O strategie industrială post-pandemică capabilă să asigure o redresare puternică trebuie să includă societatea civilă, subliniază CESE într-un raport recent privind proiectul de nouă strategie industrială a UE. O astfel de strategie trebuie să se concentreze pe durabilitate și bunăstare, să măsoare impactul social și să promoveze un sistem de sănătate eficient și accesibil.

Pandemia de COVID-19 a dezvăluit punctele slabe ale peisajului economic al Europei, mai ales inegalitățile regionale, lacunele în materie de competențe și riscurile la adresa pieței unice și a aprovizionării cu bunuri strategice. În lumina acestor învățăminte, Comisia Europeană și-a actualizat planul privind un peisaj industrial mai ecologic, mai digital și mai competitiv – noua strategie industrială pentru Europa.

CESE a elaborat un raport privind actualizarea strategiei și un aviz complementar, în care evidențiază condițiile de îndeplinit pentru a dispune de un ecosistem sanitar inovator și favorabil incluziunii, capabil să constituie o bază pentru industria din UE.

În raportul său, CESE solicită tuturor grupurilor de actori implicați în economia europeană – de la sindicate, industrie și IMM-uri și până la celelalte organizații ale societății civile și la autoritățile publice – să participe la modelarea viitorului ei. Strategia actuală se axează pe întreprinderi, însă, în opinia CESE, este imperativ să se țină seama de opiniile partenerilor sociali în cursul elaborării obiectivelor, a țintelor și a indicatorilor necesari pentru ca schimbarea să fie încununată de succes. Competitivitatea nu poate fi singurul indicator al unei strategii viabile pe termen lung, precizează CESE. Este nevoie de un set de indicatori-cheie de performanță mai amplu decât cel care figurează în propunerea de strategie. În opinia CESE, competitivitatea și investițiile nu sunt suficiente. Indicatorii-cheie de performanță trebuie, de asemenea, să promoveze bunăstarea socială și creșterea durabilă, dacă se dorește ca industriile Europei să fie cu adevărat durabile.

Aspectele importante a căror amploare ar trebui măsurată sunt, pe de o parte, impactul condițiilor de muncă și de producție asupra societății și a mediului, iar pe de altă parte, calitatea locurilor de muncă.

Un alt set de indicatori ar trebui să evalueze trecerea la o economie circulară „fără deșeuri”. Nu în ultimul rând, factorii transsectoriali din cadrul industriei, precum investițiile în cercetare și dezvoltare, ar trebui să fie și ei monitorizați, pentru a asigura longevitatea întreprinderilor și a locurilor de muncă.

Proiectele importante de interes european comun (PIIEC) sunt proiecte la nivelul întregii UE care sprijină dezvoltarea unor inovații de o importanță crucială pentru dubla tranziție verde și digitală. În viziunea CESE, pentru a pune în aplicare în mod corespunzător aceste proiecte, este nevoie în primul rând de expertiza organizațiilor lucrătorilor. În al doilea rând, PIIEC trebuie să fie evaluate sub aspectul creării de valoare și de locuri de muncă, precum și al competențelor de care au nevoie lucrătorii și întreprinderile în contextul unor industrii modernizate.

Standardele sunt un alt instrument important pentru a reda Europei rolul de lider în materie de producție industrială. Comitetul insistă asupra faptului că standardele elaborate de întreprinderile europene nu ar trebui să fie difuzate doar de întreprinderi, ca atare: Comisia ar trebui să le sprijine și să contribuie la rândul ei la aceste activități de promovare.

Avizul complementar examinează modul în care strategia ar putea îmbunătăți accesul la o asistență medicală mai echitabilă și mai bine coordonată în Europa.

CESE recomandă concentrarea atenției asupra guvernanței, a diversificării surselor de aprovizionare și a asistenței medicale digitale – aceste aspecte fiind interconectate. Întreprinderile mai bine gestionate ar permite pieței unice să funcționeze mai bine, încurajând crearea de noi întreprinderi. La rândul său, creșterea numărului de producători ar face ca accesul la bunurile și serviciile din domeniul sănătății să devină mai fiabil, un efect similar având și stimulentele care vizează readucerea producției de materiale și produse esențiale în Europa.

Măsurile care vizează crearea unor sisteme de asistență medicală digitală interoperabile între diferite organizații și la nivel transfrontalier ar consolida și mai mult piața unică pentru această industrie și ar îmbunătăți îngrijirile medicale. Din aceleași motive, CESE solicită luarea de măsuri pentru a stimula sinergiile dintre sectorul public și cel privat, întreprinderile mari și IMM-uri, precum și investițiile în cercetare și dezvoltare și formarea tuturor lucrătorilor care au legătură cu asistența medicală. (dm)