CESE info

Edificarea unui viitor mai bun pentru tineri și sprijinirea victimelor războiului din Ucraina sunt cele două teme ale ediției din acest an a Premiului CESE pentru societatea civilă. 

CESE a deschis perioada înscrierii candidaturilor pentru ediția din 2022 a Premiului pentru societatea civilă, care va recompensa proiecte și inițiative inovatoare și creative din două categorii: capacitarea tinerilor și sprijinirea civililor ucraineni afectați de evenimentele teribile din țara lor devastată de război.

Premiile, în valoare totală de 60 000 EUR, vor fi împărțite între maximum șase câștigători, câte trei pentru fiecare categorie. 

Tema categoriei 1 este responsabilizarea tinerilor. Câștigătorii aleși de CESE vor reprezenta proiecte ce vizează crearea unui viitor mai bun pentru și împreună cu tinerii din Europa. Aceste proiecte ar trebui să abordeze nevoile specifice ale tinerilor europeni și să contribuie la responsabilizarea lor și la participare la viața economică și socială. 

Tema categoriei 2 este societatea civilă europeană pentru Ucraina. Prin acest premiu, CESE va aduce un omagiu tuturor celor activi pe teren, care oferă zilnic asistență umanitară ucrainenilor și care îi ajută pe refugiați atât la sosire, cât și pe durata integrării lor în societatea europeană.

Concursul este deschis tuturor organizațiilor societății civile, persoanelor fizice și întreprinderilor private care desfășoară inițiative fără scop lucrativ. Toate inițiativele și proiectele trebuie să fie desfășurate în UE, cu excepția celor din categoria 2, care pot fi realizate și în Ucraina. 

Termenul de depunere a candidaturilor: 31 iulie 2022, ora 10:00 (ora Bruxelles-ului).

Ceremonia de decernare: 14-15 decembrie 2022, Bruxelles

Prezentarea completă a cerințelor și formularul de candidatură online sunt disponibile pe site-ul internet al CESE.

Scopul Premiului emblematic al CESE pentru societatea civilă este de a sensibiliza opinia publică cu privire la contribuția remarcabilă a societății civile la crearea unei identități și a unei cetățenii europene și la promovarea valorilor comune care consolidează integrarea europeană. (ll)

Cu doar o săptămână înainte de reuniunea la nivel înalt a Consiliului UE, CESE a adoptat o rezoluție care sprijină ferm acordarea necondiționată a statutului de țară candidată Ucrainei și promite angajamentul societății civile europene de a colabora cu ucrainenii astfel încât aceștia să-și reconstruiască mai bine țara.

La sesiunea sa plenară din luna iunie, CESE a adoptat o a doua rezoluție privind Ucraina. Intitulată Ucraina – de la sprijinire la reconstrucție – propuneri ale societății civile europene, această rezoluție subliniază că ar trebui să se aprobe aderarea Ucrainei la UE de îndată ce această țară îndeplinește condițiile pentru a deveni un stat membru al Uniunii. Rezoluția afirmă în mod clar că statutul de țară candidată al Ucrainei trebuie acordat fără a se aduce atingere procesului de aderare în curs al țărilor din Balcanii de Vest.

În ceea ce privește reconstrucția acestei țări, rezoluția subliniază nevoia imediată de asistență financiară europeană și internațională, pentru a preveni prăbușirea totală a economiei Ucrainei. 

Președinta CESE, Christa Schweng, a declarat: „Rezoluția noastră trimite un mesaj clar Comisiei și Consiliului, îndemnându-le să acorde Ucrainei statutul de țară candidată. Ucraina merită acest statut, iar poporului ucrainean trebuie să i se ofere perspective europene clare.”

Președintele Grupului „Lucrători”, Oliver Röpke, a afirmat: „Vom colabora cu Ucraina astfel încât această țară să pună în aplicare măsuri treptate în scopul de a îndeplini standardele impuse de tratatele europene pentru a adera la Uniune”.

Președintele Grupului „Angajatori”, Stefano Mallia, a declarat: „Solicităm instituțiilor UE să pună la dispoziție finanțare de urgență specifică pentru IMM-uri, care ar trebui să fie utilizată în primul rând pentru a menține IMM-urile, iar în al doilea rând pentru a le ajuta să se dezvolte”.

Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”, a afirmat: „Actorii societății civile trebuie să se afle în centrul planificării, punerii în aplicare și monitorizării asistenței umanitare acordate Ucrainei, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, și aceasta atât în timpul războiului, cât și în timpul reconstruirii acestei țări”.

Președinta Promote Ukraine, Marta Barandiy, a declarat: „Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră pentru a reconstrui țara”, în timp ce Mariya Korolchuk, reprezentanta ONG-urilor CORE și Funky Citizens, a afirmat, într-un discurs foarte emoționant, că poporul ucrainean este hotărât să câștige războiul și să reconstruiască Ucraina.

Luând cuvântul, Vsevolod Chentsov, șeful Misiunii Ucrainei pe lângă UE, le-a mulțumit statelor membre ale UE pentru solidaritatea lor, subliniind că statutul de țară candidată la UE reprezintă „un moment existențial pentru noi”. (at)

Într-un nou pachet de avize, CESE susține că trebuie consolidat întregul lanț valoric al semiconductorilor, inclusiv etapele finale de producție, unde pandemia de COVID-19 a scos la iveală și unele lacune critice.

La plenara sa din luna iunie, CESE a adoptat un pachet de avize privind inițiativa „Actul european privind cipurile”. Considerând propunerile Comisiei drept o inițiativă în general foarte bună pentru a aborda deficitele înregistrate în timpul pandemiei de COVID-19, CESE a subliniat totuși că Comisia ar trebui să meargă mai departe în anumite domenii. 

În primul rând, CESE consideră că, pentru ca industria europeană să capete o reziliență strategică, trebuie avut în vedere întregul sector al semiconductorilor: „Principiul Comisiei «de la laborator la fabrică» nu merge suficient de departe, pentru că lanțul valoric nu se încheie atunci când se încheie procesul de fabricație”, subliniază Heiko Willems, raportorul pentru avizul CESE pe tema «Actul european privind cipurile».

CESE atrage atenția că etapele ulterioare producției – încapsularea, testarea, asamblarea – nu sunt, de fapt, acoperite complet. „Producția europeană este uneori transportată în Asia de Sud-Est pentru încapsulare și apoi expediată înapoi în Europa: nu aceasta este abordarea corectă pentru a obține autonomie strategică, date fiind pericolele cu care ne-am confruntat în ultimii ani”, spune Dirk Bergrath, raportorul pentru avizul CESE privind ecosistemul european al semiconductorilor (Actul privind cipurile).

În același timp, este important ca Europa să rămână deschisă, dar fiind că sectorul cipurilor este unul dintre cele mai globalizate lanțuri valorice din lume. Construirea unui lanț valoric închis nu ar avea sens din punct de vedere economic. În opinia CESE, găsirea unui echilibru adecvat între consolidarea capacităților Europei și consolidarea parteneriatelor cu țările care împărtășesc aceeași viziune este calea corectă de urmat. 

Pentru a atenua penuria de semiconductori, UE trebuie să abordeze o serie de probleme: accesul la materii prime, instalațiile de cercetare și dezvoltare, proprietatea intelectuală și know-how-ul tehnologic, precum și disponibilitatea unei forțe de muncă calificate. Acest lucru necesită un volum mare de investiții și de sprijin din partea sectorului public. Comisia a planificat să colecteze 43 miliarde EUR în următorii ani. Cu toate acestea, o mare parte din acest buget este deja alocată altor programe, cum ar fi Orizont Europa și Europa digitală; aceasta va fi doar realocată. 

„Unde sunt banii noi destinați sectorului?” pune întrebarea Stoian Tchoukanov, raportorul avizului CESE privind întreprinderea comună pentru cipuri. „Să comparăm cu SUA, care investește 52 miliarde USD între 2021 și 2026, și cu China, care intenționează să mobilizeze 150 miliarde USD până în 2025. Chiar și o țară mai mică, cum e Coreea, are în plan investiții de 450 miliarde USD până în 2030.” 

UE va trebui să găsească fonduri publice suplimentare, iar CESE îndeamnă Comisia să își contureze mai detaliat planurile de investiții. De asemenea, investițiile private vor trebui stimulate pentru a se colecta 43 miliarde EUR. 

Comisia deschide posibilitatea acordării de ajutoare de stat de până la 100 % din deficitul de finanțare pentru facilitățile de tip nou, și anume tipuri de facilități care nu există încă în Europa, pentru a sprijini segmentele tehnologice care sunt deosebit de vulnerabile din cauza preocupărilor geopolitice sau a relevanței lor strategice. 

„Suntem cu toții de acord că, dacă Europa este foarte dependentă și duce lipsă de capacități acolo unde avem nevoie să fim puternici, proiectele vor trebui să fie finanțate și din fonduri publice”, afirmă cei trei raportori, „însă ajutoarele de stat în proporție de 100 % sunt un semnal de alarmă, pentru că atunci se poate elabora un proiect care nu este cu adevărat durabil”. Viabilitatea economică a acestor instalații trebuie să fie garantată, cel puțin pe termen mediu, fără a lăsa loc unei curse a subvențiilor, fără a crea supra-capacități și a denatura piața.
 

Instrumentalizarea migranților sponsorizată de stat, menită să destabilizeze UE, și afluxul fără precedent de refugiați ca urmare a războiului din Ucraina necesită o revizuire a politicii europene în domeniul migrației. CESE insistă asupra faptului că solidaritatea și repartizarea sarcinilor între statele membre sunt necesare pentru un răspuns comun la crizele refugiaților. În același timp, subliniază necesitatea de a garanta siguranța migranților și drepturile omului. 

În avizul CESE intitulat „Instrumentalizarea migranților”, adoptat în sesiunea plenară din iunie, membrii au subliniat că răspunsul UE la această tactică ar trebui să se bazeze pe o politică în domeniul migrației comună, împărtășită și coerentă. 

Reglementările specifice viitoare și foarte așteptate în acest domeniu ar trebui să ofere o formă de partajare a responsabilității între statele membre bazată pe solidaritate. 

În special în prezent, odată cu războiul din Ucraina și fluxurile masive de refugiați, a devenit clar că migrația are un impact asupra tuturor statelor membre. Prin urmare, noul Pact privind migrația și azilul ar trebui să fie regândit pentru a determina schimbarea sistemică necesară pentru dezvoltarea unei politici raționale și bazate pe drepturi în materie de azil și migrație. 

Stefano Palmieri, raportor al avizului CESE, a subliniat: „Este necesar acum să continuăm eforturile de consolidare a reputației Europei, ca loc capabil să furnizeze ajutor umanitar și să garanteze respectarea drepturilor omului”.

În ce privește „amenințările hibride” utilizate de țări terțe pentru a testa unitatea UE, Pietro Vittorio Barbieri, coraportor al avizului CESE, a insistat asupra faptului că ființele umane nu sunt amenințarea, ci victimele acestor tactici. 

Migranții implicați sunt foarte vulnerabili și au nevoie de protecție, a subliniat CESE, insistând asupra faptului că asistența umanitară trebuie să respecte standardele impuse de legislația UE și să respecte practicile consacrate de sprijinire a persoanelor vulnerabile. CESE recomandă o recunoaștere echitabilă, deplină și imediată a drepturilor migranților instrumentalizați, evitându-se zonele gri de incertitudine administrativă. (at)

Eforturile colective ale organizațiilor societății civile din ultimul an au dat roade, iar Conferința privind viitorul Europei a reușit să producă rezultate semnificative în ceea ce privește chestiunile de interes pentru europeni. Cu acest mesaj, președinta CESE, dna Christa Schweng, i-a urat bun venit dnei Dubravka Šuica, vicepreședinta Comisiei Europene pentru democrație și demografie, la sesiunea plenară a CESE din 15 iunie 2022.

„Au fost adoptate 49 de propuneri, pe baza recomandărilor cetățenilor și a contribuțiilor tuturor părților interesate. Acestea includ numeroase obiective orientate spre viitor, cum ar fi capacitarea explicită a CESE ca facilitator și garant al activităților de democrație participativă”, a declarat dna Schweng.

Ea a adăugat că provocarea este dublă acum: a găsi cea mai bună modalitate posibilă de a sprijini dialogul structurat cu organizațiile societății civile și a da curs conferinței, asigurându-se că feedbackul este complet, simplu, transparent și sub forma unui tablou de bord online și a unei evaluări publice.

Dna Šuica a subliniat că „Comitetul este o parte esențială a ecosistemului democratic, consolidează încrederea și reduce distanța dintre cetățeni și instituții. Este esențial acum să oferim europenilor răspunsuri în urma acestui exercițiu democratic unic. Comisia va fi întotdeauna de partea celor care doresc să reformeze Uniunea Europeană, pentru a o face să funcționeze mai bine. Cu toate acestea, modificarea tratatului nu ar trebui să fie un scop în sine; există multe lucruri care pot și vor trebui să fie realizate în temeiul tratatelor existente.”

Anunțând conferința de monitorizare care va avea loc în toamna anului 2022, ea a spus că „manifestarea va legitima întregul proces, deoarece democrația este prețioasă și nu putem niciodată să o considerăm de la sine înțeleasă, așa cum ne reamintesc evenimentele tragice din Ucraina. Trebuie să ne concentrăm asupra dezvoltării în continuare a democrației și acum ne pregătim democrația pentru viitor.” (mp)

Odată cu Declarația privind drepturile și principiile digitale și cu Legea privind datele, UE ia încă două măsuri în direcția creării unui spațiu digital care să pună oamenii în centrul său, s-a subliniat într-o dezbatere din cadrul sesiunii plenare a CESE din iunie.

La sesiunea sa plenară din 15 iunie, CESE a găzduit o dezbatere privind drepturile și principiile digitale, cu participarea dlui Andrea Renda, profesor universitar, cercetător principal și șeful departamentului Guvernanță globală, reglementare, inovare și economie digitală, la Centrul de Studii Politice Europene. Dezbaterea a fost legată de adoptarea avizelor CESE privind proiectul de Declarație europeană privind drepturile și principiile digitale și Legea privind datele.

Prof. Renda și-a exprimat sprijinul atât față de declarație cât și față de lege, ele fiind două piese îmbinate în puzzle-ul sistemului de reglementare al UE, care reprezintă o alternativă atât la sistemul S.U.A., dominat de guvernanța privată manevrată de corporații gigantice, cât și la cel al Chinei, controlată de stat, în care datele obținute de giganții tehnologiei au devenit un instrument de control guvernamental de masă.

„Avem aceste idei privind siguranța și securitatea, care implică nu doar indivizi și societăți private mai responsabile, dar și guverne mai abile și mai puternice, care dispun de instrumentele corespunzătoare pentru a ști ce este sigur și ce este susceptibil de a deveni ceva nesigur”, a afirmat el. „De asemenea, vorbim despre durabilitate – nu doar de mediu, ci și de durabilitatea economică și socială crescândă, pentru că modelul pe care l-am avut până acum este neviabil din punct de vedere economic și social.”

„Angajamentul față de drepturile și principiile digitale este extrem de relevant pentru a soluționa decalajul digital persistent, în special în ce privește accesul la serviciile publice și private online al populațiilor în vârstă și al celor rurale”, a declarat Philip von Brockdorff, raportorul avizului CESE privind proiectul de declarație. 

El a subliniat că declarația ar trebui să sprijine dezvoltarea durabilă, nu doar în ce privește mediul, dar și în materie de sustenabilitate socială, minimizând efectele negative și maximizând impactul pozitiv al tehnologiilor digitale asupra economiei și societății.

Prezentând avizul CESE privind Legea privind datele, raportorul, Marinel Dănuț Mureșan, a subliniat necesitatea de a aborda preocupările legitime ale societății civile: „Securitatea cetățenilor UE este foarte importantă. Fiecare parte interesată trebuie să aibă acces. Trebuie să dezvoltăm centre de date care să respecte normele privind securitatea cibernetică, să ne asigurăm că există o formare profesională continuă pentru toți cei care prelucrează date și un acces echitabil pentru toate părțile interesate și, în special, pentru IMM-uri.” (dm)

În cadrul conferinței sale anuale din luna iunie, Grupul ad-hoc privind semestrul european (GSE) și-a reînnoit apelul la participarea societății civile, și a propus crearea unui mecanism permanent și comun de finanțare a investițiilor, pentru a consolida pregătirea și capacitatea de răspuns în situații de criză.

Această conferință se înscrie în siajul recentei rezoluții a Comitetului și urmărește să dezbată reforma semestrului european, care va asigura punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR). „În contextul noilor provocări cu care se confruntă UE, semestrul european trebuie actualizat, consolidat și deschis societății civile organizate europene”, a explicat Gonçalo Lobo Xavier, vicepreședintele Grupului privind semestrul european.

În alocuțiunea pronunțată la deschiderea conferinței, președinta CESE, Christa Schweng, a reafirmat că „societății civile îi revine un rol esențial pentru Europa de mâine”, în timp ce Elisa Ferreira, comisara pentru coeziune și reforme, a declarat: „Când ne gândim la crizele de mâine, nu trebuie să ne concentrăm asupra unui singur instrument major, ci trebuie să căutăm un set de instrumente variate. Avem nevoie de diversificare.”

Uniunea Europeană va trebui să beneficieze de investiții masive în anii următori. Participanții au dezbătut în ce măsură aceste planuri de redresare ar trebui să devină structurale și permanente, pentru a asigura investiții comune în domenii-cheie. „Independența energetică este un imperativ pentru Europa”, a declarat Javier Doz Orrit, președintele Grupului privind semestrul european, în timp ce Stefano Palmieri, președintele Secțiunii pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială (ECO), a insistat asupra necesității de „a realiza o transformare structurală a sistemului”.

În încheierea lucrărilor conferinței, Luca Jahier, vicepreședintele Grupului privind semestrul european, a subliniat importanța Mecanismului de redresare și reziliență și a planurilor naționale de redresare și reziliență (NRRP). „Cu aceste instrumente, am realizat mai multe progrese în ultimii doi ani decât în ultimii douăzeci de ani”, a declarat el. „Acum trebuie să garantăm participarea societății civile organizate, să investim mai mult și să accelerăm tranziția.” (tk)

În cadrul unui eveniment care a sărbătorit 20 de ani de lucrări consultative ale CESE în materie de mutații industriale, principalele sectoare industriale ale UE au pledat pentru un răspuns bazat mai mult pe date și orientat în mai mare măsură către viitor la perturbările provocate de pandemia de COVID-19, agresiunea Rusiei, criza climatică și transformarea industrială și socială.

La 8 iunie, CESE a sărbătorit 20 de ani de la înființarea Comisiei sale consultative pentru mutații industriale (CCMI). Cu această ocazie, reprezentanți ai industriilor miniere, energetice, de apărare și aerospațiale au subliniat că, într-o lume care a făcut obiectul unor schimbări profunde, politica UE trebuie să reflecte cu acuratețe atât imperativele industriale, cât și contextul social. 

La deschiderea evenimentului, președinta CESE, Christa Schweng, a subliniat angajamentul de „a conlucra cu organizațiile societății civile, instituțiile europene și toate părțile interesate relevante pentru a găsi soluții comune la provocările cu care se confruntă industriile noastre.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a salutat modul în care „CESE continuă să joace un rol-cheie în chestiunile legate de politicile industriale.” El a afirmat în fața participanților la eveniment că provocările legate de schimbările climatice, pandemie și războiul de la porțile Europei implică faptul că Europa trebuie să devină urgent capabilă să preia controlul asupra destinului său industrial.

Pietro Francesco De Lotto, președintele CCMI, a subliniat rolul comisiei în a ridica noi chestiuni, a anticipa noi domenii de analiză și a contribui la discuții cu o experiență îmbogățită, pentru a asigura că sunt luate în considerare opiniile tuturor părților interesate. „Comisia consultativă pentru mutații industriale reprezintă un model pentru regândirea viitorului dialogului social în cadrul instituțiilor europene”, a afirmat el.

Vicepreședinta CCMI, Monika Sitárová, a declarat: „Rapoartele noastre oferă o bază științifică pentru avizele și recomandările noastre. Ne folosim de experiența noastră în materie de dialog social pentru a face față mutațiilor industriale și impactului social al acestora, pentru a anticipa schimbările și a contribui la găsirea unor soluții acceptabile din punct de vedere social.” (ks)

Cu ocazia Zilei Inițiativei cetățenești europene (ICE) 2022, găzduită de CESE la 2 iunie, vorbitorii și activiștii au subliniat că o ICE cu un impact mai mare, ar fi mai cunoscută.

CESE a sărbătorit un deceniu de existență a ICE cu o manifestare, în cadrul căreia au fost trecute în revistă realizările și provocările, precum și perspectivele. Vorbitorii și activiștii au prezentat o imagine eterogenă: succese remarcabile, alături de deficiențe și puncte slabe, în special în ce privește impactul, accesibilitatea și vizibilitatea.

„Sărbătorim cea de-a 10-a aniversare a acestui instrument participativ transnațional unic”, a declarat președinta CESE, Christa Schweng, în deschiderea manifestării. „Zece ani sunt o perioadă lungă: am dobândit cu siguranță o oarecare experiență. Dar zece ani sunt și o perioadă scurtă: mai trebuie să învățăm, să îmbunătățim și să ne asigurăm că ICE ocupă locul pe care îl merită în procesul instituțional al UE.”

Președinta CESE a anunțat decizia CESE de a adopta o poziție cu privire la inițiativele relevante de succes înainte ca Comisia Europeană să răspundă efectiv la acestea, începând cu inițiativa „Salvați albinele”. De asemenea, Comitetul va acorda atenție deosebită tinerilor și va monitoriza în ce măsură vor adopta statele membre posibilitatea de a reduce vârsta minimă pentru semnarea unei ICE la 16 ani – o opțiune valorificată până în prezent de un stat membru, pe lângă alte trei în care vârsta de votare, în general, este de 16 sau 17 ani.

Vicepreședinta Comisiei, Dubravka Šuica, a declarat: „ICE este un exemplu al capacității instituțiilor UE de a se adapta și a se schimba, precum și de a-și îmbunătăți angajamentul față de cetățeni. Trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea în continuare a unui ecosistem de inovare democratică și de implicare și participare a cetățenilor la democrație.”

Deputatul european, Helmut Scholz, a menționat că, în cazul în care Parlamentul European dobândește dreptul de inițiativă legislativă prin modificarea tratatului în lumina rezultatelor Conferinței privind viitorul Europei, acesta și-ar putea asuma sarcina de monitorizare a ICE de succes. 

Un atelier s-a axat pe succesul inițiativelor cetățenești europene recente. Inițiatorii au fost de acord că, în lipsa unor resurse financiare substanțiale pentru campanii, al căror cost a fost estimat la aproximativ 300 000 EUR, sprijinul ONG-urilor este esențial pentru obținerea celor un milion de semnături necesare. Oamenii au încredere în ONG-uri, au subliniat ei, și, pentru că au încredere în ele, sunt mai dispuși să semneze și să furnizeze informațiile cu caracter personal solicitate de statele membre. 

Într-o altă sesiune s-a analizat popularitatea ICE în rândul tinerilor, care ocupă un loc de frunte printre inițiatori, deși nu se numără printre cei mai de succes. Vorbitorii au discutat despre modul în care instituțiile ar putea încuraja mai mulți tineri să utilizeze instrumente precum ICE. Tinerii activiști au subliniat că educația politică la o vârstă fragedă este necesară în întreaga UE, pentru ca astfel de instrumente să nu fie accesibile doar celor puțini cu un nivel ridicat de educație. Aflați mai multe despre manifestare.