CESE info

Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat Comisiei Europene și statelor membre să elaboreze o nouă strategie europeană pentru persoanele în vârstă, care să lase în urmă percepția actuală asupra persoanelor în vârstă ca fiind o povară și un cost pentru societate. În schimb, strategia ar valorifica potențialul lor social, economic și intelectual, care este adesea neglijat.

În lipsa unei politici cuprinzătoare privind persoanele în vârstă și îmbătrânirea populației, aceasta ar fi prima strategie a UE de protejare a drepturilor persoanelor în vârstă și de asigurare a participării depline a acestora în societate și în economie.

Solicitarea CESE a fost prezentată într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din iulie, în cadrul căruia a avut loc o dezbatere cu vicepreședinta Comisiei pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, și cu președinta AGE Platform Europe, dr. Heidrun Mollenkopf. Avizul a fost solicitat de Președinția spaniolă a Consiliului UE.

Strategia ar contribui la eradicarea unor viziuni legate de vârstă care contribuie la discriminarea persoanelor în vârstă, care, împreună cu discriminarea de gen, continuă să ocupe un loc de frunte pe lista celor mai frecvente forme de discriminare din UE, în ciuda faptului că Europa îmbătrânește rapid. Eurostat estimează că, până în 2050, numărul persoanelor din UE cu vârste cuprinse între 75 și 84 de ani va crește cu 56,1 %, în timp ce numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani va crește cu 16,6 %.

„CESE adresează un apel clar și fără echivoc Comisiei de a elabora o strategie europeană pentru persoanele în vârstă înainte de sfârșitul mandatului său în curs. Cred că aceasta reprezintă un punct de plecare care va avea efecte profunde asupra politicii sociale și demografice europene”, a declarat raportorul avizului, Miguel Angel Cabra de Luna.

Vicepreședinta Comisiei, Dubravka Šuica, a declarat: „Persoanele în vârstă nu reprezintă nici o cheltuială, nici o povară. Ele reprezintă o bogăție. Nu putem analiza schimbările demografice în mod izolat, ci trebuie să observăm cum interacționează cu megatendințele, precum tranziția verde și cea digitală.”

„Persoanele în vârstă nu ar trebui să fie considerate beneficiari ai protecției sociale, ci cetățeni cu aceleași drepturi la o viață deplină și fără discriminare ca persoanele de toate vârstele. Aceste drepturi trebuie garantate în toate domeniile vieții”, a afirmat dr. Mollenkopf.

În plus, persoanele în vârstă dețin o parte semnificativă a bogăției în multe țări, cu o putere de cumpărare semnificativă. Se preconizează că economia vârstei a treia, determinată de consumatorii mai în vârstă, va înregistra o creștere substanțială și se estimează că va ajunge la 5,7 mii de miliarde de EUR până în 2025. Pentru a valorifica acest potențial, UE are nevoie de strategii eficace care să țină seama de dinamica regională și de oportunitățile oferite de această economie. (ll)

Adoptarea unei abordări bazate pe drepturile omului în gestionarea apei, stimularea investițiilor, introducerea etichetelor de consum și restructurarea prețurilor se numără printre principalele recomandări formulate în șase avize ale CESE privind apa, adoptate în sesiunea plenară din iulie. Acestea reprezintă prima serie de propuneri ale CESE pentru o politică cuprinzătoare a UE în domeniul apei, în cadrul inițiativei sale „Pactul albastru european”.

Ca răspuns la provocările presante din acest domeniu, Comitetul Economic și Social European se poziționează în avangardă, cu un set cuprinzător de recomandări pentru o politică durabilă în domeniul apei pentru Europa. Inițiativa sa privind „Pactul albastru european” solicită o abordare unificată în întreaga Europă pentru a eradica sărăcia în materie de apă și a asigura accesul la apă sigură și la prețuri accesibile și la salubritate ca drept al omului.

Pentru a atinge aceste obiective, CESE subliniază importanța dezvoltării unei infrastructuri de apă și a unor rețele de distribuție reziliente. Aceasta începe cu efectuarea de evaluări ale stării actuale a infrastructurii de apă și ale disponibilității sale în fiecare stat membru, pentru a identifica nevoile de investiții și a asigura o gestionare eficientă a apei.

Seria de recomandări ale CESE privind economia „Pactului albastru european” include implementarea unor strategii de stabilire a prețurilor care descurajează consumul risipitor de apă și propunerea unor noi mijloace de finanțare a politicilor în domeniul apei. Comitetul își propune să poziționeze UE ca lider mondial în domeniul tehnologiilor eficiente în acest sector. Comitetul propune integrarea apei în toate politicile industriale ale UE, pentru a reduce consumul de apă, a promova reutilizarea și reciclarea și a combate poluarea apei. În agricultură, CESE propune o abordare similară care să asigure integrarea deplină a dimensiunii apei în cadrul politicii agricole comune (PAC).

Recunoscând puterea consumatorilor în inducerea schimbării, CESE dorește și să promoveze utilizarea aparatelor cu consum de apă eficient, prin introducerea unor etichete și practici circulare pentru consumul apei, oferind cetățenilor posibilitatea de a contribui la această soluție.
Aceste propuneri vor fi consolidate într-un set de principii și acțiuni-cheie care urmează să fie prezentate instituțiilor europene în cadrul conferinței „Apel pentru un Pact albastru european”, din 26 octombrie 2023. Obiectivul CESE este ca apa să devină una din principalele priorități ale viitoarei Comisii Europene. (gb)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat o reformă a sistemelor de sănătate din întreaga UE, în încercarea de a asigura o abordare globală a sănătății mintale, în contextul în care tulburările mentale și comportamentale sunt în creștere în rândul europenilor, și în special al tinerilor.

Într-un aviz solicitat de Președinția spaniolă a Consiliului UE, adoptat în sesiunea sa plenară din luna iulie, CESE a afirmat că îngrijirile de sănătate mintală ar trebui să se concentreze pe prevenirea la timp a bolilor mintale, detectarea timpurie a acestora și asigurarea îngrijirii în comunitate.

„Sistemele de sănătate din întreaga UE trebuie reformate de urgență, pentru a garanta că acestea furnizează intervenții și îngrijiri integrate și planificate pe termen lung, care nu numai tratează, ci și previn îmbolnăvirea, utilizând echipe multidisciplinare, în loc să fie organizate în jurul unor modele de îngrijire punctuale”, a afirmat raportoarea avizului, Milena Angelova.

„Trebuie să schimbăm sistemele noastre de îngrijire a sănătății mintale. Avem nevoie de mai mulți specialiști și de mai mult sprijin pentru persoanele care au nevoie [de îngrijire]”, a declarat coraportorul avizului, Ivan Kokalov.
Tinerii, copiii, femeile și grupurile defavorizate, dar și persoanele expuse stresului prelungit prezintă un risc deosebit de a dezvolta o tulburare mintală.

În urma pandemiei de COVID-19, sănătatea mintală s-a deteriorat și mai mult, aproximativ 20 % dintre europeni confruntându-se cu probleme de sănătate mintală, cu grad între sever și moderat. Această situație a avut consecințe și asupra vieții profesionale și a veniturilor, printre altele. Conform estimărilor actuale, tulburările psihice și de comportament implică costuri anuale de aproximativ 4 % din PIB-ul Uniunii Europene.
Bolile psihice au, de asemenea, un cost uman important, cauzând anual în jur de 4% din decesele din Europa; ele reprezintă a doua cauză cea mai frecventă de deces în rândul tinerilor.

CESE salută planul cuprinzător privind sănătatea mintală prezentat recent de Comisia Europeană, și solicită ca acesta să fie transpus rapid într-o strategie a Uniunii în domeniul sănătății mintale, finanțată în mod corespunzător. Această strategie ar trebui să aibă un calendar definit, să definească responsabilități clare și să prevadă indicatori de progres măsurabili.

CESE consideră că sistemele de sănătate mintală ar trebui să fie bazate pe drepturi și centrate asupra persoanei și să acorde prioritate capacitării și participării active a fiecărui pacient la propria sa vindecare.
CESE recomandă cu fermitate Comisiei Europene să declare anul 2024 Anul european al sănătății mintale. O astfel de inițiativă ar transmite un semnal puternic și ar încuraja crearea unei alianțe puternice pentru îmbunătățirea și promovarea sănătății mintale în întreaga UE.

În cadrul sesiunii plenare din iulie, CESE a primit vizita unor reprezentanți ai organizațiilor societății civile din țările candidate și a anunțat inițiativa de a numi „membri onorifici din țările în curs de aderare la UE” și de a-i invita să participe la lucrările consultative cotidiene ale Comitetului.

Ca prim pas concret către atingerea acestui țel, la sesiunea plenară din iulie, CESE a organizat o dezbatere privind importanța societății civile în procesul de extindere al UE. Președintele CESE, Oliver Röpke, a semnat un memorandum de înțelegere cu Consiliul de Cooperare Regională (CCR), cu scopul de a stimula angajamentul structurat al societății civile și al tinerilor în promovarea păcii și prosperității în Europa de Sud-Est.

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a salutat inițiativa CESE „Membri onorifici din țările în curs de aderare la UE” ca o modalitate de a menține politica de extindere în prim-planul agendei UE. 

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a subliniat că această nouă inițiativă a CESE este oportună și va consolida cooperarea cu societatea civilă din Republica Moldova. 

Majlinda Bregu, secretara generală a CCR, a declarat: „În cadrul CCR, nu ne putem imagina coordonarea eforturilor regionale privind Agenda verde pentru Balcanii de Vest fără Forumul consultativ al organizațiilor societății civile (OSC) și nici coordonarea eforturilor în direcția unei piețe regionale fără vocea puternică a camerelor noastre de comerț”. 

Bosko Savkovic, din partea Uniunii angajatorilor din Serbia, a lăudat societatea civilă sârbă pentru că s-a făcut auzită, a luptat împotriva dezinformării străine și a reamintit sârbilor perspectiva aderării la UE. 

Oleksandr Yavorskyi, din partea Federației angajatorilor din Ucraina, a afirmat: „Ucraina a ales drumul către aderarea la UE cu mult timp înainte de începerea războiului. Partenerii sociali și societatea civilă din Ucraina au nevoie acum de formare adecvată, care să-i pregătească pentru procesul de aderare la UE.”

Anisa Subashi, vicepreședinta Confederației sindicatelor din Albania, a subliniat rolul sindicatelor în consolidarea dialogului social, în special într-o perioadă în care guvernul albanez încearcă să reducă spațiul civic. 

Atât Dajana Cvjetkovic, din partea Centrului de promovare a societății civile din Bosnia și Herțegovina, cât și Daliborka Uljarevic, directoare executivă a Centrului pentru educație civică din Muntenegru, au susținut rolul societății civile în procesul de extindere. „Suntem coloana vertebrală a societății noastre și reprezentăm aspirațiile cetățenilor noștri. Suntem cei mai apropiați aliați ai instituțiilor UE, iar această inițiativă va aprofunda și mai mult cooperarea noastră”, a declarat dna Uljarevic. (mt)

Proiectul pentru o industrie cu zero emisii nete nu dispune de o viziune pentru a asigura că industria europeană rămâne competitivă și atrage investiții.

CESE consideră că Planul industrial al Pactului verde (GDIP) și Actul privind industria cu zero emisii nete (NZIA) sunt în general bune, dar ar trebui să fie mai specifice cu privire la măsurile care vor fi luate pentru a îmbunătăți factorii de localizare, pentru a stimula competitivitatea economiilor Europei și pentru a diferenția UE de rivalii săi sistemici.

„Suntem foarte critici cu privire la faptul că a fost nevoie să apară măsuri precum Legea SUA privind reducerea inflației pentru a stimula UE să acționeze”, afirmă Sandra Parthie, raportoarea avizului CESE privind GDIP și NZIA. „Am fi dorit ca acest lucru să apară mai devreme. Am fi dorit ca UE să reacționeze mai ferm și cu mai multă convingere, pentru a arăta întreprinderilor și societăților noastre că dorim cu adevărat ca Europa să rămână relevantă ca locație industrială, cu locuri de muncă bune și salarii bune pentru lucrători.”

Industria europeană a devenit mai puțin competitivă decât cea a principalilor săi concurenți în ultimele decenii. PIB-ul pe cap de locuitor în UE a scăzut de la aproximativ 70 % din PIB-ul pe cap de locuitor în SUA în anii 2000 la sub 66 %. Cotele SUA și UE din investițiile brute la nivel mondial au scăzut de la 29 % la 20 % și, respectiv, de la 23 % la 15 % între 1999 și 2020. 

Pentru a inversa această tendință descendentă, CESE recomandă efectuarea unui audit pentru a identifica modul în care UE își poate controla și îmbunătăți lanțurile valorice și pentru a evita dependențele excesive. CESE propune, de asemenea, ca toate proiectele de acte legislative ale UE să fie supuse unei verificări a competitivității.

O problemă pe care o consideră că impune acțiuni mai îndrăznețe este birocrația și timpul de prelucrare. Să luăm ca exemplu reprezentativ finanțarea publică, unde deciziile de acordare a sprijinului financiar pentru proiecte și a accesului la finanțare durează prea mult. CESE susține că, dacă dorim să evităm ca investitorii să își transfere activitatea în altă parte, avem nevoie de măsuri care să asigure o finanțare în timp util și accesibilă atât pentru costurile de funcționare, cât și pentru cheltuielile de capital, care să acopere toate tipurile de întreprinderi, mari și mici. 

Acordarea permiselor reprezintă alt punct în care GDIP nu se ridică la înălțimea așteptărilor: în el se evidențiază o serie de tehnologii cu zero emisii nete care ar permite dinamizarea acordării permiselor și un sprijin financiar mai mare pentru proiecte, lăsând alte sectoare să se confrunte cu mai multe dificultăți.

În opinia CESE, GDIP și NZIA se concentrează prea îngust pe promovarea tehnologiilor ecologice și pe selectarea „câștigătorilor”. În schimb, acestea ar trebui să încurajeze o industrie diversă cu o gamă largă de sectoare.  
Europa găzduiește numeroase industrii primare și grele mari consumatoare de energie, care au nevoie de decarbonizare și care nu sunt incluse în GDIP. 

Relaxarea normelor UE privind ajutoarele de stat reprezintă o altă capcană potențială, deoarece ar putea adânci decalajul dintre statele membre mai bogate și cele mai sărace, care nu dispun de marja de manevră bugetară necesară pentru a investi în tranziția verde și pentru a-și sprijini industriile lidere și gospodăriile. Acesta este motivul pentru care ar trebui să existe o dezbatere serioasă cu privire la un Fond european pentru suveranitate, care să ofere finanțare suplimentară la nivelul UE pentru tranziție. 

Calculele Comisiei Europene arată că există un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă în tehnologia cu zero emisii nete, fiind necesari 180 000 de lucrători în producția de pile de combustie cu hidrogen, 66 000 în producția de energie solară fotovoltaică și 800 000 în producția de baterii. 

GDIP sprijină dezvoltarea competențelor ecologice, dar CESE susține că ar trebui să sprijine dezvoltarea întregii game de competențe necesare în industrie. De asemenea, ar trebui să accelereze și să standardizeze permisele de muncă pentru lucrătorii calificați care provin din afara Uniunii Europene. (dm)
 

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din iulie, CESE îndeamnă UE să adopte o abordare cuprinzătoare în politicile privind materiile prime. Comitetul propune să fie extinse listele de materiale critice, să se asigure prețuri echitabile la energie, să se simplifice procedurile de autorizare, să fie acordată prioritate reciclării și să se promoveze consolidarea capacităților în politicile UE privind materiile prime.

China domină în prezent aprovizionarea globală cu materii prime critice, Europa producând mai puțin de 5 % din materiile prime minerale din lume. Având în vedere că cererea de materii prime la nivel mondial se va dubla până în 2060, este imperativ să se acționeze.

Pentru a aborda aceste provocări, CESE recomandă extinderea listei materiilor prime critice, pentru a le include pe cele vitale pentru tehnologiile ecologice și durabile, care fac posibile politici și investiții specifice. De asemenea, Comitetul pledează pentru prețuri echitabile la energie, sprijin financiar, proceduri simplificate de autorizare și parteneriate cu alte țări pentru a spori securitatea resurselor și pentru a stimula tranziția verde a UE.

Raportorul CESE la acest aviz, Maurizio Mensi, subliniază necesitatea de a acorda prioritate în legislația privind deșeurile recuperării și reutilizării materiilor prime, ca modalitate de a reduce dependența de sursele primare și de a stimula creșterea economică. Cu toate acestea, Comitetul avertizează cu privire la importanța echilibrării securității resurselor cu considerente de mediu, pentru conformitate cu obiectivele de durabilitate ale UE.

Coraportorul CESE, Michal Pintér, a pledat pentru consolidarea capacităților la nivelul UE în industriile extractive. Avizul solicită să se pună accentul pe dezvoltarea capitalului uman în industriile extractive și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă actuale, stimulând astfel soliditatea sectorului materiilor prime.

Prin abordarea în comun a acestor aspecte, UE poate trece cu succes la o economie ecologică, punând bazele unui sector al materiilor prime rezilient, durabil și competitiv la nivel mondial. (gb)

Într-un aviz solicitat de Președinția spaniolă și adoptat în sesiunea plenară din luna iulie, CESE salută strategia Comisiei Europene privind tranziția energetică în sectorul pescuitului și acvaculturii din UE. Recunoscând necesitatea urgentă de a reduce emisiile de carbon și de a promova alternative energetice durabile, regenerabile și viabile din punct de vedere comercial, CESE subliniază importanța realizării neutralității climatice până în 2050.

CESE subliniază că industria pescuitului joacă un rol esențial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Pescarii furnizează una dintre cele mai sănătoase proteine animale cu o amprentă de carbon minimă, preconizându-se că emisiile din acest sector vor reprezenta o mică parte din totalul de emisii la nivel mondial în 2023, ceea ce evidențiază impactul relativ scăzut al industriei asupra mediului. Cu toate acestea, CESE solicită eforturi continue pentru creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor în continuare.

„Decarbonizarea sectorului pescuitului necesită o abordare cuprinzătoare, stimulente financiare și adoptarea de surse de energie cu emisii zero”, a afirmat raportorul avizului, Javier Garat Pérez. „Trebuie să găsim un echilibru între realism și ambiție. Avem nevoie de un calendar de decarbonizare adecvat și realist, care să ia în considerare evoluțiile tehnologice, logistice și legislative. Costul tranziției nu ar trebui să constituie o povară pentru angajatorii și lucrătorii din diferitele sectoare maritime, și nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă. Obținerea unui echilibru între obiectivele de decarbonizare și viabilitatea economică este esențială pentru o tranziție energetică de succes.”

CESE recunoaște provocările pe care le implică dezvoltarea și disponibilitatea la nivel global a tehnologiilor verzi alternative și inovatoare. CESE propune să se recurgă la hibridizare ca soluție intermediară, explorându-se, totodată, și alte opțiuni decât combustibilii fosili. Mai mult, observă că orice schimbare a sursei de energie va necesita nave noi cu un design inovator și cu o capacitate mai mare la bord („tonaj brut”), pentru a găzdui utilaje noi. Prin urmare, CESE solicită Comisiei Europene să revizuiască definiția „capacității de pescuit” pentru a putea pune în aplicare noile tehnologii legate de tranziția energetică. (ks)

Normele trebuie să stabilească obligații pentru influențatori, dar și pentru platformele de partajare a materialelor video și pentru rețelele de comunicare socială

Publicitatea și marketingul efectuate prin intermediul influențatorilor reprezintă unul din sectoarele economice cu cea mai mare rată de creștere în ultimul deceniu. Percepuți de către consumatori mai aproape, mai autentici și mai de încredere decât publicitatea clasică sau sponsorizarea produselor de către celebrități, influențatorii atrag tot mai multe investiții ale mărcilor.

Însă, spre deosebire de publicitatea clasică, supusă unor reguli foarte stricte, publicitatea prin intermediul influențatorilor se poate eschiva de la regulile ce guvernează anunțurile comerciale. Natura comercială a postărilor influențatorilor nu poate fi identificată întotdeauna ca atare, anunțurile fiind însoțite de conținuturi editoriale similare, dar independente. 

Această lipsă de transparență este periculoasă pentru consumatori, în general, și pentru minori, în special. Expunerea acestui grup vulnerabil la publicitate mascată ar putea dăuna dezvoltării sale fizice, psihologice, sociale și emoționale. 

Ar trebui ca UE să acționeze în fața acestei situații? „De fapt, UE dispune deja de unele mecanisme de abordare a fenomenului influențatorilor, care sunt reglementate de legislația privind atât agenții de publicitate, cât și vânzătorii/comercianții. Cu toate acestea, credem că ar fi de dorit să avem o abordare cuprinzătoare, dată fiind viteza de extindere a acestui fenomen”, declară Bernardo Hernández Bataller, raportorul unui aviz al CESE pe această temă.

Comitetul sugerează ca UE să stabilească obligații specifice atât pentru administratorii platformelor de partajare a materialelor video și ai rețelelor de comunicare socială în care sunt activi influențatorii, cât și pentru creatorii de conținut/influențatorii înșiși. 

Influențatorii ar trebui:

• să includă o mențiune vizibilă de la început pentru a semnala că postarea este o comunicare cu caracter publicitar;
• să respecte reglementările sectoriale care urmăresc să garanteze protecția sănătății și siguranței consumatorilor și a utilizatorilor, în special a minorilor și a altor grupuri vulnerabile;
• să-și asume responsabilitatea în cazul în care nu semnalează în mod suficient de clar că sunt plătiți să recomande sau să promoveze un produs sau un serviciu.

Administratorii de platforme și rețele de comunicare socială ar trebui:

• să-și asume responsabilitatea pentru conținutul publicat de creatorii de conținut și de influențatorii pe care îi găzduiesc; 
• să aibă obligația de a îndepărta conținuturi ilegale și de a raporta activități ilegale;
• să solicite tuturor creatorilor de conținut/influențatorilor care operează în afara UE să specifice în mod clar cine își asumă răspunderea juridică pentru activitatea lor pe teritoriul UE și să dețină o asigurare de răspundere civilă profesională care să acopere daunele cauzate de activități ilegale.

În vederea protejării minorilor, administratorii de platforme și rețele de comunicare socială, împreună cu influențatorii, ar trebui să se asigure că: 

• este tehnic posibil să se oprească accesul minorilor la conținut sensibil, care, în orice caz, trebuie să includă mențiunea „interzis minorilor cu vârsta sub 18 ani”, să se solicite verificarea vârstei și să se permită controlul parental;
• postările influențatorilor destinate minorilor includ mențiunea „publicitate”, „comunicare cu caracter publicitar” sau „sponsorizat de”, imaginile modificate sunt marcate cu mențiunea „imagine retușată”, iar produsele obținute cu ajutorul inteligenței artificiale cu mențiunea „imagine virtuală”.

Avizul CESE a fost elaborat la solicitarea Președinției spaniole a Consiliului UE, care analizează oportunitatea adoptării unui regulament specific și a cerut opinia Comitetului Economic și Social European în acest sens. (dm)
 

Inflația atinge, în Uniunea Europeană, cel mai ridicat nivel de după introducerea monedei euro. În prezent, 96,5 de milioane de europeni sunt expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială: aceste persoane sunt afectate, în cea mai mare măsură, de creșterea masivă a prețurilor la bunuri și servicii, de creșterea costurilor energiei și de pierderea puterii de cumpărare.

Acestea sunt doar câteva dintre cifrele alarmante evidențiate în avizul CESE elaborat de Felipe Medina Martín și adoptat în sesiunea plenară din iulie.

Criza energetică are consecințe grave asupra economiei europene. Prețurile ridicate ale energiei, materiilor prime, serviciilor și bunurilor industriale au dus la o inflație ridicată și la încetinirea creșterii economice și au exercitat o presiune puternică asupra finanțelor publice și a întreprinderilor, subminând competitivitatea economică externă.

CESE subliniază că, pentru a inversa această tendință, gospodăriile și sectoarele-cheie (sectorul agroalimentar, cel al transporturilor, cel al comerțului cu amănuntul etc.) ar trebui să beneficieze de planuri de reducere a impactului creșterii prețurilor energiei, și invită instituțiile europene să instituie mecanisme de control. Politicile viitoare ar trebui să fie adaptate, țintite și să contracareze efectele negative ale tranziției, sprijinind, în special, familiile cu venituri mai mici și cu dificultăți mai mari.

Unele măsuri naționale de control al prețurilor s-au dovedit a fi cea mai adecvată măsură de atenuare a efectelor prețurilor ridicate ale produselor de bază asupra bugetelor familiilor. De exemplu, „excepția iberică” aplicată sistemului de prețuri de pe piața energiei electrice a permis Spaniei și Portugaliei să limiteze prețul gazului în centralele de producție a energiei electrice și, prin urmare, să reducă drastic facturile. Reducerea temporară a TVA la prețurile energiei electrice, la alimente și la combustibil, adoptată în unele state membre, este un alt exemplu. (mp)

În urma recentelor crize bancare din SUA și a cazului Credit Suisse, CESE a revizuit propunerea Comisiei de reformare a cadrului de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor (CMDI). Printre alte măsuri, Comitetul solicită protejarea intereselor băncilor mai mici și a celor locale, ale deponenților și ale contribuabililor, precum și coordonarea pachetului CMDI cu viitoarea reformă a Regulamentului privind ajutoarele de stat.

Guvernul spaniol este cel care a solicitat CESE să analizeze această chestiune și să prezinte recomandări politice colegiuitorilor și Președinției spaniole a Consiliului UE. Propunerea Comisiei de reformare a CMDI vizează abordarea riscurilor rămase în sectorul bancar european, avansând în continuare în direcția finalizării uniunii bancare și consolidând piața unică a UE în interesul deponenților și al contribuabililor.

„CESE recunoaște importanța rapidității, flexibilității și cooperării cu care se răspunde crizelor bancare, protejându-i totodată pe deponenți și contribuabili”, a afirmat raportorul CESE, Giuseppe Guerini. „Propunerea Comisiei reprezintă un pas înainte către finalizarea uniunii bancare, care este esențială pentru consolidarea deplină a sistemului financiar al UE și pentru reducerea fragmentării pieței”.

În avizul său, CESE insistă asupra faptului că armonizarea protecției depozitelor și evaluarea alternativelor de rezoluție și de insolvență sunt esențiale pentru protejarea intereselor deponenților și pentru menținerea diversității ecosistemului bancar european. (tk)
 

Comitetul Economic și Social European a fost înființat în 1957, când i s-au conferit competențe consultative pentru a prezenta, prin avizele sale și o largă varietate de alte activități, perspectiva și preocupările societății civile organizate în cadrul organelor decizionale europene, aducând astfel UE mai aproape de cetățenii ei.

În anul următor – în urmă cu 65 de ani – Comitetul Economic și Social și-a organizat prima sesiune plenară. Citiți mai multe despre cea de-a 65-a aniversare a Comitetului aici: www.eesc.europa.eu/65.

Ce am realizat anul trecut? Puteți afla acest lucru din raportul nostru de activitate pe 2022: „Retrospectiva unui an”. Care au fost principalele manifestări și cele mai importante subiecte ale anului trecut?

Anul 2022 a fost marcat de evenimente dramatice. La 24 februarie 2022, Rusia a lansat un război neprovocat împotriva Ucrainei. În urma acestei agresiuni, CESE a sprijinit societatea civilă ucraineană printr-o serie de avize, conferințe și rezoluții. Ne-am deschis sediul pentru organizațiile societății civile ucrainene active la Bruxelles, oferindu-le un loc sigur pentru a-și continua activitatea și a menține viabilă societatea civilă ucraineană. Premiul nostru pentru societatea civilă a recompensat inițiativele care îi ajută pe civilii care suferă ca urmare a războiului.

Ca răspuns la creșterea prețurilor la energie, CESE a propus o abordare cuprinzătoare a tranziției energetice, bazată pe necesitatea unui nou model energetic și a unei UE independente din punct de vedere al energiei. În timp ce UE continuă să combată consecințele pandemiei de COVID-19, investițiile în transformările verzi și digitale sunt mai importante acum ca niciodată. Prin urmare, Comitetul a sprijinit, de asemenea, punerea în aplicare și asigurarea respectării planurilor naționale de redresare și reziliență.

Dacă sunteți curios să aflați mai multe, descărcați broșura următoare:
https://www.eesc.europa.eu/ro/our-work/publications-other-work/publications/2022-year-review.