„Trebuie să mergem dincolo de Pactul de stabilitate și de creștere”

CESE info: Care este poziția CESE cu privire la propunerea Comisiei privind noua guvernanță economică?

Javier Doz: Comisia a făcut această propunere având în vedere expirarea, în ianuarie 2024, a clauzei derogatorii generale incluse în Pactul de stabilitate și de creștere (PSC), nivelurile ridicate ale deficitului și datoriei din multe state membre ale UE în urma pandemiei și, probabil, în urma unei reflecții critice cu privire la consecințele negative ale aplicării rigide a dispozițiilor PSC asupra gestionării politice a Marii Recesiuni.

În propunere, în pofida faptului că limitele deficitului și ale datoriei (3 % și, respectiv, 60 % din PIB) sunt menținute, se flexibilizează și se diferențiază – în funcție de situația statelor membre – modul și calendarul pentru atingerea acestor obiective.

În plus, normele sunt simplificate, deoarece rata de creștere a cheltuielilor primare nete devine indicatorul-cheie, ceea ce implică excluderea dobânzilor la îndatorare, a indemnizațiilor de șomaj și a cheltuielilor finanțate prin măsuri discreționare sau prin fonduri europene. Principala noutate o constituie planurile bugetare și structurale cu durata de patru până la șapte ani, pe care fiecare guvern le va negocia cu Comisia și care vor include reforme structurale.

La 26 aprilie, Comisia a publicat două propuneri de regulament și o propunere de directivă, prin care se modifică obiectivele corespunzătoare ale PSC privind coordonarea politicilor economice și supravegherea bugetară, procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) și cerințele cadrelor bugetare. În urma presiunii exercitate de guvernul german, au fost introduse unele dispoziții mai rigide în comparație cu comunicarea prezentată în noiembrie, în special obligația de a reduce datoria cu o rată anuală de 0,5 % din PIB pentru țările cu un nivel al deficitului de peste 3 % și aplicarea automată a PDE celor care se abat de la planul pe termen mediu.

Deși CESE sprijină aspectele esențiale ale pachetului Comisiei, planurile bugetare și structurale naționale diferențiate și elementele de flexibilitate pe care le introduce în PSC, el consideră că ar trebui menținute condițiile propunerii inițiale din noiembrie și solicită o dezbatere privind necesitatea de a depăși cadrul din 1997.

De asemenea, CESE consideră că ar trebui abordată, printre altele, posibilitatea de a crea o „capacitate bugetară permanentă” a UE, pentru a putea finanța o gamă tot mai largă de „bunuri comune europene”. CESE consideră, de asemenea, că implicarea parlamentelor naționale, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în elaborarea planurilor bugetare și structurale ar consolida „asumarea la nivel național” a angajamentelor luate în aceste planuri.

CESE consideră că este necesar să se asigure un tratament diferențiat al investițiilor în planurile bugetare și structurale, în special în domeniul tranziției verzi și în cel al apărării, să se consolideze obiectivele sociale și de muncă în investiții și reforme și să se revizuiască cu atenție metodologia de analiză a sustenabilității datoriei și implicarea guvernelor și a agențiilor fiscale naționale independente în definirea „traiectoriei tehnice” de reducere a datoriei.