Skip to main content
Newsletter Info

CESE info

European Economic and Social Committee A bridge between Europe and organised civil society

OCTOBER 2024 | RO

GENERATE NEWSLETTER PDF

Limbi disponibile:

  • BG
  • CS
  • DA
  • DE
  • EL
  • EN
  • ES
  • ET
  • FI
  • FR
  • GA
  • HR
  • HU
  • IT
  • LT
  • LV
  • MT
  • NL
  • PL
  • PT
  • RO
  • SK
  • SL
  • SV
Editorial

Editorial

Asumarea extinderii: Un angajament pentru viitorul Europei

Extinderea și integrarea țărilor candidate în Uniunea Europeană nu este o simplă extindere, ci o investiție geostrategică în promovarea păcii, a stabilității, a securității și a dezvoltării socioeconomice, consolidând structura democratică a continentului nostru. Prin urmare, extinderea UE servește drept instrument puternic de diseminare și susținere a valorilor europene fundamentale. 

Read more in all languages

Asumarea extinderii: Un angajament pentru viitorul Europei

Extinderea și integrarea țărilor candidate în Uniunea Europeană nu este o simplă extindere, ci o investiție geostrategică în promovarea păcii, a stabilității, a securității și a dezvoltării socioeconomice, consolidând structura democratică a continentului nostru. Prin urmare, extinderea UE servește drept instrument puternic de diseminare și susținere a valorilor europene fundamentale. Organismele noastre bilaterale instituite cu societăți civile din țările candidate sunt comitetele consultative mixte (CCM) și platformele societății civile (PSC), Inițiativa privind membrii din țări candidate la aderare (ECM) și extinderea vizitelor de țară privind statul de drept și drepturile fundamentale în statele candidate. Ele ilustrează angajamentul CESE de a aprofunda, dar și de a extinde Uniunea. Activitatea noastră arată că progresele în ceea ce privește reformele interne necesare pot și ar trebui să meargă mână în mână cu integrarea țărilor candidate. În pofida provocărilor care se mențin în mai multe țări candidate, aceste obstacole ar trebui să impulsioneze colaborarea noastră cu omologii din țările respective, mai degrabă decât să descurajeze progresele.

CESE a avut un rol esențial în extinderea UE, participând la reuniunea ministerială a partenerilor din Balcanii de Vest de la Skopje și colaborând îndeaproape cu liderii mai multor țări candidate. Activitățile noastre urmăresc să evalueze gradul de pregătire a țărilor candidate pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga și să reitereze angajamentul nostru față de un dialog incluziv și echitabil cu toți membrii CESE, inclusiv, bineînțeles, cu membrii din țările candidate la aderare. Acesta este motivul pentru care sunt mândru să spun că inițiativa ECM, lansată în luna februarie a acestui an în prezența prim-ministrului albanez Edi Rama și a prim-ministrului muntenegrean Milojko Spajić, este o piatră de temelie a manifestului președinției mele.

Prin includerea activă a membrilor din țările candidate la aderare, Comitetul se poziționează ca lider în rândul instituțiilor UE în ceea ce privește integrarea treptată a țărilor candidate la aderarea la UE. Impactul acestei inițiative este tangibil și din ce în ce mai recunoscut în țările candidate și în UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul pentru extindere, Oliver Várhelyi, sprijinind cu fermitate proiectul. Această inițiativă urmărește nu numai să aducă beneficii imediate, ci și să construiască o bază solidă pentru aspirațiile pe termen lung ale țărilor candidate, ale cetățenilor acestora și ale societăților lor civile dinamice. Ea permite societății civile din aceste națiuni să se implice direct în procesul decizional al UE, menținând dinamica reformelor necesare. În total, 146 de membri din țările candidate la aderare s-au implicat activ în avize pe teme legate de extindere, cum ar fi politica de coeziune a UE, piața unică, sustenabilitatea sectorului agroalimentar și deficitul de competențe.

CCM-urile și PSC-urile reprezintă o platformă esențială pentru dialogul între diferitele părți interesate, garantând că toate vocile sunt auzite în timpul procesului decizional. În prezent, există CCM-uri cu Muntenegru, Serbia și Turcia, iar CSP există în special în Ucraina și Moldova. Se preconizează că CCM cu Macedonia de Nord își va relua lucrările de îndată ce se va deschide primul grup tematic de negocieri, în timp ce înființarea unui nou comitet pentru Albania a progresat considerabil. Viitorul forum al societății civile la nivel înalt dedicat extinderii, care va avea loc la 24 octombrie, odată cu sesiunea plenară a CESE, va consolida și mai mult acest angajament. Organizat în comun cu Comisia, acesta va reuni membri ai CESE, aproximativ o sută de reprezentanți ai ECM, statele membre și oamenii politici de frunte din țările candidate, pentru a analiza valoarea dialogului civil și social pentru o extindere reușită a UE. El va evidenția rolul dialogului social în promovarea eforturilor de aderare, în optimizarea tranziției verzi și a celei digitale și în susținerea valorilor fundamentale ale UE.

Ca punct de acces pentru societatea civilă, CESE este dedicat capacitării și asumării vocilor care se exprimă în favoarea libertății, democrației și prosperității socioeconomice – promovând, în cele din urmă, o integrare mai strânsă în statele candidate și în UE. Împreună, construim un viitor mai strălucitor pentru Europa – unul favorabil incluziunii, prosper și în unitate. Angajamentul Comitetului față de extindere este de neclintit, iar acțiunile noastre reprezintă o dovadă a convingerii pe care o avem într-o Europă mai integrată și mai rezilientă în ansamblu.

Oliver Röpke

Președintele CESE

Date în agendă

6 noiembrie 2024

Conferința anuală privind drepturile fundamentale și statul de drept

27 noiembrie 2024

Cetățenii pot combate dezinformarea (Atena, Grecia)

28-29 noiembrie 2024

Forumul european privind migrația – a 9-a ședință

4-5 decembrie 2024

Sesiunea plenară a CESE

O întrebare adresată...

Am rugat-o pe Sandra Parthie, raportoarea avizului pe tema „Inteligența artificială de uz general: calea de urmat după Regulamentul privind inteligența artificială”, să ne vorbească despre acest regulament. Mai precis, de ce este atât de important să se garanteze că acest act legislativ este pus în aplicare în mod corespunzător în ceea ce privește modelele de IA de uz general și modul în care acestea sunt reglementate? Cum putem produce o IA competitivă în UE și de ce este important să facem acest lucru?

Read more in all languages

Am rugat-o pe Sandra Parthie, raportoarea avizului pe tema „Inteligența artificială de uz general: calea de urmat după Regulamentul privind inteligența artificială”, să ne vorbească despre acest regulament. Mai precis, de ce este atât de important să se garanteze că acest act legislativ este pus în aplicare în mod corespunzător în ceea ce privește modelele de IA de uz general și modul în care acestea sunt reglementate? Cum putem produce o IA competitivă în UE și de ce este important să facem acest lucru?

O IA „fabricată în Europa” este posibilă, însă necesită muncă

Redactat de Sandra Parthie

Regulamentul privind IA este primul cadru juridic cuprinzător la nivel mondial care reglementează inteligența artificială. 

Read more in all languages

Redactat de Sandra Parthie

Regulamentul privind IA este primul cadru juridic cuprinzător la nivel mondial care reglementează inteligența artificială.

Utilizarea IA se extinde și afectează numeroase aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. De exemplu, influențează informațiile pe care persoanele le vizualizează online prin intermediul unor anunțuri publicitare direcționate. Dar, mai important, aceasta este utilizată în prezent în sectorul sănătății pentru a contribui la diagnosticarea și tratarea unor boli precum cancerul. În acest scop, aplicațiile de IA se bazează pe modele de IA de uz general, care trebuie să fie antrenate. Acestea trebuie să fie alimentate cu multe imagini, de exemplu, de celule canceroase, pentru a le putea recunoaște, în cele din urmă, în mod autonom.

Succesul acestui antrenament se bazează pe date – cantități enorme de date. Modul în care se realizează antrenamentul influențează calitatea rezultatelor modelului antrenat sau a aplicației de IA. Dacă acestea sunt alimentate cu date sau imagini greșite, vor confunda celulele sănătoase cu cele canceroase.

Îmbunătățirea asistenței medicale și sanitare este un exemplu convingător al motivului pentru care este necesar ca, în UE, să dispunem de capacitatea și infrastructura necesare pentru a dezvolta modele subiacente de IA de uz general, ceea va contribui pur și simplu la salvarea de vieți omenești.

În plus, IA de uz general reprezintă un factor de schimbare în procesele de producție și, de asemenea, pentru întreprinderi. Pentru ca economia Europei să rămână competitivă, trebuie să lăsăm loc pentru inovare în cadrul UE și să încurajăm antreprenorii și întreprinderile nou-înființate să își dezvolte ideile.

Desigur, există riscuri legate de IA și IA de uz general – de la deficiențe ale modelelor și erori ale aplicațiilor până la utilizarea pur și simplu în scopuri infracționale a tehnologiei. Astfel, UE trebuie, de asemenea, să dispună de expertiza necesară pentru a combate atacurile răuvoitoare și amenințările cibernetice, și trebuie să se poată baza pe infrastructuri comune existente în UE pentru a se asigura că, în termeni simpli, „luminile rămân aprinse”.

Toate cele de mai sus demonstrează importanța unei reglementări adecvate, care să se axeze pe calitatea datelor, a metodelor de antrenare și, în cele din urmă, a produsului final. Aceasta trebuie să se bazeze pe valori europene, cum ar fi transparența, sustenabilitatea, protecția datelor sau respectarea statului de drept. Din păcate, multe dintre evoluțiile majore în materie de IA de uz general sunt determinate de actori din afara jurisdicției UE. Prin urmare, UE trebuie să dezvolte capacitățile necesare pentru a asigura respectarea dispozițiilor sale de reglementare și a valorilor europene de către actorii din UE și din afara UE care își desfășoară activitatea pe piața noastră.

UE trebuie să reducă poziția dominantă pe piață a marilor întreprinderi digitale, adesea neeuropene, inclusiv prin mobilizarea instrumentelor politicii în domeniul concurenței. Autoritățile de concurență din UE trebuie să își valorifice capacitățile și să se asigure că așa-numiții „hyperscalers” (adică gestionarii de centre de date care oferă servicii scalabile de cloud computing) nu abuzează de poziția lor pe piață în contextul tranzacțiilor între întreprinderi (business-to-business, B2B) sau între întreprinderi și administrațiile publice (business-to-government, B2G).

Autoritățile publice pot sprijini furnizorii europeni de IA de uz general și de aplicații de IA prin achiziționarea produselor lor, demonstrând fiabilitatea lor și altor utilizatori și clienți. UE dispune de talentul, de cunoștințele tehnologice și de spiritul antreprenorial necesar pentru a crea o „IA fabricată în Europa”. Însă lipsa investițiilor, lipsa infrastructurii informatice relevante și fragmentarea continuă a pieței interne, care opresc extinderea, împiedică competitivitatea actorilor europeni din domeniul IA.

Invitatul-surpriză

Invitata noastră surpriză este dr. Alexandra Borchardt, vorbitoare principală la seminarul CESE pe tema „Conectarea UE” din 2024. Autoare principală a reportajului de știri al Uniunii Europene de Radio și Televiziune 2024 privind efectele IA asupra jurnalismului, ea analizează perspectivele unui jurnalism responsabil în urma evoluției rapide a IA generative. În timp ce unii actori din sectorul mass-mediei au luat deja drept bune promisiunile IA generative, riscurile pe care le prezintă aceasta sunt considerabile, dar la fel sunt și oportunitățile.

Read more in all languages

Invitata noastră surpriză este dr. Alexandra Borchardt, vorbitoare principală la seminarul CESE pe tema „Conectarea UE” din 2024. Autoare principală a reportajului de știri al Uniunii Europene de Radio și Televiziune 2024 privind efectele IA asupra jurnalismului, ea analizează perspectivele unui jurnalism responsabil în urma evoluției rapide a IA generative. În timp ce unii actori din sectorul mass-mediei au luat deja drept bune promisiunile IA generative, riscurile pe care le prezintă aceasta sunt considerabile, dar la fel sunt și oportunitățile.

Dr. Borchardt este jurnalistă principală, consilieră independentă, profesoară universitară și cercetătoare în domeniul mass-mediei, cu peste 25 de ani de experiență în redacții, timp de 15 ani ocupând funcții de conducere. În ultimii cinci ani, ea a sprijinit 26 de editori europeni în domeniul transformării digitale, în calitate de formatoare pentru programul „Table Stakes Europe” al Asociației Mondiale a Editorilor de Știri (WAN-IFRA). Puteți afla mai multe despre activitatea sa aici.

Jurnalismul de încredere în era IA generative

Alexandra Borchardt

Dacă ar fi să provocăm: jurnalismul și IA generativă se contrazic: jurnalismul se referă la fapte; IA generativă calculează probabilități. Sau poate doriți ca reporterii să completeze spațiile goale ale unei relatări cu elemente probabile? Acesta este exact modul în care funcționează IA generativă.

Read more in all languages

Alexandra Borchardt

Dacă ar fi să provocăm: jurnalismul și IA generativă se contrazic: jurnalismul se referă la fapte; IA generativă calculează probabilități. Sau poate doriți ca reporterii să completeze spațiile goale ale unei relatări cu elemente probabile? Acesta este exact modul în care funcționează IA generativă. Și totuși, IA generativă oferă oportunități imense de consolidare a jurnalismului, de la utilizarea sa în sesiuni de reflecție (brainstorming), întrebări pentru interviuri și titluri de articole, până la rolul său în jurnalismul de date și analiza rapidă a documentelor. De asemenea, poate ajuta la depășirea obstacolelor de formatare și lingvistice și poate transforma texte în materiale video, podcasturi și materiale vizuale, poate transcrie, traduce, ilustra și pune la dispoziție conținutul în format de chat. Aceste aspecte ar putea ajuta la atragerea atenției persoanelor care au fost insuficient deservite până acum: publicul din cele mai mici localități, persoanele cu dificultăți de citire sau înțelegere sau cu alte deficiențe, sau pur și simplu persoanele care nu sunt interesate de jurnalismul tradițional. După cum afirmă Ezra Eeman, director pentru strategie și inovare în cadrul NPO, organismul public de radiodifuziune olandez, „Cu ajutorul IA generative, ne putem îndeplini mai bine misiunea de serviciu public; aceasta va spori interactivitatea, accesibilitatea și creativitatea. IA ne ajută să oferim mai mult conținut publicului nostru.”

Deși unii actori din acest sector iau deja drept bune promisiunile IA generative, această tehnologie prezintă riscuri considerabile pentru jurnalism. Cele mai importante două riscuri sunt pierderea generală a încrederii în informații și erodarea în continuare sau chiar dispariția modelelor lor de afaceri. După cum s-a menționat deja, „halucinațiile” – termenul utilizat pentru tendința IA generative de a fabrica răspunsuri bazate pe asemănarea cu fapte și surse fiabile – sunt, de fapt, mai degrabă o caracteristică a acestei tehnologii decât o eroare a sa. Dar provocarea merge și mai departe. Întrucât IA generativă permite oricui să creeze în câteva minute orice tip de conținut, inclusiv deepfake, pericolul este ca publicul să își piardă încrederea în întregul conținut publicat. În cadrul formării în domeniul alfabetizării mediatice, tuturor persoanelor li se recomandă deja să fie sceptice cu privire la conținutul online; acest scepticism sănătos s-ar putea transforma în neîncredere absolută atunci când se amplifică conținutul fabricat. Nu se poate încă prevedea dacă mass-media tradițională se va afirma ca punct de reper în această lume informațională sau dacă întreaga mass-medie va fi considerată nedemnă de încredere în acest context.

Avalanșa căutărilor generative contribuie la această calamitate, deoarece ar putea face ca jurnalismul să fie din ce în ce mai invizibil. În timp ce, în trecut, o căutare Google furniza o serie de linkuri, multe dintre acestea către surse de informare de încredere, în prezent, rezultatul căutării este din ce în ce mai mult modelat de IA generativă. Oamenii obțin deja un prim răspuns sub formă de text; nici măcar nu mai sunt nevoiți să aprofundeze căutarea. Nu este de mirare că responsabilii media sunt îngroziți. Mulți dintre ei se grăbesc să pună în aplicare IA pentru creșterea eficienței, ceea ce, în mod evident, nu este o soluție, dat fiind că este nevoie de și mai multe investiții în jurnalismul de calitate pentru a arăta publicului diferențele dintre simplul „conținut”, pe de o parte, și jurnalismul bine documentat, precis și fiabil, pe de altă parte.

Este necesară o abordare etică a utilizării IA în mass-media. În primul rând, organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul mass-mediei au nevoie de o strategie privind IA și trebuie să se concentreze asupra modului prin care tehnologia poate aduce valoare adăugată serviciului public. Resursele trebuie să se concentreze asupra a ceea ce este de dorit și pus în aplicare în consecință – întotdeauna conștientizând faptul că IA are un cost de mediu și societal considerabil. Refuzul IA ar trebui să fie întotdeauna o opțiune. Organizațiile ar trebui, de asemenea, să își folosească puterea și influența atunci când achiziționează produse, desfășurând activități de lobby pentru o reglementare în materie și implicându-se în dezbaterile privind drepturile de autor și protecția datelor. Miza este mare. Este esențial ca fiecare întreprindere să examineze în mod regulat produsele pe care le utilizează, pentru a identifica eventuale prejudecăți și stereotipuri, cu scopul de a evita amplificarea efectelor nocive. În final, în acest mediu aflat în schimbare rapidă, cu noi produse care apar zilnic, este periculos să acționezi de unul singur. Implicarea în colaborări și promovarea acestora atât în cadrul sectorului, cât și între sector și companiile din domeniul tehnologiei, sunt esențiale pentru trasarea unor căi de urmat responsabile.

Fără îndoială, IA generativă va spori considerabil dependența mass-mediei de companiile big tech. Cu cât companiile din domeniul tehnologiei integrează mai mult instrumentele de IA în aplicațiile pe care oamenii le utilizează în viața lor de zi cu zi, cu atât organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul mass-mediei vor avea mai puțin control asupra practicilor, proceselor și produselor. Prin urmare, orientările lor în materie de etică ar putea fi doar o completare la ceea ce s-a decis de mult timp în altă parte.

Având în vedere toate acestea, următoarea ipoteză ar putea fi oarecum surprinzătoare: Jurnalismul de mâine ar putea să arate în mare măsură ca cel de ieri – să sperăm chiar mai bine. Însă o parte din jurnalismul de astăzi va dispărea. Ca dintotdeauna, jurnalismul va însemna fapte, surprize, relatări și tragerea la răspundere a celor care dețin puterea. Va fi vorba despre construirea unor relații stabile, loiale și de încredere cu publicul, prin furnizarea de orientări, desfășurarea de dezbateri și sprijinirea comunităților. Într-o lume a conținutului artificial, ceea ce persoanele reale spun, gândesc și simt, va fi cu atât mai important. Reporterii se află într-o poziție unică pentru a dezvălui acest lucru. Dar IA poate ajuta jurnalismul să se îmbunătățească: să vină în întâmpinarea exigențelor oamenilor și grupurilor în funcție de situațiile lor de viață; să devină mai favorabil incluziunii, local și îmbogățit cu date în moduri care nu erau accesibile anterior. După cum a observat Anne Lagercrantz, directoarea generală adjunctă a televiziunii publice suedeze: „IA va schimba în mod fundamental jurnalismul, dar sperăm nu și rolul jurnaliștilor în societate. Trebuie să îmbunătățim credibilitatea sectorului mass-media. Trebuie să creăm spații sigure pentru informații.” Incontestabil, era IA prezintă cele mai mari riscuri nu pentru jurnalismul în sine, ci pentru modelele sale de afaceri.

Acest text se bazează pe raportul - care poate fi descărcat gratuit - pe tema „Jurnalismul de încredere în era IA generative”, publicat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune în 2024, documentat și redactat de dr. Alexandra Borchardt, Kati Bremme, dr. Felix Simon și Olle Zachrison.

Scurt și la obiect

În rubrica noastră intitulată „Scurt și la obiect”, raportorul avizului CESE pe tema Crearea unei inițiative emblematice europene de promovare a sănătății, Alain Coheur, recomandă ca aspectele legate de sănătate să devină o temă prioritară pentru viitoarea Comisie Europeană. El subliniază caracterul unificator al inițiativei emblematice europene de promovare a sănătății, care ar urma să demonstreze solidaritatea europeană prin consolidarea sistemelor de sănătate și protejarea UE împotriva viitoarelor crize.

Read more in all languages

În rubrica noastră intitulată „Scurt și la obiect”, raportorul avizului CESE pe tema Crearea unei inițiative emblematice europene de promovare a sănătății, Alain Coheur, recomandă ca aspectele legate de sănătate să devină o temă prioritară pentru viitoarea Comisie Europeană. El subliniază caracterul unificator al inițiativei emblematice europene de promovare a sănătății, care ar urma să demonstreze solidaritatea europeană prin consolidarea sistemelor de sănătate și protejarea UE împotriva viitoarelor crize.

Alain Coheur

Sănătatea ar trebui să ocupe un loc important pe agenda noii Comisii

De Alain Coheur

Sănătatea este un pilon fundamental al rezilienței și prosperității UE. Departe de a fi o temă periferică, aceasta este o prioritate-cheie pentru fiecare cetățean european, având în vedere că, într-un moment sau altul, facem apel cu toții la sistemele noastre de sănătate. În timpul pandemiei de COVID-19, sănătatea a făcut obiectul principal al atenției. Cu toate acestea, trebuie spus că președinta von der Leyen nu și-a utilizat poziția pentru a profita de ocazia unică de a face din sănătate o componentă esențială a tuturor celorlalte domenii de politică prin promovarea integrării transversale a politicilor de sănătate. 

Read more in all languages

De Alain Coheur

Sănătatea este un pilon fundamental al rezilienței și prosperității UE. Departe de a fi o temă periferică, aceasta este o prioritate-cheie pentru fiecare cetățean european, având în vedere că, într-un moment sau altul, facem apel cu toții la sistemele noastre de sănătate. În timpul pandemiei de COVID-19, sănătatea a făcut obiectul principal al atenției. Cu toate acestea, trebuie spus că președinta von der Leyen nu și-a utilizat poziția pentru a profita de ocazia unică de a face din sănătate o componentă esențială a tuturor celorlalte domenii de politică prin promovarea integrării transversale a politicilor de sănătate.

Trebuie să depășim compartimentările sectoriale și să dezvoltăm un model european mai coerent, bazat mai mult pe coeziune și mai favorabil incluziunii, sprijinind o tranziție justă pentru toți, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Trebuie să aducem împreună toate părțile interesate, să consolidăm dialogul social și să implicăm societatea civilă, de la elaborarea politicilor până la punerea în aplicare și evaluare.

Comitetul solicită o inițiativă emblematică europeană pentru sănătate: o inițiativă unificatoare, ancorată în solidaritatea europeană, menită să consolideze sistemele noastre de sănătate, să combată inegalitățile în materie de sănătate și să protejeze împotriva crizelor viitoare. Iată câteva dintre aspectele care vor constitui nucleul acestei inițiative atotcuprinzătoare:

  • Garanția europeană în materie de sănătate și îngrijire: o promisiune făcută fiecărui cetățean european de a garanta accesul echitabil și universal la servicii de îngrijire de înaltă calitate.
  • Abordarea "O singură sănătate": sănătatea umană este indisolubil legată de sănătatea animalelor, a plantelor și a mediului. Schimbările climatice, pandemiile și pierderea biodiversității sunt cu toate amenințări care ne obligă să adoptăm o abordare holistică.
  • Modernizarea sistemelor noastre de sănătate prin adoptarea de instrumente digitale și a inteligenței artificiale, garantând că securitatea cibernetică și îmbunătățirea competențelor digitale pentru cetățeni și profesioniștii din domeniul sănătății se află în centrul acestui proces.
  • Investiții sociale și în domeniul sănătății. Investițiile în sănătate au un impact pozitiv asupra bunăstării cetățenilor și asupra competitivității Europei.
  • Asigurarea accesului la medicamente și construirea unei industrii inovatoare și competitive a UE, ale cărei progrese trebuie să plaseze sănătatea și interesul public în prim-plan și să ne reducă dependența de lanțurile de aprovizionare globale. O producție pe teritoriul european este esențială pentru garantarea suveranității noastre în materie de sănătate.
  • Asigurarea unui număr suficient de profesioniști din domeniul sănătății bine pregătiți și bine remunerați, prin crearea unor condiții de muncă atractive, prin investiții în formare, prin crearea de cariere mai bune și prin furnizarea de sprijin constant lucrătorilor din domeniul sănătății.
  • Consolidarea politicilor de securitate și sănătate în muncă, în special prin medicina muncii, programe de screening la locul de muncă și protecția lucrătorilor împotriva agenților cancerigeni și mutageni.
  • Combaterea flagelului bolilor netransmisibile și provocarea reprezentată de bolile rare trebuie să fie o prioritate; este vorba despre o luptă împotriva inegalităților în materie de sănătate care decurg din cauze multiple.
Știrile CESE

CESE lansează înscrierile pentru cea de-a 15-a ediție a Premiului pentru societatea civilă dedicat combaterii polarizării dăunătoare a societății europene

Organizațiile societății civile, persoanele fizice și întreprinderile private își pot înscrie acum proiectele non-profit pentru premiul CESE consacrat combaterii polarizării dăunătoare a societății europene

Read more in all languages

Organizațiile societății civile, persoanele fizice și întreprinderile private își pot înscrie acum proiectele non-profit pentru premiul CESE dedicat combaterii polarizării dăunătoare a societății europene

Comitetul Economic și Social European (CESE) a lansat de curând cea de-a 15-a ediție a Premiului pentru societatea civilă. Obiectivul specific al ediției din acest an este de a recompensa inițiativele și activitățile non-profit eficace, inovatoare și creative desfășurate în Uniunea Europeană, care combat polarizarea dăunătoare a societății europene.

Premiile, cu o valoare totală de 50 000 EUR, vor fi împărțite între maximum cinci câștigători. Termenul de depunere a candidaturilor este 7 noiembrie 2024, ora 10:00 (ora Bruxelles-ului). Ceremonia de decernare a premiului urmează să aibă loc în cadrul Săptămânii societății civile a CESE din martie 2025.

Candidaturile pot fi depuse de orice organizație a societății civile înregistrată oficial în UE și care acționează la nivel local, regional, național sau european. Premiul este deschis și persoanelor fizice care își au reședința în UE, precum și întreprinderilor înregistrate sau care își desfășoară activitatea în UE, cu condiția strictă ca proiectele lor să fie non-profit.

Inițiativele și proiectele trebuie să se desfășoare în UE pentru a fi eligibile. Ele trebuie să fi fost deja puse în aplicare sau să fie în curs de desfășurare. O descriere completă a condițiilor de participare și formularul de candidatură online sunt disponibile pe pagina web a Premiului CESE pentru societatea civilă.

Tipurile de activități și/sau inițiative propuse pentru premiu pot acoperi o gamă largă de subiecte, cum ar fi: identificarea factorilor determinanți individuali și colectivi ai polarizării dăunătoare; promovarea transparenței în ceea ce privește finanțarea organizațiilor; combaterea restrângerii pluralismului mass-mediei; promovarea libertății, diversității și independenței mass-mediei; și combaterea dezinformării și a știrilor false.

Scopul Premiului emblematic al CESE pentru societatea civilă este de a sensibiliza opinia publică cu privire la contribuția remarcabilă a societății civile la crearea unei identități și a unei cetățenii europene și la promovarea valorilor comune care consolidează integrarea europeană. În fiecare an, premiul se axează pe o temă diferită, deosebit de relevantă pentru UE. (lm) 

CESE îndeamnă UE să ia măsuri mai ferme în favoarea statului de drept și subliniază mult așteptata platformă a societății civile

În urma numirii unui nou comisar european pentru democrație, justiție și statul de drept, Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat o acțiune mai fermă a UE în domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale. 

Read more in all languages

În urma numirii unui nou comisar european pentru democrație, justiție și statul de drept, Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat o acțiune mai fermă a UE în domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale.

În cadrul sesiunii sale plenare din septembrie, CESE a găzduit o dezbatere privind democrația, care a prezentat idei privind un răspuns mai ferm al UE la încălcările statului de drept și la erodarea democrației, inclusiv anunțarea de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a creării unei platforme îndelung așteptate a societății civile.

CESE pledează pentru o astfel de platformă încă din 2016. Se preconizează că platforma va oferi societății civile o voce mai puternică în elaborarea politicilor UE, oferind organizațiilor spațiul de care au atâta nevoie pentru a putea colabora cu instituțiile UE și a contribui la orientarea deciziilor cu privire la aspecte-cheie, cum ar fi independența sistemului judiciar și libertățile democratice.

Joachim Herrmann, de la Direcția Justiție a Comisiei Europene, a prezentat cel mai recent raport privind statul de drept, subliniind faptul că acesta a fost extins la țările în curs de aderare la UE și impactul său asupra pieței unice.

Kevin Casas-Zamora, de la International IDEA, a apreciat eforturile UE, dar a avertizat cu privire la regresul democratic, solicitând o implicare mai puternică a societății civile și rapoarte mai detaliate privind statul de drept. Alexandrina Najmowicz, de la Forumul civic european, a solicitat recomandări mai clare și un sistem de alertă timpurie pentru a preveni erodarea pe mai departe a democrației.

În cursul dezbaterii, participanții au avertizat cu privire la acceptarea stării de fapt și au subliniat necesitatea de a aborda preocupările tot mai serioase privind autoritarismul, amenințările la adresa independenței sistemului judiciar și restrângerea spațiului civic. Jerzy Pomianowski, șeful Fondului European pentru Democrație, a avertizat că marginalizarea democrației în favoarea unor preocupări mai imediate, cum ar fi migrația și securitatea, ar putea avea consecințe și a solicitat ca 5 % din ajutorul pentru dezvoltare să fie alocat programelor democratice.

Dezbaterea CESE a evidențiat rolul indispensabil al societății civile în apărarea statului de drept, solicitând o implicare mai profundă a acesteia în procesul de elaborare a politicilor UE. Lansarea platformei societății civile, împreună cu un angajament reînnoit față de drepturile fundamentale, sunt esențiale pentru viitorul democrației în UE. (gb)

CESE și ECOSOCC al Uniunii Africane prezintă o declarație comună la Summitul ONU privind viitorul

La 20 septembrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Consiliul Economic, Social și Cultural al Uniunii Africane (ECOSOCC) au prezentat o declarație comună în cadrul Summitului ONU privind viitorul de la New York, subliniind rolul esențial al societății civile în abordarea provocărilor globale și în promovarea dezvoltării durabile.

Read more in all languages

La 20 septembrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Consiliul Economic, Social și Cultural al Uniunii Africane (ECOSOCC) au prezentat o declarație comună în cadrul Summitului ONU privind viitorul de la New York, subliniind rolul esențial al societății civile în abordarea provocărilor globale și în promovarea dezvoltării durabile.

Această declarație, în cadrul memorandumului de înțelegere dintre CESE și ECOSOCC, prezintă o viziune comună pentru o lume mai justă, mai favorabilă incluziunii și mai echitabilă. Parteneriatul dintre CESE și ECOSOCC urmărește să inspire noi alianțe și inițiative.

Președintele Röpke a afirmat: „Această declarație reprezintă mult mai mult decât simple cuvinte; este un angajament ferm față de valorile noastre comune, și anume democrația, incluziunea și durabilitatea. În fața provocărilor globale stringente, avem nevoie de un multilateralism mai solid, care pune cu adevărat accentul pe implicarea societății civile”.

Declarația comună subliniază necesitatea următoarelor acțiuni:

  • accelerarea progreselor în ceea ce privește realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), solicitând o strategie cuprinzătoare pentru promovarea ODD;
  • promovarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, subliniind importanța asigurării unor locuri de muncă decente și a eradicării sărăciei, în paralel cu tranziția către economii neutre din punct de vedere climatic;
  • realizarea unei reforme a sistemului financiar mondial pentru a sprijini mai bine dezvoltarea durabilă, în special în țările vulnerabile;
  • adoptarea de politici care iau în considerare dimensiunea de gen, care solicită inițiative favorabile incluziunii din punctul de vedere al genului în cadrul acțiunilor climatice și al programelor de dezvoltare;
  • atribuirea unui rol central societății civile în reformarea guvernanței globale, inclusiv în reformarea organelor de decizie ale Organizației Națiunilor Unite;
  • implicarea tinerilor și promovarea inovării digitale ca factori-cheie ai viitoarei guvernanțe globale.

Parteneriatul CESE - ECOSOCC a fost oficializat prin semnarea unui memorandum de înțelegere la 17 iulie 2024, la Accra, Ghana. Acest memorandum de înțelegere consolidează cooperarea în domenii esențiale, cum ar fi dezvoltarea durabilă, acțiunile climatice și implicarea societății civile. Acesta stabilește acțiuni, inclusiv reuniuni periodice, contribuții comune la summiturile UE-UA și crearea unui mecanism permanent de implicare a societății civile.

Colaborarea reflectă angajamentul ambelor instituții de a progresa în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și de a promova guvernanța favorabilă incluziunii. Punând accentul pe consolidarea rolului societății civile în parteneriatul UE-Africa, memorandumul de înțelegere subliniază necesitatea unor soluții comune la provocările globale, printre care se numără schimbările climatice și reziliența democratică.

CESE și ECOSOCC își propun să capaciteze societatea civilă din Africa. (at)

Rezoluția ulterioară alegerilor a Comitetului îndeamnă instituțiile UE să se concentreze asupra securității în noua legislatură

În cadrul sesiunii sale plenare din octombrie, CESE a adoptat rezoluția pe tema „Trasarea căii către o UE mai democratică: o rezoluție pentru următorul mandat legislativ”, elaborată de membrii săi, Christa Schweng, Cinzia Del Rio și Ioannis Vardakastanis.

Read more in all languages

În cadrul sesiunii sale plenare din octombrie, CESE a adoptat rezoluția pe tema „Trasarea căii către o UE mai democratică: o rezoluție pentru următorul mandat legislativ”, elaborată de membrii săi, Christa Schweng, Cinzia Del Rio și Ioannis Vardakastanis.

Având în vedere actuala situație de crize multiple, CESE solicită noului Parlament European și noii Comisii Europene să valorifice diversitatea de interese reprezentate în cadrul CESE pentru a consolida Uniunea Europeană.

Noua legislatură ar trebui să vizeze consolidarea poziției UE pe plan internațional, abordarea problemelor din arhitectura sa instituțională, asigurarea unei ancorări solide pentru valorile comune ale Europei și orientarea economiei către un viitor durabil, construit în jurul unui model social avansat și favorabil incluziunii, ceea ce este vital pentru progres, unitate și competitivitate.

În rezoluție, CESE solicită instituțiilor UE să stabilească un concept de securitate articulat în jurul a șase puncte, bazat pe o Uniune care:

  • își protejează cetățenii împotriva amenințărilor externe;
  • îi protejează pe oameni împotriva riscurilor interne, în special a celor legate de sănătate, schimbări demografice și sărăcie, și care le oferă acces universal la protecție socială și bunăstare în întreaga Europă;
  • garantează o economie socială de piață competitivă, construită pe ecosisteme care să asigure productivitate, inovare, locuri de muncă de calitate și ocuparea integrală a forței de muncă;
  • creează o economie rezilientă în beneficiul tuturor;
  • asigură dialogul și participarea partenerilor sociali, a societății civile organizate și a cetățenilor, pentru a face față provocărilor și schimbărilor profunde din prezent și din viitorul apropiat;
  • protejează împotriva riscurilor actuale și viitoare cauzate de schimbările climatice, poluare și pierderea biodiversității.

Rezoluția este rezultatul primei ediții a Săptămânii societății civile organizate de CESE în martie 2024 pentru a sonda punctele de vedere ale europenilor de toate vârstele, ale partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile. (mp)

Biodiversitatea: CESE solicită o abordare integrată pentru tripla criză planetară

Având în vedere că cea de-a 16-a reuniune a Conferinței părților la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (COP16) se apropie, Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită o abordare globală integrată pentru a aborda actuala criză a biodiversității.

Read more in all languages

Având în vedere că cea de-a 16-a reuniune a Conferinței părților la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (COP16) se apropie, Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită o abordare globală integrată pentru a aborda actuala criză a biodiversității.

Pe măsură ce tensiunile globale cresc, CESE îndeamnă guvernele să se concentreze asupra biodiversității ca soluție esențială la tripla criză planetară (schimbările climatice, pierderea biodiversității și deșertificarea). COP16 va fi un moment crucial pentru accelerarea eforturilor globale de protejare a ecosistemelor planetei noastre, a subliniat CESE în avizul său adoptat în septembrie.

„Fără biodiversitate, ecosistemele și economiile se vor prăbuși, deoarece peste jumătate din PIB-ul mondial și 40 % din locurile de muncă depind direct de natură”, a declarat Arnaud Schwartz, raportorul avizului.

CESE subliniază că biodiversitatea, fundamentul ecosistemelor, bunăstarea umană și economiile, trebuie să fie integrată în mai multe sectoare de politică, cum ar fi clima, agricultura și comerțul, și nu să fie tratată în mod izolat. De exemplu, acordurile comerciale ar trebui să promoveze durabilitatea, asigurându-se că bunurile și tehnologiile nu contribuie la defrișări și la distrugerea habitatelor.

De asemenea, este urgent să se asigure sprijin financiar pentru conservarea biodiversității. Doar finanțarea publică este insuficientă, astfel încât este nevoie de un amestec de mecanisme financiare inovatoare, publice și private.

CESE îndeamnă UE să sprijine țările din sudul global în ceea ce privește protejarea biodiversității și pledează pentru eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare biodiversității, în special a celor care promovează combustibilii fosili. Redirecționarea acestor subvenții către refacerea ecosistemelor ar putea aborda atât problema schimbărilor climatice, cât și pe cea a pierderii biodiversității prin soluții bazate pe natură, cum ar fi reîmpădurirea, agricultura durabilă și refacerea zonelor umede.

În plus, CESE a subliniat importanța abordării de tip „O singură sănătate”, care conectează sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului. Ecosistemele sănătoase oferă servicii critice, cum ar fi polenizarea, sechestrarea carbonului și filtrarea apei, toate acestea contribuind la bunăstarea oamenilor. Declinul biodiversității subminează reziliența ecosistemelor, sporind riscul de boli zoonotice, cum ar fi COVID-19.

CESE a solicitat, de asemenea, o mai mare implicare a tinerilor în procesul decizional. El a propus crearea unei funcții de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru generațiile viitoare, asigurându-se că sustenabilitatea și bunăstarea pe termen lung au întâietate față de câștigurile pe termen scurt. (ks) 

Premiile europene pentru producția ecologică 2024: Italia, Spania și Suedia conduc cu cel mai bun IMM, retailer și restaurant ecologice recunoscute de CESE

La 23 septembrie 2024, Comisia Europeană a anunțat câștigătorii celei de-a treia ediții a Premiilor europene pentru producția ecologică. Comitetul Economic și Social European (CESE) a ales și a premiat câștigătorii celor trei categorii principale: cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice, cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice și cel mai bun restaurant ecologic.

Read more in all languages

La 23 septembrie 2024, Comisia Europeană a anunțat câștigătorii celei de-a treia ediții a Premiilor europene pentru producția ecologică. Comitetul Economic și Social European (CESE) a ales și a premiat câștigătorii celor trei categorii principale: cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice, cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice și cel mai bun restaurant ecologic.

Câștigătorii sunt:

  • Cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice: Gino Girolomoni Cooperativa Agricola (Italia), o cooperativă care produce paste făinoase ecologice în regiunea Marche, utilizând energie din surse regenerabile și venind în sprijinul a peste 300 de fermieri locali.
  • Cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice: SAiFRESC (Spania), o inițiativă condusă de fermieri care produce 70 de soiuri de fructe și legume ecologice pe 30 de hectare de teren agricol ecologic, promovând o economie circulară și punând la dispoziție ateliere educaționale.
  • Cel mai bun restaurant ecologic/serviciu alimentar: Kalf & Hansen (Suedia), un lanț de restaurante specializat în bucătăria nordică sezonieră 100 % organică, cunoscut pentru aprovizionarea durabilă și legăturile strânse cu producătorii locali.

Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului (NAT) din cadrul CESE, i-a felicitat pe câștigători, remarcând că premiile oferă recunoaștere inovării și excelenței în sectorul ecologic al UE. El a subliniat că creșterea disponibilității și a accesibilității din punct de vedere financiar a produselor ecologice este esențială pentru creșterea sectorului și pentru a ajuta UE să își atingă obiectivul de 25 % agricultură ecologică până în 2030. „Cu toate acestea, rezolvarea problemelor sociale prin intermediul politicilor agricole este o abordare greșită. Politicile sociale trebuie să facă astfel încât cetățenii europeni să își poată permită produse ecologice”, a adăugat el.

Premiile europene pentru producția ecologică fac parte din inițiativa mai amplă intitulată „Ziua Europeană a Produselor Ecologice”, lansată în 2021 pentru a evidenția beneficiile agriculturii ecologice. Agricultura ecologică, sprijinită de politica agricolă comună a UE, a crescut semnificativ, de la 5,9 % din terenurile agricole ale UE în 2012 la 10,5 % până în 2022, vânzările cu amănuntul ajungând la 45 miliarde EUR în 2022. În pofida provocărilor economice, UE rămâne a doua piață ecologică ca mărime la nivel mondial, după SUA. (ks) 

CESE la COP29

Anul acesta, Comitetul Economic și Social European (CESE) va participa din nou la COP29, Conferința ONU privind schimbările climatice, ediția 2024, care va avea loc la Baku, capitala Azerbaidjanului.

Read more in all languages

Anul acesta, Comitetul Economic și Social European (CESE) va participa din nou la COP29, Conferința ONU privind schimbările climatice, ediția 2024, care va avea loc la Baku, capitala Azerbaidjanului.

CESE va fi reprezentat de Peter Schmidt, președintele Grupului ad-hoc privind COP, și de delegatul CESE pentru tineret la COP, Diandra Ní Bhuachalla. În cadrul conferinței, CESE va reitera mesajele din avizul său recent adoptat privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice și își va reitera apelurile pentru o tranziție favorabilă incluziunii și echitabilă, asigurându-se că acțiunile climatice nu sporesc inegalitățile sociale. CESE va promova, de asemenea, sistemele agroalimentare durabile, energia din surse regenerabile, eficiența energetică, tehnologiile ecologice și alinierea obiectivelor în materie de biodiversitate și de climă. Prin participarea la COP29, CESE urmărește să se asigure că vocea societății civile europene se face auzită și că rezultatele conferinței oferă soluții echilibrate și juste din punct de vedere social la criza climatică. (ks) 

CESE promovează inițiativa cetățenească europeană în afara sferei de la Bruxelles

La 4 octombrie, Grupul ad-hoc al CESE privind inițiativa cetățenească europeană (AHG ICE) a organizat la Zagreb o dezbatere pe tema „Inițiativa cetățenească europeană – situația actuală în Croația”. Obiectivul urmărit a fost ca membrii grupului ad-hoc să dialogheze cu părțile interesate de la nivel local pentru a face schimb de experiențe, opinii și idei. Participanții la dezbatere au abordat în special vizibilitatea inițiativei cetățenești europene (ICE) și sensibilizarea cu privire la aceasta în Croația, precum și învățămintele desprinse și cele mai bune practici identificate până în prezent. ICE este un instrument care le permite cetățenilor Uniunii Europene să influențeze în mod direct politica UE prin propunerea de noi acte legislative.

Read more in all languages

La 4 octombrie, Grupul ad-hoc al CESE privind inițiativa cetățenească europeană (AHG ICE) a organizat la Zagreb o dezbatere pe tema „Inițiativa cetățenească europeană – situația actuală în Croația”. Obiectivul urmărit a fost ca membrii grupului ad-hoc să dialogheze cu părțile interesate de la nivel local pentru a face schimb de experiențe, opinii și idei. Participanții la dezbatere au abordat în special vizibilitatea inițiativei cetățenești europene (ICE) și sensibilizarea cu privire la aceasta în Croația, precum și învățămintele desprinse și cele mai bune practici identificate până în prezent. ICE este un instrument care le permite cetățenilor Uniunii Europene să influențeze în mod direct politica UE prin propunerea de noi acte legislative.

Dezbaterea de la Zagreb pe tema „Inițiativa cetățenească europeană – situația actuală în Croația” a fost prima manifestare de acest fel organizată de grupul ad-hoc în afara Bruxelles-ului. În cadrul acestei dezbateri, găzduită de Camera de Comerț și Meserii din Croația, membrii grupului ad-hoc al CESE au avut plăcerea de a-i găzdui pe Margareta Mađerić, secretară de stat în cadrul Ministerului Muncii, Dino Zorić, din partea Ministerului Justiției, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Forumului ICE, și numeroși participanți care au reprezentat centrele Europe Direct, universități, autorități locale și consilii economice și sociale naționale, precum și ambasadori ai ICE în Croația, organizatori ai ICE, studenți și alte părți interesate din cadrul ICE.

Dezbaterea a fost urmată, în cursul după-amiezii, de o ședință ordinară a Grupului ad-hoc privind ICE și de o plimbare în centrul orașului Zagreb, în cursul căreia membrii grupului ad-hoc au întâlnit cetățeni croați, cărora le-au înmânat bine-cunoscutul Pașaport pentru democrație europeană al CESE.

Prin programul său de lucru pentru perioada 2023-2025, grupul ad-hoc își propune să sporească și mai mult participarea activă a CESE la procesul inițiativei cetățenești europene. Grupul ad-hoc intenționează să organizeze și alte ședințe în afara Bruxelles-ului, deoarece acestea oferă o bună ocazie de a dezbate cu părțile interesate de la nivel local din domeniul ICE și de crește gradul de conștientizare la nivel național și local cu privire la ICE.

Prezidat în prezent de dna Violeta Jelić, membră a CESE, Grupul ad-hoc privind ICE a fost înființat în 2013 pentru a oferi orientări politice cu privire la ICE și pentru a monitoriza evoluțiile din acest domeniu.

Introdusă prin intermediul Tratatului de la Lisabona, inițiativa cetățenească europeană a fost creată în 2012, constituind astfel primul instrument al democrației participative la nivel transnațional. Aceasta permite ca cel puțin un milion de cetățeni ai UE din cel puțin șapte state membre să solicite Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă și constituie, prin urmare, cel mai apropiat echivalent al unei inițiative legislative cetățenești. 

Comitetul Economic și Social European (CESE) a jucat un rol foarte activ în dezvoltarea și promovarea inițiativei cetățenești europene încă de la început. (ep)

CESE și CoR găzduiesc Zilele securității cibernetice la Bruxelles

În perioada 2-4 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comitetul Regiunilor (CoR) au găzduit Luna europeană a securității cibernetice (ECSM), la Bruxelles. Evenimentul a reunit vorbitori de vârf din partea instituțiilor UE, a guvernelor regionale și a societății civile care au abordat provocările peisajului cibernetic aflat în prezent în schimbare rapidă. ​

Read more in all languages

În perioada 2-4 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comitetul Regiunilor (CoR) au găzduit Luna europeană a securității cibernetice (ECSM), la Bruxelles. Evenimentul a reunit vorbitori de vârf din partea instituțiilor UE, a guvernelor regionale și a societății civile care au abordat provocările peisajului cibernetic aflat în prezent în schimbare rapidă. ​

Cea de a 12-a ediție a ECSM s-a axat pe ingineria socială, o amenințare din ce în ce mai mare care urmărește comportamentul uman pentru a obține acces neautorizat la informații și servicii, încălcând astfel securitatea.

Principalele concluzii ale manifestării din acest an sunt:

  1. Noul regulament privind securitatea cibernetică stabilește o bază de referință comună pentru instituțiile UE și statele membre.
  2. Evaluările periodice ale riscurilor sunt esențiale pentru identificarea vulnerabilităților și prioritizarea strategiilor de atenuare.
  3. Amenințările emergente, cum ar fi atacurile bazate pe IA și pe calculul cuantic, necesită contramăsuri inovatoare.
  4. Autoritățile regionale joacă un rol esențial în sprijinirea entităților locale prin schimbul de cunoștințe, asistență tehnică și programe de formare adaptate.
  5. Atacurile de inginerie socială bazate pe IA sunt în creștere, iar contracararea lor necesită o abordare multidimensională și colaborativă.

Puteți găsi mai multe informații despre manifestare aici. (lp)

CESE Info – Proiecția filmului „Cancelaria profesorilor”

Marți, 17 septembrie, CESE a găzduit proiecția filmului „Cancelaria profesorilor”, câștigător al Premiului LUX – Premiul european de film al publicului. 

Read more in all languages

Marți, 17 septembrie, CESE a găzduit proiecția filmului „Cancelaria profesorilor”, câștigător al Premiului LUX – Premiul european de film al publicului.

În regia lui İlker Çatak, regizor din Germania, filmul analizează provocările cu care se confruntă o profesoară, abordând, în același timp, aspecte mai ample ale sistemului educațional. După proiecție, cei prezenți au participat la o dezbatere moderată de vicepreședintele CESE pentru comunicare, dl Laurențiu Plosceanu. Discuția s-a bucurat de opiniile vorbitorilor Jan Wilker și Tatjana Babrauskienė, care au analizat tematica filmului și importanța acesteia în raport cu problemele sociale actuale.

Această proiecție face parte dintr-o serie organizată de CESE în colaborare cu Premiul LUX – Premiul european de film al publicului al Parlamentului European, subliniind implicarea și rolul CESE în promovarea și încurajarea dialogului pe teme sociale stringente. 

Știri despre grupuri

Raportul Draghi trasează calea de urmat: Avem curajul și voința politică de a reface competitivitatea UE?

Redactat de Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE

Raportul Mario Draghi a adus din nou în prim-plan urgența abordării provocărilor economice cu care se confruntă Europa. Atât raportul Letta, cât și raportul Draghi au tras un semnal puternic de alarmă: Europa se află într-un moment decisiv și nu ne putem permite să ne culcăm pe lauri.

Read more in all languages

Redactat de Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE

Publicarea raportului Mario Draghi a adus din nou în prim-plan urgența abordării provocărilor economice cu care se confruntă Europa. Atât raportul Letta, cât și raportul Draghi au tras un semnal puternic de alarmă: Europa se află într-un moment decisiv și nu ne putem permite să ne culcăm pe lauri.

Miza este mai mare ca niciodată: în ultimele două decenii, creșterea economică a UE a fost în mod constant mai lentă decât cea a Statelor Unite, în timp ce China a redus rapid decalajul. În perioada 2002-2023, decalajul dintre UE și SUA în ceea ce privește nivelurile PIB-ului (la prețurile din 2015) a crescut de la puțin peste 15 % la un nivel îngrijorător de 30 %. Comparația este chiar mai marcantă atunci când se analizează paritatea puterii de cumpărare (PPC): diferența a crescut de la 12 % la 34 %.

Una dintre cele mai mari provocări este mediul de reglementare din Europa. Cifrele sunt frapante: în perioada 2019-2024, UE a adoptat aproximativ 13 000 de acte legislative, comparativ cu circa 3 500 în SUA.

Această supraîncărcare în materie de reglementare a implicat pentru întreprinderi costuri semnificative de asigurare a conformității, deturnând resursele de la inovare și de la îmbunătățirea performanței. În plus, această situație a condus la o tendință îngrijorătoare de relocalizare a întreprinderilor în afara UE, 30 % dintre întreprinderi europene de tip „unicorn” transferându-se între 2008 și 2021.

După cum subliniază Draghi, investițiile singure nu vor impulsiona Europa. Se impune garantarea faptului că reformele conduc la progrese semnificative. Trebuie să ne concentrăm asupra finalizării pieței unice, a eliminării barierelor, a prioritizării unei abordări coerente a reducerii sarcinii și a simplificării reglementărilor. Sunt măsuri esențiale care pot fi luate imediat fără conflicte politice majore și care ar aduce beneficii concrete întreprinderilor, în special IMM-urilor, care reprezintă coloana vertebrală a economiilor noastre.

În plus, nu putem ignora interconectarea sectoarelor și economiilor noastre. Îmbunătățirile într-un domeniu pot duce la efecte pozitive de propagare în alte domenii. De exemplu, integrarea IA și a tehnologiilor bazate pe date poate sprijini o gestionare mai inteligentă a energiei în toate industriile, reducând în mod semnificativ costurile și emisiile, de la producția avansată la agricultura de precizie. Acestea sunt tipurile de sinergii pe care trebuie să le urmărim.

Calea de urmat este clară. Europa are capacitatea, talentul și potențialul de inovare pentru a-și recâștiga avantajul competitiv. Dar aceasta va necesita o voință politică puternică, o colaborare și o concentrare asupra obiectivelor strategice pe termen lung. Acum, este de datoria noastră – instituțiile UE și statele membre – să transformăm aceste oportunități în acțiuni care produc schimbări reale.

Lacune în materie de competențe? Din noua Comisie Europeană lipsește un comisar al UE pentru locuri de muncă și drepturi sociale

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

Acum că a fost dezvăluită componența noului colegiu al comisarilor, trebuie menționat cu voce tare că postul de comisar pentru drepturi sociale și locuri de muncă a fost desființat. În locul său, a fost acum creat un post de comisar pentru domeniul „Oameni, competențe și pregătire”. Utilizarea cuvântului „oameni” ridică numeroase întrebări. 

Read more in all languages

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

Acum că a fost dezvăluită componența noului colegiu al comisarilor, trebuie menționat cu voce tare că postul de comisar pentru drepturi sociale și locuri de muncă a fost desființat. În locul său, a fost acum creat un post de comisar pentru domeniul „Oameni, competențe și pregătire”. Utilizarea cuvântului „oameni” ridică numeroase întrebări. La urma urmei, majoritatea celorlalte portofolii nu ar trebui să se refere și ele la oameni? Discutabilă este și folosirea termenului „pregătire” în denumirea portofoliului, cu atât mai mult cu cât acest termen, încărcat de multe valențe, apare și în numele unui alt portofoliu al Comisiei.

Cu toate acestea, este vorba despre ceea ce lipsește și ceea ce a fost lăsat în urmă. Politica socială și ocuparea forței de muncă s-au estompat, în numele competitivității. Natura neclară și uneori pitorească a altor denumiri ale funcțiilor vorbește de la sine: de la implementare și simplificare la prosperitate și reziliență în domeniul apei sunt doar câteva dintre exemple în acest sens.

Un portofoliu pentru ocuparea forței de muncă și politica socială exista încă din anii 1970, dar a fost redenumit „Locuri de muncă și drepturi sociale” în 2019. Acesta a inclus politici-cheie, cum ar fi Pilonul european al drepturilor sociale și amplele sale inițiative. Locurile de muncă de calitate, egalitatea, dialogul social și condițiile de muncă și de viață rămân aspecte fundamentale pentru însăși supraviețuirea democrațiilor noastre.

Cu toate acestea, în loc de „ocuparea unui loc de muncă”, se vorbește acum despre „competențe”. Ideea că multe dintre problemele noastre actuale sunt create de lacunele în materie de competențe pare să fie acceptată pe scară largă în unele cercuri. Întreprinderile întâmpină dificultăți în a găsi forța de muncă calificată de care au nevoie. Și nu este surprinzător. Un loc de muncă la început de carieră presupune adeseori mai mulți ani de experiență profesională și nu sunt neobișnuite cerințe privind existența unui doctorat, competențe în diferite limbi străine și o listă lungă de certificări pentru competențele care ar putea fi dobândite la locul de muncă în doar câteva luni. În plus, foarte adesea, salariile oferite nu vor putea acoperi aproape deloc costurile de trai. Acest lucru este valabil și pentru posturile calificate, care beneficiază deja de un tratament mai bun.

Este extrem de îngrijorător, după cum afirmă adesea Comisia, să se observe această folosire aleatorie a jargonului, combinată cu o retorică în care predomină clar competitivitatea. Ea pare să sugereze că garantarea bunăstării, a unor locuri de muncă de calitate și a unor salarii decente este deja o misiune îndeplinită, și că în prezent singura problemă de rezolvat a rămas eliminarea lacunelor în materie de competențe. Cu toate acestea, aceste lacune par să se manifeste mai ales în noul colegiu al comisarilor, care nu este în măsură să înțeleagă situația actuală, să o pună în perspectivă și să ofere soluții realiste. Să sperăm că, dincolo de portofoliile inițiale și mergând mai în adânc, putem găsi propuneri solide de consolidare a drepturilor sociale și de muncă, a democrației și a luptei împotriva schimbărilor climatice.

Crearea de legături între generații: promovarea dialogului, a justiției și a solidarității intergeneraționale în Uniunea Europeană

Redactat de Krzysztof Balon, raportorul avizului CESE pe tema „Promovarea solidarității intergeneraționale europene – către o abordare orizontală a UE”.

Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „Uniunea [...] promovează [...] solidaritatea între generații.”

Read more in all languages

Redactat de Krzysztof Balon, raportorul avizului CESE pe tema „Promovarea solidarității intergeneraționale europene – către o abordare orizontală a UE”.

Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „Uniunea [...] promovează [...] solidaritatea între generații.”

Cu toate acestea, așa-numitul „ageism”, atitudinile negative față de anumite grupe de vârstă și tendințele demografice, combinate cu numeroase crize, generează o fractură în societățile europene și creează obstacole în calea unei incluziuni și a unei participări reale. Aceste probleme nu afectează doar generațiile mai în vârstă, ci vor sfârși prin a avea un impact și asupra generațiilor mai tinere actuale.

În același timp, dialogul intergenerațional și influențele pozitive asupra dezvoltării economice ar oferi răspunsuri durabile la exigențele diferitelor generații, consolidând democrația și coeziunea socială. Dialogul intergenerațional ar funcționa ca o formă de dialog civil.

Prin urmare, avem nevoie de o nouă abordare politică în materie de solidaritate între generații – aici și acum!

În consecință, CESE invită Comisia Europeană să publice o carte verde privind solidaritatea între generații. Aceasta ar trebui să includă propunerile menționate în avizul CESE pe tema „Promovarea solidarității intergeneraționale europene”, inclusiv cele legate de universul muncii, de sistemele de pensii și de serviciile de sănătate și de îngrijire. La rândul lor, statele membre sunt îndemnate să facă schimb de bune practici în aceste domenii. Pentru a sprijini aceste eforturi, solidaritatea între generații ar trebui să constituie unul dintre obiectivele regulamentelor privind Fondul social european pentru perioada 2027-2034.

Organizațiile societății civile și partenerii sociali joacă un rol esențial în planificarea și punerea în aplicare de politici specifice. CESE ar trebui să înființeze un Forum pentru solidaritate intergenerațională, care să ofere o platformă pentru schimbul de informații și de experiență și pentru formularea de noi idei, în strânsă cooperare cu organizațiile societății civile și cu alte părți interesate relevante. Cu participarea Comisiei Europene, forumul ar putea, de asemenea, să monitorizeze punerea în aplicare și dezvoltarea abordării în materie de solidaritate intergenerațională în întreaga UE.

Soon in the EESC/Cultural events

Seminarul CESE „Conectarea UE”: Jurnalismul este un bun public pe care UE trebuie să-l apere

La 17 și 18 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat principalul său eveniment anual de comunicare, seminarul „Conectarea UE”, care reunește comunicatori din partea organizațiilor societății civile. Sub titlul „Un bastion al democrației: sprijinind jurnalismul să supraviețuiască și să se dezvolte”, seminarul din acest an s-a concentrat pe situația actuală a mass-mediei și locul acesteia în societate. 
Seminarul a evidențiat că anumite guverne și interese private, care limitează libertatea mass-mediei, exercită presiuni tot mai mari asupra jurnaliștilor. Pe lângă obstacolele cunoscute, ei se confruntă în prezent cu ascensiunea IA generative, care, deși aduce unele beneficii, amenință fundamentul economic al jurnalismului.

Read more in all languages

La 17 și 18 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat principalul său eveniment anual de comunicare, seminarul „Conectarea UE”, care reunește comunicatori din partea organizațiilor societății civile. Sub titlul „Un bastion al democrației: sprijinind jurnalismul să supraviețuiască și să se dezvolte”, seminarul din acest an s-a concentrat pe situația actuală a mass-mediei și locul acesteia în societate. Seminarul a evidențiat că anumite guverne și interese private, care limitează libertatea mass-mediei, exercită presiuni tot mai mari asupra jurnaliștilor. Pe lângă obstacolele cunoscute, ei se confruntă în prezent cu ascensiunea IA generative, care, deși aduce unele beneficii, amenință fundamentul economic al jurnalismului.

„Ce este adevărul? Această întrebare străveche revine în actualitate odată cu apariția IA, într-un context în care știrile false, teoriile conspirației și guvernele autoritare subminează în mod sistematic dezbaterile în cunoștință de cauză, acuratețea și discuțiile respectuoase. A sosit momentul să ne reunim pentru a căuta întrebări și răspunsuri care ne unesc în UE”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke.

„În urmă cu 20 de ani, puțini ar fi putut anticipa că, în 2024, cei mai mulți dintre noi nu mai citim ziarul la cafeaua de dimineață, ci navigăm pe telefoane mobile pentru a ne informa pe site-urile de știri și, din ce în ce mai mult, pe platformele de comunicare socială”, a declarat Aurel Laurențiu Plosceanu, vicepreședintele CESE pentru comunicare. „Dincolo de noile provocări, persistă unele vechi. Jurnaliștii se luptă în continuare cu dușmanii lor vechi: cenzura, structurile netransparente de proprietate asupra mass-mediei, finanțarea insuficientă și legile ostile mass-mediei, pentru a numi doar câțiva.”

Ricardo Gutiérrez, secretarul general al Federației Europene a Jurnaliștilor, a subliniat că activitatea jurnaliștilor ar trebui tratată ca un „serviciu public” sau un „bun public” amenințat de provocări economice, de hărțuiri în justiție (SLAPP) și de violență directă (14 jurnaliști uciși în UE din 2015).

„Jurnalismul devine o profesie mai periculoasă ca niciodată”, a afirmat Jerzy Pomianowski, directorul executiv al Fondului European pentru Democrație, referindu-se la persecutarea jurnaliștilor din Belarus. Andrei Gnyot, regizor, activist și jurnalist belarus în arest la domiciliu în Belgrad, expus riscului de extrădare, a declarat, într-un mesaj video că cea mai mare amenințare la adresa jurnalismului este „intenția unei forțe brute de a distruge adevărul și decența”. În mod similar, Hanna Liubakova, condamnată la 10 ani de închisoare in absentia, a menționat că, în Belarus, sunt încarcerați 33 de jurnaliști; chiar și numai un abonament la canalul ei de comunicare socială poate însemna închisoare.

Dr. Alexandra Borchardt, jurnalistă principală, consilieră independentă cercetătoare în domeniul mass-mediei și autoarea principală a raportului Uniunii Europene de Radio și Televiziune intitulat „Jurnalismul de încredere în era IA generative”, a făcut o afirmație „provocatoare”, cum o numește ea, potrivit căreia „jurnalismul și IA generativă sunt contradictorii, deoarece jurnalismul se referă la fapte, iar IA generativă calculează probabilități, deci nu se referă la fapte. De aceea, informațiile trebuie verificate”, a declarat ea în discursul programatic „Informații fiabile în era IA generative”.

Dna Borchardt a avertizat mass-media cu privire la un „decalaj digital”, în care o parte a societății îmbrățișează era IA, iar restul i se opune. Dacă mass-media nu se adaptează, riscă să piardă lupta pentru a utiliza IA pentru modernizare și atragerea publicului. Printre provocările cu care se confruntă mass-media ca urmare a apariției IA generative se numără pierderea vizibilității jurnaliștilor într-un model de afaceri bazat pe IA și lipsa controlului asupra conținutului.

Excesul de informații pe care IA le produce în masă poate duce la supraîncărcarea publicului. „Vor mai dori tinerii să devină jurnaliști dacă aceasta înseamnă să concureze cu IA?” a întrebat dna Borchardt. (ll)

Asasinarea jurnaliștilor nu va putea ascunde adevărul

Unul dintre vorbitorii din cadrul sesiunii privind jurnalismul de investigație desfășurate cu ocazia ediției din 2024 a seminarului „Conectarea UE” a fost Lukáš Diko, directorul Centrului de investigații Ján Kuciak. El ne-a vorbit despre activitatea de astăzi a reporterilor de investigație din Slovacia, unde sprijinul inițial pentru presa liberă și lupta împotriva corupției după asasinarea lui Ján Kuciak s-a transformat într-o lipsă de încredere în mass-media independentă și într-o atmosferă ostilă față de jurnaliști.

Read more in all languages

Unul dintre vorbitorii din cadrul sesiunii privind jurnalismul de investigație desfășurate cu ocazia ediției din 2024 a seminarului „Conectarea UE” a fost Lukáš Diko, directorul Centrului de investigații Ján Kuciak. El ne-a vorbit despre activitatea de astăzi a reporterilor de investigație din Slovacia, unde sprijinul inițial pentru presa liberă și lupta împotriva corupției după asasinarea lui Ján Kuciak s-a transformat într-o lipsă de încredere în mass-media independentă și într-o atmosferă ostilă față de jurnaliști.

1.  Asasinarea colegului dumneavoastră Ján Kuciak, prima asasinare a unui jurnalist în Slovacia de la independența sa, a generat un șoc nu numai în țara dumneavoastră, ci și în UE. Care sunt ultimele evoluții ale procesului judiciar împotriva făptașilor?

Se împlinesc șase ani și jumătate de la asasinarea lui Ján Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová, din cauza activității de investigație pe care acesta o realiza. În pofida acestui fapt, procesul este încă în desfășurare și poate că va mai dura. Astăzi, asasinul, șoferul său și mijlocitorul au fost condamnați la pedepse lungi cu închisoarea. Cu toate acestea, procesele presupusului inițiator, omul de afaceri Marian Kočner și asociatei sale apropiate, Alena Zsuzsová, care, potrivit anchetei, au comandat asasinatul, așteaptă deciziile Curții Supreme asupra recursului. Zsuzsová a fost condamnată de Tribunalul de Primă Instanță, în timp ce Kočner a fost achitat. Rejudecarea cauzei este și ea o posibilitate, în funcție de decizia care va fi adoptată. Atât Kočner, cât și Zsuzsová au executat deja pedepse lungi cu închisoarea pentru alte infracțiuni. Noi, la Centrul de investigații Ján Kuciak (ICJK), am urmărit foarte îndeaproape procesul, deoarece unul dintre principalele noastre obiective este de a păstra moștenirea lui Jan prin continuarea activității sale de investigare.

2. După șocul inițial și protestele împotriva asasinatelor care au dus la căderea prim-ministrului de atunci, Robert Fico, ce s-a schimbat, după dumneavoastră, în opinia publică astfel încât dl Fico a reușit să revină la putere?

După asasinarea lui Ján și a Martinei în 2018, întreaga societate a fost în stare de șoc. Slovacia s-a confruntat cu cele mai mari proteste populare de la Revoluția de Catifea din 1989, care a dus la căderea comunismului. Protestele au condus la demisia prim-ministrului Robert Fico și a ministrului de interne Robert Kaliňák. Oamenii și-au manifestat sprijinul pentru jurnaliști, toți doreau să devină jurnaliști de investigație, iar oamenii erau preocupați de corupție. Pe acest val, opoziția a câștigat alegerile din 2020 cu o agendă anticorupție. Dar la scurt timp după aceea, a început pandemia de COVID-19, generând tot felul de probleme, o gestionare defectuoasă și tulburări politice. În calitate de politician cu experiență, Robert Fico a profitat de protestele antivaccinare, iar asta l-a propulsat. Odată cu începutul războiului din Ucraina, el și-a intensificat, de asemenea, discursurile pro-ruse, care au ajutat partidul său, Smer, să recâștige sprijin. Slovacia este deosebit de vulnerabilă la propagandă și dezinformare, iar acești factori au contribuit la câștigarea alegerilor din 2023 de către Robert Fico și partidul său.

3. În prezent, cât de periculos este să fii jurnalist de investigație în Slovacia ? Cu ce noi amenințări vă confruntați în activitatea dumneavoastră?

În ultimii ani, patru jurnaliști de investigație au fost asasinați în statele membre ale UE. Daphne Caruana Galizia în Malta, în 2017, Ján Kuciak în Slovacia, în 2018, Giorgos Karaivaz în Grecia, în 2021, și Peter de Vries în Țările de Jos, în 2021. Meseria de jurnalist de investigație a devenit periculoasă în Europa. Dar putem constata și că asasinarea unui jurnalist nu va putea ascunde adevărul, care va ieși la iveală. Am văzut acest lucru în toate țările menționate.

În pofida acestor asasinate îngrozitoare, putem constata că se înregistrează în continuare un număr tot mai mare de atacuri verbale sau online împotriva jurnaliștilor din Slovacia, încurajate adesea de politicieni, inclusiv de primul-ministru, și care incită de multe ori la hărțuire și la campanii de denigrare împotriva jurnaliștilor. Această atmosferă ostilă împotriva jurnaliștilor și a mass-mediei independente duce și la alte acțiuni împotriva lor. Recent, am observat o creștere a numărului de acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice, prim-ministrul Fico dându-l, de exemplu, în judecată pe redactorul-șef al site-ului web de știri Aktuality.sk pentru că i-a folosit fotografia pe coperta unei cărți. Cel mai recent caz a implicat utilizarea abuzivă a organismelor care asigură respectarea legii pentru a-i intimida pe jurnaliști, așa s-a întâmplat în cazul colegului nostru din cadrul ICJK. Toate aceste atacuri duc la subminarea încrederii publicului în mass-media independentă, precum și la o atmosferă în general ostilă față de jurnaliști. În consecință, numărul jurnaliștilor de investigație din țară este în scădere și nu mulți tineri aspiră să îmbrățișeze această carieră. Dintr-o perspectivă pozitivă, la ICJK, am demarat proiectul Safe.journalism.sk, care oferă formare în materie de securitate personală și digitală pentru jurnaliști, precum și asistență juridică și psihosocială pentru jurnaliștii care se confruntă cu amenințări și atacuri.

Lukáš Diko este redactor-șef și președinte al Centrului de investigații Ján Kuciak (ICJK). Lukáš este jurnalist de investigație și un actor marcant în mass-media, având peste 20 ani de experiență. A lucrat ca director responsabil cu știrile, sportul și afacerile publice la radiodifuzorul public slovac RTVS. Lukáš este, de asemenea, coautor al Codului deontologic al jurnaliștilor slovaci, adoptat în 2011.

Premiul pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia – Încurajarea excelenței jurnalistice

Ediția din 2024 a manifestării „Conectarea UE” a fost organizată cu sprijinul Premiului pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia. Decernat de Parlamentul European în luna octombrie a fiecărui an, premiul oferă recunoaștere jurnalismului de investigație curajos. Aflați mai multe despre premiu și despre ceremonia de decernare a premiilor din 2024, care va avea loc la 23 octombrie!

Read more in all languages

Ediția din 2024 a manifestării „Conectarea UE” a fost organizată cu sprijinul Premiului pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia. Decernat de Parlamentul European în luna octombrie a fiecărui an, premiul oferă recunoaștere jurnalismului de investigație curajos. Aflați mai multe despre premiu și despre ceremonia de decernare a premiilor din 2024, care va avea loc la 23 octombrie!

Pe scurt

Premiul pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia a fost lansat în 2021 ca un omagiu adus jurnalistei și bloggerului din Malta asasinată în 2017. El este acordat anual unei activități jurnalistice remarcabile care reflectă principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului.

Laureatul din 2024 va fi anunțat în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor, care va avea loc la 23 octombrie, la ora 18:00, la sediul Parlamentului European (PE) de la Strasbourg. Puteți urmări ceremonia în direct aici. Un juriu independent, alcătuit din jurnaliști și experți în comunicare din toată Europa, a selectat lucrările a 13 finaliști.

Vicepreședinta PE, Pina Picierno (responsabilă pentru premiu) va întâmpina participanții și va da cuvântul președintei PE, Roberta Metsola, pentru discursul său de deschidere. Un membru al juriului va oferi apoi o imagine de ansamblu a premiului, după care trofeul va fi înmânat câștigătorului de către un reprezentant al laureaților de anul trecut.

În retrospectivă

În cadrul ediției sale inaugurale, premiul a fost decernat „Proiectului Pegasus”, coordonat de consorțiul Forbidden Stories, în timp ce câștigătorii ediției din 2022 au fost Clément Di Roma și Carol Valade, pentru un documentar pe tema „Republica Centrafricană sub influența rusă”. O anchetă comună privind naufragiul, în largul orașului Pylos, al unei ambarcațiuni cu migranți, desfășurată de canalul de investigație elen Solomon, în colaborare cu Forensis, radiodifuzorul public german StrgF/ARD și cu ziarul britanic The Guardian, a câștigat premiul în 2023.

Seminar de presă

Înainte de ceremonia de decernare a premiilor, Unitatea Servicii Media a Parlamentului European va organiza un seminar de presă pe tema „Protejarea libertății mass-mediei” (23 octombrie, ora 15:00). Se preconizează participarea a circa 65 de jurnaliști, care vor participa la intervenții și discuții interesante în prezența lui Matthew Caruana Galizia, jurnalist și fiul lui Daphne Caruana Galizia.

Programul va include mărturii ale jurnaliștilor care s-au confruntat cu amenințări în domeniul lor de activitate. Unul dintre aceștia este Stefania Battistini, o jurnalistă italiană care a fost recent adăugată pe lista persoanelor aflate în vizorul Rusiei, în urma unui raport privind războiul. Seminarul va fi transmis în direct pe internet aici.

Se împlinesc doi ani de la lansarea inițiativei Hannah Arendt, menită să protejeze atât jurnaliștii din regiunile aflate în criză, cât și pe cei aflați în exil

Inițiativa Hannah Arendt s-a numărat printre programele prezentate în cadrul ediției din 2024 a seminarului „Connecting EU” al CESE consacrat jurnalismului. Este vorba despre o rețea de organizații ale societății civile care sprijină și protejează jurnaliștii care își desfășoară activitatea în condiții de presiune extremă și sunt supuși cenzurii, hărțuirii și persecuției. Acest program de protecție finanțat de guvernul federal german oferă un ajutor prețios jurnaliștilor din întreaga lume – de la Afganistan și Sudan până în Rusia și Ucraina – fie în țările lor de origine, fie în exil.

Read more in all languages

Inițiativa Hannah Arendt s-a numărat printre programele prezentate în cadrul ediției din 2024 a seminarului „Connecting EU” al CESE consacrat jurnalismului. Este vorba despre o rețea de organizații ale societății civile care sprijină și protejează jurnaliștii care își desfășoară activitatea în condiții de presiune extremă și sunt supuși cenzurii, hărțuirii și persecuției. Acest program de protecție finanțat de guvernul federal german oferă un ajutor prețios jurnaliștilor din întreaga lume – de la Afganistan și Sudan până în Rusia și Ucraina – fie în țările lor de origine, fie în exil.

Atunci când vocile critice sunt reduse la tăcere, jurnaliștii sunt încarcerați și toate canalele mass-media sunt constrânse să înceteze orice activitate, publicul nu mai are acces la informații independente. Or, astfel de informații sunt esențiale pentru a le permite cetățenilor să își formeze în mod independent opiniile și pentru ca democrația să funcționeze.

La doi ani de la lansarea inițiativei Hannah Arendt de către guvernul federal german, nu există mai puține motive de îngrijorare, ci, dimpotrivă, mai multe astfel de motive. Cel mai recent clasament mondial al libertății presei elaborat de Reporteri fără Frontiere (RSF) arată că condițiile în care își desfășoară activitatea profesioniștii din domeniul mass-mediei s-au înrăutățit la nivel mondial. Numărul țărilor – 36 în total – clasate în categoria inferioară (în care situația este clasificată drept „foarte gravă”) nu a făcut decât să crească în ultimii zece ani. Jurnaliștii din mai multe țări clasate în această categorie, inclusiv Rusia, Afganistan și Sudan, sunt sprijiniți de mai multe proiecte desfășurate de organizațiile partenere ale inițiativei Hannah Arendt.

Datorită acestei inițiative – un program de protecție finanțat de Ministerul Federal al Afacerilor Externe din Germania și de Comisara Guvernului Federal pentru Cultură și Mass-media – lucrătorii din mass-media pot primi numeroase tipuri de ajutor, fie în țara lor de origine, fie în exil. Uneori, ajutorul este posibil chiar și în cazul în care, la prima vedere, pare imposibil. De exemplu, un proiect din cadrul inițiativei sprijină femeile jurnaliste din Afganistan: acestea beneficiază de formare în materie de securitate, de burse și de mentorat în limba maternă. De la preluarea puterii de către talibani în 2021, un număr foarte mare de femei din mass-media și-au pierdut locul de muncă, ceea ce înseamnă că, în prezent, nu există aproape nicio femeie care lucrează la radio sau televiziune. De atunci, întregul sector a fost grav afectat.

Profesioniștii din domeniul mass-mediei din Rusia și din Sudan pot beneficia de inițiativa Hannah Arendt în țările învecinate țării lor. Au fost înființate centre speciale care să servească drept puncte de contact pentru lucrătorii din mass-media exilați, ele fiind gestionate sau sprijinite de partenerii inițiativei. Centrele de mass-media din exil și, în America Latină, Casa para el Periodismo Libre (un spațiu dedicat jurnaliștilor exilați) sunt, de asemenea, spații sigure care oferă consiliere psihologică și juridică. Aceste centre furnizează, de asemenea, formare continuă și reprezintă un punct de plecare pentru crearea de rețele între profesioniștii din domeniul mass-mediei care sunt persecutați în țările lor de origine din diverse motive.

O altă abordare urmată în cadrul inițiativei Hannah Arendt constă în reconstruirea unor structuri editoriale durabile în exil. Este vorba despre garantarea faptului că cetățenii din țările totalitare de origine ale jurnaliștilor continuă să aibă acces la informații independente.

Afganistanul, Rusia și Sudanul nu sunt singurele țări ai căror jurnaliști beneficiază de sprijin. Domeniul de aplicare al inițiativei este, în esență, mondial, iar aceasta poate răspunde în mod flexibil la înrăutățirea situației în materie de securitate într-o anumită țară. În prezent, se acordă sprijin în principal profesioniștilor din domeniul mass-mediei din Belarus, America Centrală, Myanmar, Africa de Nord și Ucraina. În acest sens, Ucraina reprezintă un caz aparte, deoarece scopul proiectului care privește această țară este de a garanta posibilitatea de a relata evoluția situației războiului aflat în curs. Acest lucru necesită asistență materială și tehnică, precum și formare și asigurare specifice pentru operațiunile din prima linie.

Următoarele patru organizații ale societății civile sunt parteneri ai inițiativei Hannah Arendt: DW Akademie, Fondul european pentru jurnalismul în exil (JX-Fund), Mass-media în cooperare și în tranziție (MiCT), și Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă (ECPMF). Pentru a garanta independența sa, programul necesită absența oricărui control și neutralitate din partea statului. Finanțarea se acordă exclusiv pe baza unor criterii obiective, de către jurii independente, fără influență din partea statului.

Pentru informații suplimentare, consultați site-ul https://hannah-arendt-initiative.de/hannah-arendt-initiative-english/sau scrieți la adresa: info@hannah-arendt-initiative.de.

Inițiativa Hannah Arendt este o rețea pentru protecția jurnaliștilor și a mass-mediei din întreaga lume. Ea a fost înființată în 2022 la inițiativa Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei, cu finanțare din partea acestuia, și a Comisarei Guvernului Federal pentru Cultură și Mass-media. 

Diversitatea în mass-media: suntem cu adevărat reprezentați în mod egal?

Jurnaliștii cu handicap își pot desfășura activitatea la fel de bine și pot oferi, de asemenea, perspective diferite și noi. Atunci de ce atât de puțini dintre ei lucrează în mass-media? Lars Bosselmann, de la Uniunea Europeană a Nevăzătorilor, relatează despre subreprezentarea persoanelor cu handicap în sectorul mass-mediei și despre necesitatea de a pune capăt reprezentărilor stereotipe ale acestora în știri.

Read more in all languages

Jurnaliștii cu handicap își pot desfășura activitatea la fel de bine și pot oferi, de asemenea, perspective diferite și noi. Atunci de ce atât de puțini dintre ei lucrează în mass-media? Lars Bosselmann, de la Uniunea Europeană a Nevăzătorilor, relatează despre subreprezentarea persoanelor cu handicap în sectorul mass-mediei și despre necesitatea de a pune capăt reprezentărilor stereotipe ale acestora în știri.

Toate democrațiile se bazează pe principii-cheie, iar unul dintre cele mai importante este libertatea presei. Această libertate contribuie la asigurarea transparenței acțiunilor liderilor politici în fața publicului. De asemenea, ne permite să accesăm informații fără ingerințe externe.

Cu toate acestea, există încă aspecte ale practicii mass-media care trebuie îmbunătățite, în special în ceea ce privește diversitatea. În ceea ce privește reprezentarea în mass-media sau acoperirea unor subiecte legate de diferite grupuri sociale, suntem încă departe de a fi egali.

Cifrele actuale arată că persoanele cu handicap nu sunt reprezentate în mod adecvat în rândul personalului ziarelor, al posturilor de radio și al posturilor de televiziune. Acest lucru este foarte îngrijorător, având în vedere că până la 16 % din populația lumii suferă de o anumită formă de handicap. În plus, astfel cum s-a subliniat într-un raport UNESCO, persoanele cu handicap se confruntă adesea și cu prejudecăți din cauza reprezentărilor stereotipe ale comunităților noastre în mass-media, în fața publicului de pe tot globul.

Pentru a schimba percepția publică a persoanelor cu handicap, trebuie să subliniem importanța prezenței acestora în redacțiile de știri și în procesele de creare de conținut.

Societatea trebuie să înțeleagă că sectorul mass-mediei nu se va dovedi pe deplin favorabil incluziunii până când persoanele cu handicap nu vor deveni parte a fluxurilor de lucru. În plus, subiectele legate de dizabilitate trebuie să facă obiectul unei abordări diferite: canalele mass-media ar trebui să recunoască faptul că persoanele cu handicap ar trebui să se bucure de drepturile lor în condiții de egalitate cu ceilalți. În plus, pe măsură ce formatele de conținut se schimbă în mod constant, avem nevoie de experți pentru a concepe aceste formate astfel încât să fie accesibile și favorabile incluziunii. 

În pofida faptului că comunitatea persoanelor cu handicap este subreprezentată în industria mass-media, putem încă să găsim exemple foarte motivante care arată că persoanele cu handicap pot excela în calitate de creatori de conținut.

Recent, în seria sa de podcasturi, Uniunea Europeană a Nevăzătorilor a difuzat un episod centrat pe Jocurile Paralimpice de la Paris din 2024. În acest episod, am vorbit cu Laetitia Bernard, jurnalistă franceză nevăzătoare care lucrează pentru Radio France. În afară de Jocurile Paralimpice din acest an, dna Bernard a acoperit deja edițiile din 2012 și 2016, de la Londra și, respectiv, Rio de Janeiro. În plus, s-a ocupat de Jocurile Paralimpice de iarnă de la Soci, în 2014, și de la Pyeongchang, în 2018.

„Evenimente precum Jocurile Paralimpice au un impact pozitiv în ceea ce privește eliminarea barierelor și combaterea stereotipurilor”, a subliniat dna Bernard în timpul interviului. „Chiar dacă un jurnalist are un handicap, el sau ea poate lucra eficient și poate chiar să descrie lucrurile în mod diferit”, a adăugat ea. Parcursul profesional al dnei Bernard, precum și reflecțiile sale pe această temă, ne arată că această dimensiune trebuie și ea abordată, pentru a construi o societate mai favorabilă incluziunii, egalitatea trebuind să se afle în centrul preocupărilor sectorului mass-media.

Lars Bosselmann este directorul executiv al Uniunii Europene a Nevăzătorilor (EBU).

Comitetul de redacție

Ewa Haczyk-Plumley (editor-in-chief)
Laura Lui (ll)

La realizarea acestui număr au contribuit

Christian Weger (cw)
Daniela Vincenti (dv)
Erika Paulinova (ep)
Ewa Haczyk-Plumley (ehp)
Giorgia Battiato (gb)
Jasmin Kloetzing (jk)
Katerina Serifi (ks)
Laura Lui (ll)
Marco Pezzani (mp)
Margarita Gavanas (mg)
Margarida Reis (mr)
Millie Tsoumani (mt)
Pablo Ribera Paya (prp)
Simran Grewal (sg)
Thomas Kersten (tk)

Coordonare

Agata Berdys (ab)
Giorgia Battiato (gb)

 

 

Adresa

European Economic and Social Committee
Jacques Delors Building,
99 Rue Belliard,
B-1040 Brussels, Belgium
Tel. (+32 2) 546.94.76
Email: eescinfo@eesc.europa.eu

EESC info is published nine times a year during EESC plenary sessions. EESC info is available in 24 languages
EESC info is not an official record of the EESC’s proceedings; for this, please refer to the Official Journal of the European Union or to the Committee’s other publications.
Reproduction permitted if EESC info is mentioned as the source and a link  is sent to the editor.
 

October 2024
08/2024

Follow us

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Instagram