ar fi un joc de masă și o versiune în limba franceză a campaniei. 

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe?

Creați o echipă de campanie competentă și entuziastă, și faceți suficiente cercetări pentru a vă susține mesajul. Asigurați-vă că expertiza echipei dumneavoastră este recunoscută, și comunicați prin toate canalele moderne pentru ca mesajul dumneavoastră să ajungă la publicul-țintă.

Cât de optimist sunteți cu privire la perspectivele UE de realizare a obiectivelor Pactului verde?

Pactul verde aduce o contribuție importantă, fără precedent, la tranziția ecologică. Punerea în practică a obiectivelor reprezintă cea mai mare provocare. Ca bunici, am dori să contribuim la acțiunile climatice.

Interesat să afle opinia locuitorilor orașului Ljubljana în ceea ce privește supraîncălzirea orașului lor, și frustrat de lipsa de acțiune a autorităților municipale în acest sens, biroul de planificare urbană Prostorož a lansat proiectul „Hot Spots”, care i-a invitat pe cetățeni să identifice, pe o hartă digitală, punctele cu cele mai ridicate temperaturi din oraș. Proiectul a primit un număr surprinzător de mare de răspunsuri din partea locuitorilor și a mass-mediei, care au formulat propuneri concrete privind modul în care ar trebui abordată problema supraîncălzirii urbane. Zala Velkavrh, din partea biroului de planificare urbană Prostorož, ne împărtășește secretul succesului pe care l-a înregistrat această inițiativă, precum și proiectele viitoare ale biroului.

CESE info: Ce v-a incitat să lansați proiectul sau inițiativa dumneavoastră?

Zala Velkavrh: Inițiativa noastră a luat naștere în egală măsură din frustrare și din curiozitate. În ciuda faptului că efectele schimbărilor climatice și ale insulelor termice urbane erau bine cunoscute de către autoritățile municipale, au fost luate puține măsuri. Pe de altă parte, am fost curioși să aflăm cum suportă locuitorii orașului Ljubljana canicula în timpul verii.

Cum a fost întâmpinat proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat? (Ne puteți da un exemplu, dacă aveți vreunul?)

Am creat o aplicație web foarte simplă, și ne-am așteptat la un răspuns modest. Spre surprinderea noastră, atât locuitorii orașului Ljubljana, cât și mass-media și-au manifestat interesul și s-au alăturat inițiativei. În mai puțin de trei săptămâni, cetățenii au adăugat pe hartă 700 de puncte din întregul oraș, unde se înregistrează temperaturi ridicate!

În ce fel intenționați să folosiți această finanțare specifică pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

Vom investi aceste fonduri în orașul Ljubljana. Una dintre zonele în care insulele termice urbane sunt deosebit de problematice este spitalul universitar, cel mai mare centru medical din țară. Din cauza pandemiei de COVID-19, spațiul public din jurul clinicilor a dobândit un nou rol: acesta a devenit un spațiu de așteptare, un spațiu în care lucrătorii își petrec pauzele și, în perioadele în care numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 a fost mai scăzut decât în prezent, un spațiu în care pacienții se întâlneau cu rudele lor. Dorim să colaborăm cu orașul Ljubljana, reprezentanții spitalelor, pacienții și personalul medico-sanitar pentru a îmbunătăți cel puțin câteva mici spații, pentru a le împrospăta și a le face mai agreabile.

Ce sfat ați da altor organizații pentru a obține rezultate în activități și programe de acest tip?

În loc să vorbim despre viitor, am încercat să înțelegem cum percep oamenii efectele actuale ale schimbărilor climatice. Am utilizat un limbaj comun și ne-am concentrat pe experiența cotidiană (trăită) a pietonilor, bicicliștilor și altor utilizatori ai spațiului public, iar răspunsul a fost foarte bun. Schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare abstractă.  

Sunteți optimiști în ceea ce privește perspectivele ca UE să îndeplinească obiectivele Pactului verde?

Nu, suntem foarte pesimiști, având în vedere evoluția din acest nou an în materie de energie verde și faptul că niciun stat membru al UE nu a realizat obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris.

Obosite să audă mereu aceleași scuze, trei ONG-uri estone – Mișcarea verde estonă, Fondul eston pentru natură și Centrul eston de drept al mediului – au decis să intre în joc și să reunească diferite părți interesate pentru o dezbatere privind o tranziție justă, într-o țară care are una dintre cele mai mari amprente de carbon din lume. Proiectul lor de comunicare a pus accentul pe regiunea de nord-est, unde industria extractivă a șisturilor bituminoase ocupă încă primul loc în materie de combustibili și unde majoritatea locurilor de muncă depind de industria extractivă a șisturilor bituminoase, care va trebui eliminată treptat. Nimeni nu se aștepta la o dezbatere ușoară, dar rezultatele au fost încurajatoare.

CESE Info: Ce v-a determinat să demarați proiectul sau inițiativa dumneavoastră?

Madis Vasser: Mișcările ecologiste estone au solicitat eliminarea treptată a combustibililor fosili de zeci de ani, dar au primit mereu ca răspuns aceleași scuze: Ce facem cu locurile de muncă? Ce facem cu economia? Este prea greu, cine ar trebui să fie responsabil? etc.
Astfel, în 2018, trei ONG-uri au decis să lanseze un proiect comun pentru a purta un dialog constructiv cu toate părțile interesate cu privire la o tranziție justă de la principalul nostru combustibil fosil, șistul bituminos.

Cum a fost primit proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat? (Ne puteți da un exemplu dacă aveți vreunul?)

Reacțiile au fost pozitive; s-au întrunit reprezentanți ai tuturor părților să discute această chestiune. După cum a relatat un reprezentant al unei municipalități din regiunea de extracție a șistului bituminos, se aștepta că va fi o altă reuniune inutilă pe teme de mediu, dar manifestarea a fost cu adevărat constructivă.
În timpul și după încheierea proiectului, am avut contacte strânse cu localnici, reprezentanți ai industriei și funcționari guvernamentali – în parte, datorită acestei rețele, Estonia a fost unul dintre primele state membre care și-a finalizat planul teritorial pentru o tranziție justă pentru Fondul pentru o tranziție justă.

În ce fel veți folosi finanțarea obținută pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

Vom utiliza fondurile pentru a extinde unele dintre activitățile din proiectul inițial, cum ar fi coordonarea unei rețele mari de ONG-uri în domeniul climei, care să stimuleze cooperarea între organizațiile locale în acest domeniu.
Sprijinul este utilizat și pentru dezvoltarea de proiecte de monitorizare, care se concentrează acum mai mult pe nivelul local.

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în astfel de activități și programe?

Așa cum se recomandă în sesiunea de formare a programului EUKI: „intră în joc” și „acceptă confruntarea”. Ceea ce înseamnă să nu vă fie teamă să abordați diferite părți interesate, deoarece acum ar putea fi exact momentul în care aceștia gândesc la fel ca dumneavoastră.
În același timp, trebuie să nu uitați că este posibil ca unele părți interesate să nu aibă încredere reciprocă la început sau să aibă idei foarte diferite cu privire la cele mai bune rezultate ale acestei cooperări, pregătiți-vă deci pentru astfel de discordanțe și abordați-le, în loc să le ignorați.

Cât de optimiști sunteți cu privire la perspectivele de reușită ale UE în atingerea obiectivelor Pactului verde?

Cred că, în cele din urmă, starea mediului, mai întâi, ne va ambiționa și mai mult, iar apoi ne va face să realizăm aceste obiective prin schimbări sistematice ale stilului de viață și ale modelelor de consum, întrucât nu există altă cale mai fezabilă de a atenua efectele cele mai drastice ale crizei ecologice și climatice.

Uimitorul proiect „educlick” al asociației Ateliere Fără Frontiere din România combină, într-un mod demn de tot interesl, două dintre problemele arzătoare ale zilelor noastre: persoane care provin din medii vulnerabile sunt angajate pentru a recondiționa deșeuri de echipamente electrice și electronice. Odată recondiționate, echipamentele sunt donate școlilor din zone defavorizate. Costin Dragne, reprezentantul acestui ONG, ne spune mai multe despre atelier și ce înseamnă Premiul CESE pentru activitatea acestei asociații.

EESC info: Ce v-a determinat să demarați proiectul dumneavoastră?

Costin Dragne: Proiectul „educlick”, primul atelier al asociației Ateliere Fără Frontiere, a apărut în 2008 pentru a răspunde la două probleme sociale și de mediu: slaba capacitate de inserție profesională pe care o au persoanele provenite din medii vulnerabile și numărul mare de echipamente electrice și electronice care ajung să fie deșeuri, fără a trece printr-un proces de reciclare sau reutilizare.

Programul de donații de calculatoare pe care astăzi îl derulăm cu școlile de pe întreg teritoriul țării răspunde la aceste două teme sociale în mod direct: sprijină educația din zonele defavorizate și promovează în același timp conceptul de reutilizare, un procedeu cu o amprentă de carbon mai scăzută, care respectă, așadar, în mult mai mare măsură mediul.

Cum a fost primit proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat? (Ne puteți da un exemplu dacă aveți vreunul?)

Școlile, ONG-urile și instituțiile publice care au participat la proiectele noastre au răspuns pozitiv la apelul nostru de fiecare dată. Cu ajutorul lor, am format în cei 13 ani de activitate o rețea de parteneri educaționali prin care am donat peste 23 000 de calculatoare către mai bine de 500 000 de beneficiari.
Multe dintre structurile educaționale cu care lucrăm ne atrag atenția că este nevoie și de alte echipamente pentru a ține pasul cu digitalizarea care se petrece în jurul nostru: copiatoare, videoproiectoare, table interactive etc. De aceea, în ultimul an, am început să diversificăm activitatea din atelier, încercând să introducem noi tipuri de echipamente în procesul de recondiționare și donație către școli.

În ce fel veți folosi finanțarea obținută pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

Echipa educlick lucrează deja pentru organizarea unor noi proiecte prin care vom dota, în 2022, peste 200 de școli din România cu echipamentele digitale recondiționate. Finanțarea obținută va fi folosită la implementarea acestor proiecte, în mod special pentru modernizarea infrastructurii din atelierul de recondiționare (echipamente de protecție, materiale logistice, ustensile etc.).

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în desfășurarea unor astfel de activități și programe?

Credem că modelul nostru de activitate este unul ce poate fi ușor reprodus în oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene, și, de aceea, încurajăm organizații de pretutindeni să formeze parteneriate sustenabile cu actorii din mediul public și privat.

Colaborarea cu instituțiile și companiile care doresc să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și digitalizarea educației prin reutilizarea deșeurilor IT reprezintă cel mai important pas pentru a avea succes în desfășurarea de programe precum educlick.

Cât de optimist sunteți cu privire la perspectivele ca UE să atingă obiectivele Pactului verde?

Acțiunile cu impact de mediu pozitiv ale societății civile pe care le-am văzut la colegii noștri din alte țări ne-au făcut clar mai încrezători în șansele UE de a atinge obiectivele Pactului verde.

Atâta timp cât continuăm să promovăm și învățăm împreună din experiența altor actori din sectorul verde, avem toate șansele să transformăm UE într-un model de spațiu prietenos cu mediul.

Personal, locul 3 câștigat la Premiul societății civile ne ambiționează să creștem contribuția noastră la acest obiectiv în anii următori, cu atât mai mult acum, când știm că avem parte de susținere și încurajare la nivel european.

Hotărâtă să schimbe percepția persoanelor care se confruntă cu sărăcia energetică ca victime neajutorate, asociația catalană „Ingineri fără frontiere” a început să organizeze adunări colective pentru a oferi o platformă persoanelor cu acces redus la energie sau apă, precum și celor care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește plata facturilor. Mònica Guiteras, din partea acestei asociații, a vorbit despre modul în care adunările au oferit un spațiu sigur și de proximitate acestor persoane și le-au făcut să înțeleagă că nu sunt victimele, ci mai degrabă protagoniștii și agenții schimbării în tranziția energetică.

CESE info: Ce v-a determinat să demarați proiectul sau inițiativa dumneavoastră?

Mònica Guiteras Blaya: Până în prezent, impactul sărăciei energetice a fost abordat din perspectiva bunăstării, care a etichetat, adesea, persoanele care se află în această situație drept victime, sau chiar ca fiind vinovate de un consum „rău”. Pentru noi, era necesar să se aducă în discuție o abordare mai transversală, și să li se ofere familiilor afectate de sărăcie energetică instrumentele necesare pentru a deveni protagoniste și agenți ai schimbării în tranziția energetică aflată în curs de desfășurare.

Cum a fost primit proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat? (Ne puteți da un exemplu dacă aveți vreunul?)

Participanții consideră această inițiativă ca foarte necesară, dat fiind că se simt adesea neajutorați în confruntarea cu marile întreprinderi furnizoare sau percep abordarea administrației ca fiind prea birocratică. Adunările colective privind sărăcia energetică oferă persoanelor în cauză un spațiu sigur și de proximitate, în care nimeni nu se simte judecat și nimeni nu știe mai mult decât ceilalți. Acestea servesc, în schimb, la obținerea unei mai bune înțelegeri a experiențelor tuturor, pentru a ne ajuta să ducem o viață mai bună, cu mai multe informații la dispoziție, participând activ la societate.

În ce fel veți folosi finanțarea obținută pentru a ajuta în continuare comunitatea? Aveți deja în vedere noi proiecte?

Premiul primit va fi de mare ajutor pentru a spori capacitatea proiectului de a comunica cu cetățenii. Încă nu reușim să intrăm în contact cu numeroase persoane care trăiesc la marginea societății – cele care nici măcar nu sunt conștiente de existența acestor adunări. Acesta ne va ajuta, de asemenea, să ne adresăm persoanelor afectate de sărăcie energetică într-un mod inovator și semnificativ. Este vorba despre un aspect pe care a trebuit să îl reinventăm în timpul acestei pandemii, organizând adunări în parte cu prezență fizică, în parte cu participare de la distanță. Desfășurarea de activități privind inovarea, difuzarea și comunicarea, pentru a aduce laolaltă mai multe persoane care aparțin unor grupuri mai diverse, reprezintă unul dintre principalele obiective pe care ne-am propus să le realizăm grație acestei recunoașteri și finanțări.

Ce sfaturi ați da altor organizații care doresc să aibă succes în desfășurarea unor astfel de activități și programe?

Pentru noi s-a dovedit a fi esențială menținerea unor contacte strânse cu organizațiile de pe teren, în afara sectoarelor în care își desfășoară, de obicei, activitatea asociațiile similare. Deși suntem o ONG care activează în domeniul mediului, în cadrul acestui proiect, am stabilit parteneriate locale importante cu mișcări care urmăresc să garanteze locuințe decente și cu asociații de cartier.

Cât de optimistă sunteți cu privire la perspectivele ca UE să atingă obiectivele Pactului verde?

Justiția socială trebuie să joace un rol-cheie în atingerea acestor obiective, dat fiind că este vorba despre unicul aspect care va face tranziția nu numai verde, ci și justă. Ca societate, trebuie să depunem eforturi considerabile pentru a avea un impact asupra guvernelor și administrațiilor de la diferite niveluri, în scopul de a atinge obiectivele prin asigurarea garanțiilor sociale, precum și a participării și responsabilizării cetățenilor.