Redactat de Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE

Publicarea raportului Mario Draghi a adus din nou în prim-plan urgența abordării provocărilor economice cu care se confruntă Europa. Atât raportul Letta, cât și raportul Draghi au tras un semnal puternic de alarmă: Europa se află într-un moment decisiv și nu ne putem permite să ne culcăm pe lauri.

Miza este mai mare ca niciodată: în ultimele două decenii, creșterea economică a UE a fost în mod constant mai lentă decât cea a Statelor Unite, în timp ce China a redus rapid decalajul. În perioada 2002-2023, decalajul dintre UE și SUA în ceea ce privește nivelurile PIB-ului (la prețurile din 2015) a crescut de la puțin peste 15 % la un nivel îngrijorător de 30 %. Comparația este chiar mai marcantă atunci când se analizează paritatea puterii de cumpărare (PPC): diferența a crescut de la 12 % la 34 %.

Una dintre cele mai mari provocări este mediul de reglementare din Europa. Cifrele sunt frapante: în perioada 2019-2024, UE a adoptat aproximativ 13 000 de acte legislative, comparativ cu circa 3 500 în SUA.

Această supraîncărcare în materie de reglementare a implicat pentru întreprinderi costuri semnificative de asigurare a conformității, deturnând resursele de la inovare și de la îmbunătățirea performanței. În plus, această situație a condus la o tendință îngrijorătoare de relocalizare a întreprinderilor în afara UE, 30 % dintre întreprinderi europene de tip „unicorn” transferându-se între 2008 și 2021.

După cum subliniază Draghi, investițiile singure nu vor impulsiona Europa. Se impune garantarea faptului că reformele conduc la progrese semnificative. Trebuie să ne concentrăm asupra finalizării pieței unice, a eliminării barierelor, a prioritizării unei abordări coerente a reducerii sarcinii și a simplificării reglementărilor. Sunt măsuri esențiale care pot fi luate imediat fără conflicte politice majore și care ar aduce beneficii concrete întreprinderilor, în special IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiilor noastre.

În plus, nu putem ignora interconectarea sectoarelor și economiilor noastre. Îmbunătățirile într-un domeniu pot duce la efecte pozitive de propagare în alte domenii. De exemplu, integrarea IA și a tehnologiilor bazate pe date poate sprijini o gestionare mai inteligentă a energiei în toate industriile, reducând în mod semnificativ costurile și emisiile, de la producția avansată la agricultura de precizie. Acestea sunt tipurile de sinergii pe care trebuie să le urmărim.

Calea de urmat este clară. Europa are capacitatea, talentul și potențialul de inovare pentru a-și recâștiga avantajul competitiv. Dar aceasta va necesita o voință politică puternică, o colaborare și o concentrare asupra obiectivelor strategice pe termen lung. Acum, este de datoria noastră – instituțiile UE și statele membre – să transformăm aceste oportunități în acțiuni care produc schimbări reale.