Într-un nou pachet de avize, CESE susține că trebuie consolidat întregul lanț valoric al semiconductorilor, inclusiv etapele finale de producție, unde pandemia de COVID-19 a scos la iveală și unele lacune critice.

La plenara sa din luna iunie, CESE a adoptat un pachet de avize privind inițiativa „Actul european privind cipurile”. Considerând propunerile Comisiei drept o inițiativă în general foarte bună pentru a aborda deficitele înregistrate în timpul pandemiei de COVID-19, CESE a subliniat totuși că Comisia ar trebui să meargă mai departe în anumite domenii. 

În primul rând, CESE consideră că, pentru ca industria europeană să capete o reziliență strategică, trebuie avut în vedere întregul sector al semiconductorilor: „Principiul Comisiei «de la laborator la fabrică» nu merge suficient de departe, pentru că lanțul valoric nu se încheie atunci când se încheie procesul de fabricație”, subliniază Heiko Willems, raportorul pentru avizul CESE pe tema «Actul european privind cipurile».

CESE atrage atenția că etapele ulterioare producției – încapsularea, testarea, asamblarea – nu sunt, de fapt, acoperite complet. „Producția europeană este uneori transportată în Asia de Sud-Est pentru încapsulare și apoi expediată înapoi în Europa: nu aceasta este abordarea corectă pentru a obține autonomie strategică, date fiind pericolele cu care ne-am confruntat în ultimii ani”, spune Dirk Bergrath, raportorul pentru avizul CESE privind ecosistemul european al semiconductorilor (Actul privind cipurile).

În același timp, este important ca Europa să rămână deschisă, dar fiind că sectorul cipurilor este unul dintre cele mai globalizate lanțuri valorice din lume. Construirea unui lanț valoric închis nu ar avea sens din punct de vedere economic. În opinia CESE, găsirea unui echilibru adecvat între consolidarea capacităților Europei și consolidarea parteneriatelor cu țările care împărtășesc aceeași viziune este calea corectă de urmat. 

Pentru a atenua penuria de semiconductori, UE trebuie să abordeze o serie de probleme: accesul la materii prime, instalațiile de cercetare și dezvoltare, proprietatea intelectuală și know-how-ul tehnologic, precum și disponibilitatea unei forțe de muncă calificate. Acest lucru necesită un volum mare de investiții și de sprijin din partea sectorului public. Comisia a planificat să colecteze 43 miliarde EUR în următorii ani. Cu toate acestea, o mare parte din acest buget este deja alocată altor programe, cum ar fi Orizont Europa și Europa digitală; aceasta va fi doar realocată. 

„Unde sunt banii noi destinați sectorului?” pune întrebarea Stoian Tchoukanov, raportorul avizului CESE privind întreprinderea comună pentru cipuri. „Să comparăm cu SUA, care investește 52 miliarde USD între 2021 și 2026, și cu China, care intenționează să mobilizeze 150 miliarde USD până în 2025. Chiar și o țară mai mică, cum e Coreea, are în plan investiții de 450 miliarde USD până în 2030.” 

UE va trebui să găsească fonduri publice suplimentare, iar CESE îndeamnă Comisia să își contureze mai detaliat planurile de investiții. De asemenea, investițiile private vor trebui stimulate pentru a se colecta 43 miliarde EUR. 

Comisia deschide posibilitatea acordării de ajutoare de stat de până la 100 % din deficitul de finanțare pentru facilitățile de tip nou, și anume tipuri de facilități care nu există încă în Europa, pentru a sprijini segmentele tehnologice care sunt deosebit de vulnerabile din cauza preocupărilor geopolitice sau a relevanței lor strategice. 

„Suntem cu toții de acord că, dacă Europa este foarte dependentă și duce lipsă de capacități acolo unde avem nevoie să fim puternici, proiectele vor trebui să fie finanțate și din fonduri publice”, afirmă cei trei raportori, „însă ajutoarele de stat în proporție de 100 % sunt un semnal de alarmă, pentru că atunci se poate elabora un proiect care nu este cu adevărat durabil”. Viabilitatea economică a acestor instalații trebuie să fie garantată, cel puțin pe termen mediu, fără a lăsa loc unei curse a subvențiilor, fără a crea supra-capacități și a denatura piața.