În opinia CESE, adoptarea unor măsuri mai ferme în patru domenii specifice ar face ca planul să fie mai eficient. De altfel, CESE constată cu satisfacție că multe dintre propunerile sale au fost luate în considerare.

În avizul său adoptat în sesiunea plenară din mai, CESE și-a exprimat acordul cu Planul de acțiune pentru economia socială al Comisiei Europene, care preia multe dintre propunerile formulate de CESE pe parcursul unui deceniu.

„Suntem mulțumiți să vedem adoptarea acestui plan îndelung așteptat, dar lucrările abia încep”, afirmă raportorul avizului, Giuseppe Guerini. „Acum este momentul să punem în aplicare acest plan prin măsuri îndrăznețe și pe termen lung. CESE are numeroase propuneri inovatoare și concrete pentru a se asigura că potențialul economiei sociale este exploatat pe deplin în cât mai multe state membre ale UE.”

În plan, CESE evidențiază patru domenii-cheie în care consideră că ar putea fi luate măsuri mai ferme:

•    forme mai flexibile de cooperare între administrațiile publice și întreprinderile din economia socială care colaborează la nivel local în domeniul furnizării de servicii de interes general, cu o distincție clară în Directiva privind achizițiile publice între urmărirea interesului general și activitățile bazate pe concurență;

•    acțiuni de reglementare, eventual sub formă de orientări, pentru a clarifica cerințele privind accesul la ajutoarele de stat și valoarea sprijinului disponibil pentru statele membre, astfel încât acestea să poată utiliza toată flexibilitatea disponibilă pentru a ajuta întreprinderile din economia socială. Nu va fi suficient să se organizeze ateliere și seminare online, astfel cum sugerează Comisia;

•    un sistem de credite și împrumuturi garantate, precum cel deja în vigoare pentru IMM-urile din întreaga UE, instituit de statele membre cu sprijinul UE. Este binevenită lansarea de noi produse financiare pentru a mobiliza fonduri private pentru întreprinderile din economia socială, însă multe dintre acestea au nevoie de sprijin pentru a avea acces doar la creditul de zi cu zi;

•    impozitarea specifică pentru economia socială este dorită, dar statele membre trebuie să fie însoțite pe calea către o armonizare fiscală coordonată, inspirată eventual de bunele practici din unele dintre acestea, cum ar fi scutirile fiscale pentru profiturile nedistribuite, cotele reduse de TVA, reducerile sau scutirile de la plata costurilor asigurărilor sociale. (dm)