CESE info

Într-o dezbatere în plen privind viitorul politicii comerciale a UE într-o realitate globală în schimbare, CESE a subliniat că un comerț deschis, echitabil, favorabil incluziunii și durabil este singurul comerț care ar asigura o redresare rezilientă și ar asigura prosperitate pentru întreprinderi și cetățeni. De asemenea, a recunoscut rolul esențial al Organizației Mondiale a Comerțului în acest efort.

Tabloul situației comerțului la scară globală arată că redresarea rămâne eterogenă.

Președinta CESE, Christa Schweng, a comentat: „Comerțul internațional ar trebui să fie liber, echitabil, durabil și previzibil. Este vital pentru întreprinderile noastre și pentru cetățeni. Comerțul durabil este singurul comerț care va oferi o redresare rezilientă și durabilă după pandemia de COVID-19”.

În cadrul sesiunii plenare din octombrie, CESE l-a găzduit pe ambasadorul Jean-Marie Paugam, director general adjunct al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care și-a exprimat convingerea că sistemul comercial internațional și-a dovedit reziliența în fața pandemiei. „La început, am asistat la o proliferare a măsurilor restrictive în materie de comerț, dar destul de repede statele au ales calea măsurilor de cooperare și facilitare”.

În avizul din proprie inițiativă „Comerțul și dezvoltarea durabilă în cadrul programului Next Generation EU – Revizuirea planului de acțiune cu 15 puncte”, care are legătură cu dezbaterea, CESE își propune să se asigure că, de această dată, mesajul privind o „agendă comercială bazată pe valori” este prezentat în mod clar în cadrul strategiei comerciale a UE.

Raportoarea avizului, Tanja Buzek, a atras atenția asupra faptului că capitolele privind munca și mediul nu garantează respectarea deplină a angajamentelor lor obligatorii din punct de vedere juridic. „Propunem o revizuire ambițioasă, care să includă o abordare actualizată a punerii în aplicare a legislației, sub rezerva sancțiunilor și cu o monitorizare mai strictă din partea societății civile, utilizând instrumente inovatoare și sporind efectul de levier pentru capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă”.

„Non aes sed fides” - nu bani, ci încredere

Dl Paugam a stabilit ca prioritate restabilirea încrederii în sistemul care a fost multă vreme subminat de multe părți interesate și state. „Ceea ce trebuie să reconstruim este în primul rând nivelul minim de încredere, deoarece fără el nu poate avea loc nicio negociere”, subliniind că cel mai de preț atu al OMC este principiul „non aes sed fides” – „nu bani, ci încredere”.

Pe baza unui articol publicat recent în Borderlex de David Henig și a celor trei scenarii posibile pe care le cuprinde privind OMC, „renaștere, dezintegrare sau regres”, domnul Paugam a ales „reconstrucția”. Prin urmare, UE și societatea civilă europeană ar trebui să fie implicate activ pentru că, așa cum a spus dna Buzek: „Nu există durabilitate fără societatea civilă”.

La încheierea manifestării, dna Schweng a declarat: „Participarea activă și adeziunea societății civile organizate, în toate componentele sale, este un element esențial al unui sistem comercial durabil aflat în serviciul oamenilor”.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută noua strategie a UE pentru viitorul spațiului Schengen, prezentată de Comisia Europeană. Cu toate acestea, Comitetul a avertizează că UE și statele membre sunt obligate să respecte Carta drepturilor fundamentale în ceea ce privește gestionarea frontierelor UE și naționale, cooperarea polițienească și judiciară și politicile în materie de migrație și azil.

Apelul său la acțiune, exprimat în avizul privind noua strategie, adoptat în sesiunea plenară din octombrie, a fost formulat după apariția unor relatări îngrijorătoare privind încălcarea drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE, ceea ce reprezintă un motiv de serioasă preocupare pentru CESE.

„Solicităm Comisiei Europene și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Gardei de Coastă să monitorizeze și să soluționeze aceste probleme îngrijorătoare și să dea curs fără întârziere rapoartelor privind încălcările drepturilor fundamentale”, a declarat raportorul avizului, Ionuț Sibian.

CESE a constatat că, în ultimii ani, spațiul Schengen s-a confruntat cu o serie de provocări complexe în ceea ce privește aplicarea sa consecventă. Criza refugiaților din 2015 a scos la iveală o serie de deficiențe ale abordării UE în ce privește gestionarea frontierelor externe și a migrației, în timp ce pandemia de COVID-19 a determinat reintroducerea temporară a frontierelor interne. Perturbările din spațiul Schengen au afectat întreprinderile, lucrătorii, comunitățile de frontieră și cooperarea transfrontalieră.

CESE a subliniat că Comisia ar trebui să monitorizeze și să evalueze în mod periodic și cu atenție necesitatea și amploarea acestor reintroduceri, luând măsuri atunci când este necesar.

În aviz, Comitetul a îndemnat, de asemenea, Consiliul să ia măsuri rapide pentru a pune capăt excluderii continue a Bulgariei, Croației, Ciprului și României de la aplicarea deplină a Tratatului Schengen.

„Cetățenii din Cipru, România, Bulgaria și Croația nu se bucură încă pe deplin de drepturile lor în calitate de cetățeni ai UE, deoarece sunt excluși din spațiul Schengen. CESE sprijină includerea lor. Aceste țări doresc să participe, iar Bulgaria, Croația și România își controlează deja frontierele externe în conformitate cu Codul frontierelor Schengen”, a subliniat dl Sibian.

CESE sprijină puternic actualizarea Codului frontierelor Schengen pentru a include învățămintele desprinse de pe urma pandemiei. El solicită, de asemenea, consolidarea forumului consultativ privind drepturile fundamentale și implicarea societății civile organizate, prin intermediul CESE. (ll)

Cea mai bună modalitate de a asigura autonomia strategică a industriei europene s-a aflat în centrul unei dezbateri privind politica industrială în cadrul sesiunii plenare a CESE din octombrie.

Sesiunea plenară a CESE din 21 octombrie a găzduit o dezbatere cu dna Padmashree Gehl SAMPATH, expertă la Centrul Berkman Klein al Universității Harvard, cu privire la modul în care strategia industrială poate sprijini dubla tranziție către o economie verde și digitală, poate contribui la redresarea Europei și îi poate spori autonomia strategică și reziliența.

În calitate de expertă de renume mondial în domeniul tehnologie, dezvoltare și economie politică globală, dna Padmashree Gehl Sampath a pledat pentru un nou tip de intervenție publică, care nu se concentrează doar pe remedierea disfuncționalităților pieței, ci conduce schimbările tehnologice în direcții productive din punct de vedere social.

„A sosit momentul să regândim politica industrială într-un mod îndrăzneț și în afara șabloanelor”, a spus ea. „Nu ar trebui să repetăm ceea ce nu a funcționat în trecut.”

Primul pas în elaborarea acestei noi politici industriale ar trebui să fie recunoașterea faptului că declinul în materie de antreprenoriat, inovare și competitivitate înregistrat în economiile avansate este consolidat în mod constant de noi paradigme și tendințe tehnologice într-o multitudine de sectoare și procese. Incertitudinea din lumea post-COVID nu este doar rezultatul pandemiei.  Ea reflectă și accentuează, în același timp, efectele multiple ale rețelelor bazate pe date, răspândirea inechitabilă a dividendelor digitalizării în ultimii 15 de ani, presiunea schimbărilor climatice și a tranziției energetice asupra țărilor, precum și încetinirea – sau, în anumite cazuri, chiar prăbușirea – comerțului mondial și a lanțurilor de aprovizionare care au fost construite cu grijă de la începutul globalizării în anii 1980.

Al doilea pas ar fi construirea unei noi strategii bazate pe trei propuneri îndrăznețe:

1) recunoașterea faptului că există o mai mare interconectare între cele trei tendințe majore ale viitorului – asistența medicală/pregătirea pentru pandemie, tranziția energetică/acțiunile climatice și economia datelor – și valorificarea acestora. Nu avem nevoie de o politică industrială care să acorde prioritate acestor megatendințe simultan pe diferite căi, ci de o politică care să ia în considerare aceste transformări într-un model circular al schimbării.

2) încurajarea unei abordări dinamice în sectorul tehnologic prin concentrarea pe menținerea pieței și pe performanța pieței, care este un aspect mai important decât intrarea pe piață în toate aceste sectoare-cheie, în special în sectorul farmaceutic și al vaccinurilor, unde există în prezent puternice tendințe de oligopol.
 
3) adoptarea unei abordări sectoriale veritabile în cadrul politicii industriale, care să depășească obiectivele comune, cum ar fi politica în domeniul concurenței, deoarece, deși toate aceste sectoare sunt de înaltă tehnologie, de cercetare și dezvoltare intensivă și depind de inovare și de recompense, ele au caracteristici complet diferite.

De exemplu, s-a întrebat dna GEHL SAMPATH, dacă dorim cu adevărat să promovăm o piață a asistenței medicale în Europa pe baza punctelor forte existente, poate UE să sprijine un program de interes public pentru un ecosistem al industriei sănătății de tipul operațiunii Warp Speed, creată în SUA în perioada imediat următoare pandemiei de COVID-19? Poate Europa să faciliteze extinderea punctelor forte ale întreprinderilor sale existente în domeniul biotehnologiei în cadrul unor tipuri similare de programe de investiții publice care facilitează dezvoltarea de produse?

Strategia industrială a reprezentat o prioritate majoră a activității CESE în ultimii ani. O serie de seminare online sunt în curs de desfășurare pentru a analiza punctele sensibile pentru industriile de astăzi. Intitulată „Calea către viitorul nostru industrial”, această serie se va încheia în cadrul unei conferințe importante, care va avea loc în martie 2022, în cadrul căreia CESE va dezbate concluziile sale cu Președinția franceză a UE și cu Comisia Europeană. (dm)

Conferința privind drepturile fundamentale și statul de drept organizată de Comitetul Economic și Social European a evidențiat încălcări grave și tendințe negative în cele patru domenii acoperite de mecanismul european privind statul de drept (justiție, corupție, mass-media și sistemul de control și echilibru). CESE a subliniat că societatea civilă este un actor dinamic în apărarea acestui principiu fundamental al UE.

Președintele Grupului privind drepturile fundamentale și statul de drept (DFSD) al CESE, Cristian Pîrvulescu, a subliniat rolul societății civile: „Nu ne adresăm reprezentanților societății civile de dragul «respectării principiilor», ci ascultăm societatea civilă, deoarece ea aduce o contribuție esențială la aceste chestiuni de o importanță crucială”.

Giulia Barbucci, vicepreședintă a CESE, a declarat că „răspunsurile juridice și politice ale UE nu sunt de ajuns, ca atare. Trebuie, în același timp, să implicăm mai mult actorii societății civile, deoarece ei reprezintă puntea dintre așteptările populației și instituții”.

Cu toate acestea, actuala criză sanitară și măsurile luate de autorități au amplificat provocările deja existente în acest domeniu. Raportul Comisiei din iulie 2021 privind statul de drept a evidențiat aceste tendințe negative, dar și unele evoluții pozitive în anumite state membre.
Gašper Dovžan, secretar de stat pentru afaceri externe în Slovenia, a adăugat că „respectarea statului de drept nu ar trebui niciodată să fie supusă unei dileme sau să devină victimă a unei crize.”

„Mai sunt încă multe de făcut și un drum lung de parcurs”, a afirmat Matthew Caruana Galizia. Mama sa, Daphne Caruana Galizia, jurnalistă malteză, a fost ucisă în timp ce investiga cazuri de corupție, spălare a banilor și criminalitate organizată. „Din păcate, cazul mamei mele arată în mod clar că deficiențele statului de drept și corupția larg răspândită sunt infracțiuni care duc în mod inevitabil la victime.”

Participanții au fost de acord că statul de drept este vital pentru funcționarea UE în ansamblu, inclusiv pentru credibilitatea și reziliența ei și pentru gradul de încredere reciprocă.

După cum a sintetizat Debbie Kohner de la Rețeaua europeană a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, toți cei patru piloni acoperiți de mecanismul european privind statul de drept – sistemul judiciar, libertatea și pluralismul mass-mediei, cadrele anticorupție și alte sisteme de control și echilibru – sunt interconectați.
Nicole Romain din cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE a subliniat, de asemenea, că toți actorii instituționali ar trebui să depună eforturi mai mari pentru a informa populația, în general, cu privire la drepturile fundamentale și la statul de drept.

Eszter Nagy, din partea Federaliștilor Europeni, a insistat asupra faptului că este timpul ca UE să utilizeze pe deplin toate instrumentele de care dispune, începând cu condiționalitatea bugetară legată de statul de drept. (at)

Punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR) în majoritatea statelor membre ale UE necesită clarificarea sistemelor de guvernanță. Repartizarea responsabilităților între nivelurile central, regional și local este încă neclară. CESE atrage atenția asupra acestei chestiuni și, în avizul privind Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, adoptat în sesiunea plenară din luna octombrie și elaborat de dl Gonçalo Lobo Xavier, subliniază că mecanismele de implicare a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali în etapele de punere în aplicare, monitorizare și adaptare a PNRR necesită mai multă claritate.

CESE a adus deja în centrul atenției această chestiune în rezoluția sa din luna februarie, însă situația rămâne neschimbată, în pofida eforturilor depuse de Comisie. Prin urmare, CESE solicită cu fermitate un control mai intensificat al acestor aspecte esențiale pentru redresarea Uniunii.

„Atragem atenția asupra necesității de a măsura progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență. Avem nevoie de indicatori de monitorizare performanți, deoarece aceștia sunt esențiali pentru stabilirea traiectoriei viitoare de dezvoltare și redresare a UE. Statele membre trebuie să răspundă în mod adecvat acestei provocări: este nevoie de curaj pentru a-i face pe cetățeni conștienți de enormele dificultăți ce vor urma”, a afirmat dl Lobo Xavier în timpul dezbaterii.

În avizul privind politica economică a zonei euro pentru 2021, elaborat de dna Kristi Sõber, CESE subliniază, de asemenea, că pandemia nu s-a încheiat și că repercusiunile economice se vor resimți ani de-a rândul. Prin urmare, este necesar un mix specific și nou de politici economice de urgență. Economiile din UE și din zona euro se află din nou în creștere rapidă. În același timp, însă, UE traversează perioada cea mai dificilă din istoria economică a integrării europene. În acest moment critic, numai cheltuielile publice pot contribui la ameliorarea situației.

CESE apreciază reacția rapidă atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre pentru a face față pandemiei, și salută faptul că eforturile comune au devenit o parte substanțială a strategiei de redresare. În alocuțiunea pe care a rostit-o cu ocazia sesiunii plenare, dna Sõber a afirmat: „În special în prima jumătate a anului 2020, inițiativele pentru investiții ca reacție la coronavirus au contribuit la atenuarea circumstanțelor economice foarte dificile, în principal prin stabilizarea piețelor, a locurilor de muncă și a veniturilor personale. Acest prim pas a fost urmat de NextGenerationEU (NGEU), o contribuție fiscală solidă și extrem de inovatoare. Ambele inițiative au reprezentat un răspuns rapid și flexibil la pandemie.” (mp)

Comisia Europeană ar trebui să avanseze în procesul de evaluare a impactului multisectorial al noilor tehnologii de 5G și 6G. Este nevoie de instrumente și măsuri pentru a aborda riscurile și vulnerabilitățile. În avizul elaborat de Dumitru Fornea și adoptat de Adunare în sesiunea plenară din octombrie, CESE adoptă o poziție fermă și observă că aspectele sociale, de sănătate și de mediu trebuie examinate, implicându-i pe cetățeni și pe toți actorii relevanți, deși dezbaterea privind instalarea rețelelor 5G s-a transformat într-o dezbatere politică controversată.

Exprimându-se în marja sesiunii plenare, dl Fornea a declarat: „Digitalizarea rapidă și dezvoltarea comunicațiilor electronice au un puternic impact asupra economiei și a societății în sens larg. Prin utilizarea responsabilă a acestor tehnologii, omenirea are șansa istorică de a construi o societate mai bună. Cu toate acestea, fără asigurarea diligenței necesare și a controlului democratic, comunitățile noastre s-ar putea confrunta în viitor cu provocări serioase în ceea ce privește administrarea acestor sisteme tehnologice.”

Pandemia a demonstrat că infrastructura de comunicații electronice îndeplinește un rol important în societate și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții cetățenilor, cu un impact direct asupra combaterii sărăciei. Cu toate acestea, pericolele potențiale trebuie evaluate în permanență. Din acest motiv, CESE recomandă să se aloce fonduri europene și naționale pentru desfășurarea de cercetări multidisciplinare și studii de impact mai aprofundate axate atât pe oameni, cât și pe mediu, și pentru diseminarea acestor rezultate, educând astfel publicul larg și factorii de decizie. (mp)

Noua inițiativă a Comisiei Europene de accelerare a dezvoltării unei piețe a combustibililor de aviație derivați din surse regenerabile este un pas în direcția cea bună, dar sunt necesare unele modificări, pentru a se asigura că aceasta poate fi pusă în aplicare în mod eficace, fără a crea denaturări. Acesta este mesajul principal al avizului privind propunerea RefuelEU în domeniul aviației, elaborat de Thomas Kropp și adoptat în sesiunea plenară din octombrie.

„Într-adevăr, dacă sunt produși în cantități suficiente și sunt disponibili pentru toate companiile aeriene, combustibilii de aviație derivați din surse regenerabile ar reduce semnificativ emisiile de CO₂ ale sectorului. Totuși, nu este clar dacă abordarea adoptată de Comisie ar împiedica denaturarea concurenței”, a spus dl Kropp.

Aviația este un sector de servicii internaționale, care acoperă două piețe distincte, cu o dinamică diferită: pe de o parte, piața europeană unică a SEE și, pe de altă parte, piața reglementată la nivel internațional. Proiectul de propunere a Comisiei ar trebui să reflecte în mod clar această diferență, să mențină condiții de concurență echitabile în cadrul SEE și să promoveze în mod proactiv standarde de sustenabilitate aplicabile la nivel global.

În ce privește emisiile de CO₂, dl Kropp a elaborat un aviz pe tema „Notificarea privind Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA)”, adoptat în sesiunea plenară din octombrie. În document, CESE sprijină propunerea Comisiei de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește notificarea compensării în 2021, sprijinind adoptarea urgentă a acesteia pentru a asigura securitatea juridică. (mp)

Evenimentele recente cauzate de COVID-19, condițiile meteorologice extreme din cauza perturbărilor climatice, atacurile cibernetice și Brexitul demonstrează necesitatea de a regândi prioritățile și de a îmbunătăți reziliența și sustenabilitatea sistemelor alimentare ale UE, prin consolidarea autonomiei sale. Pentru mulți cetățeni ai UE, securitatea alimentară nu reprezintă un dat.

În opinia CESE, este esențial să se elaboreze un set de instrumente care să includă măsuri de gestionare a riscurilor pentru a ajuta lanțurile de aprovizionare cu alimente să facă față situațiilor extreme, permițând autorităților, fermierilor și industriei să ia măsuri imediate.
În avizul său din proprie inițiativă „Autonomia strategică, securitatea alimentară și durabilitatea”, CESE propune o definiție a autonomiei strategice deschise aplicate sistemelor alimentare bazate pe producția de alimente, forța de muncă și comerțul echitabil, cu scopul primordial de a asigura securitatea alimentară și durabilitatea pentru toți cetățenii UE prin intermediul unui lanț de aprovizionare cu alimente echitabil, sănătos, durabil și rezilient.
„Fermele și terenurile agricole fertile și apa sunt atuuri strategice și trebuie protejate în întreaga UE: ele constituie coloana vertebrală a autonomiei noastre alimentare strategice deschise”, a subliniat raportorul CESE pentru acest aviz, Klaas Johan Osinga. (mr)

CESE solicită factorilor de decizie politică să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare pentru o dezvoltare rurală și urbană echilibrată, coerentă, echitabilă și durabilă. Acest lucru va implica valorificarea rolului comunităților locale, stimularea industriilor tradiționale și crearea de noi activități economice și de locuri de muncă în zonele rurale, promovând în același timp sinergiile cu zonele urbane.

Avizul CESE pe tema „Către o strategie globală privind dezvoltarea rurală/urbană durabilă” face o serie de recomandări, bazate pe implicarea mai multor părți interesate și pe o abordare ascendentă, ingrediente-cheie pentru asigurarea durabilității și a asumării politicilor rurale la nivel local.

Coordonarea transversală și politicile adaptate sunt esențiale

„Este esențial să se treacă la o abordare integrată a acțiunii și finanțării în diferitele politici care au impact asupra zonelor rurale. Trebuie să ne asigurăm că zonele rurale nu sunt doar locuri durabile, ci și locuri de locuit atractive. Calitatea vieții în mediul rural va fi evaluată prin creșterea numărului de tineri și prin noile inițiative care oferă locuri de muncă de calitate și bine plătite”, a subliniat raportorul Josep Puxeu Rocamora. (mr)

Cadrul fiscal al UE trebuie revizuit. Acest lucru este necesar nu numai pentru a stabiliza economia pe termen mediu, ci și pentru a finanța transformarea socio-ecologică a economiei noastre și pentru a garanta ocuparea integrală a forței de muncă, locuri de muncă de înaltă calitate și tranziții juste. Avizul elaborat de Dominika Biegon și adoptat de adunare în sesiunea plenară din octombrie are un mesaj clar: Comisia Europeană trebuie să continue cu revizuirea cadrului de guvernanță economică al UE.

În timpul dezbaterii, dna Biegon a spus: „CESE susține soluțiile pragmatice pentru viitorul cadrului fiscal al UE. Avizul nostru arată cum pot fi depășite decalajele ideologice din dezbaterea privind datoriile suverane. Regulile fiscale ale UE pot fi îmbunătățite în mod semnificativ fără modificarea tratatelor UE. Putem pune capăt lipsei cronice de investiții publice și putem oferi statelor membre o marjă mai mare de manevră pentru a contracara în viitor recesiunea economică în mod adecvat, fără a pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Instituțiile UE ar trebui, fără întârziere, să propună reforme pentru a pregăti redresarea durabilă și tranziția justă.”

Organizațiile societății civile ar trebui implicate mai mult în semestrul european, atât la nivel național, cât și al UE. Principiul parteneriatului, care este de mult timp o tradiție în guvernanța fondurilor structurale și de investiții europene, ar trebui să servească drept model pentru implicarea eficientă a societății civile. (mp)

Într-un aviz din proprie inițiativă adoptat în sesiunea plenară din octombrie, CESE a prezentat măsuri care ar permite industriei de publicitate să se adapteze la provocările legate de schimbările climatice și de redresarea post-pandemică, continuând totodată să-și joace rolul important în economia și cultura Europei.

Comitetul Economic și Social European recomandă instaurarea unui cadru propice dezvoltării unei industrii moderne de publicitate, care să continue să joace un rol fundamental în creșterea economică, crearea de locuri de muncă și sprijinirea culturii europene, devenind în același timp o pârghie de încredere pentru un consum responsabil.

Potrivit unor studii diverse, fiecare euro cheltuit în publicitate generează între 5 și 7 euro pentru economia Europei. Intră în circulație noi produse și servicii, concurența se extinde și este finanțat accesul publicului la mass-media, arte și sport. În același timp, însă, această industrie este adesea criticată pentru promovarea consumului excesiv și pentru impactul negativ asupra societății și a mediului.

„Încercăm să vedem cum ar trebui să evolueze acest sector astfel încât să rămână eficient, garantând totodată că dezvoltarea sa este compatibilă cu dezvoltarea durabilă”, explică Thierry Libaert, raportorul avizului.

În primul rând, CESE invită întreprinderile și agențiile de publicitate să dezbată modalitățile de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și de a deveni neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

Durabilitatea ar trebui încorporată în toate campaniile promoționale. Mai concret, operatorii din domeniul publicității ar putea fi încurajați să reducă consumul de energie al panourilor digitale sau să le facă mai ușor de reciclat. Pentru a limita impactul asupra mediului al publicității tipărite, întreprinderile ar putea opta pentru hârtia din pădurile gestionate în mod durabil (eticheta PEFC, eticheta PFC) și cerneluri cu toxicitate redusă care respectă standardele REACH și GreenGuard.

Practicile publicitare pot, de asemenea, stimula consumatorii să își reducă amprenta colectivă de mediu. De exemplu, reclamele ar putea încuraja partajarea mașinii, reducând anunțurile publicitare în care conducătorii auto sunt singuri în mașină. Bunele practici ar trebui consolidate, insistându-se pe problemele de mediu în programele universitare din domeniul comunicării.

O altă discuție, care ar fi trebuit să aibă loc de multă vreme, se referă la reprezentările nerealiste, cum ar fi produsele de unică folosință nocive care sunt prezentate ca „durabile”. De fapt, un studiu din 2020, realizat de autoritățile naționale de protecție a consumatorilor și de Comisia Europeană, a constatat că 42% dintre afirmațiile despre produse „verzi” de pe site-urile internet ale întreprinderilor erau înșelătoare sau exagerate.

CESE consideră că un consens mai larg în rândul comunității din industria de publicitate pentru a oferi informații concrete și corecte ar permite mai multor consumatorilor să recunoască produsele cu un real impact redus asupra mediului. În această privință, Comisiei Europene îi revine un rol în asigurarea unei reglementări la nivelul UE care să sprijine industria de publicitate în combaterea dezinformării.

Abordarea ar trebui să ofere, de asemenea, stimulente pentru agențiile de publicitate care se angajează să respecte aceste standarde. Sprijinul ar reduce riscul ca agenții de publicitate să migreze către companiile străine de tehnologie care controlează o mare parte a sistemelor de publicitate digitală și ar consolida o industrie care rămâne esențială pentru tranziția’ către un consum mai durabil. (dm)

 

O strategie industrială post-pandemică capabilă să asigure o redresare puternică trebuie să includă societatea civilă, subliniază CESE într-un raport recent privind proiectul de nouă strategie industrială a UE. O astfel de strategie trebuie să se concentreze pe durabilitate și bunăstare, să măsoare impactul social și să promoveze un sistem de sănătate eficient și accesibil.

Pandemia de COVID-19 a dezvăluit punctele slabe ale peisajului economic al Europei, mai ales inegalitățile regionale, lacunele în materie de competențe și riscurile la adresa pieței unice și a aprovizionării cu bunuri strategice. În lumina acestor învățăminte, Comisia Europeană și-a actualizat planul privind un peisaj industrial mai ecologic, mai digital și mai competitiv – noua strategie industrială pentru Europa.

CESE a elaborat un raport privind actualizarea strategiei și un aviz complementar, în care evidențiază condițiile de îndeplinit pentru a dispune de un ecosistem sanitar inovator și favorabil incluziunii, capabil să constituie o bază pentru industria din UE.

În raportul său, CESE solicită tuturor grupurilor de actori implicați în economia europeană – de la sindicate, industrie și IMM-uri și până la celelalte organizații ale societății civile și la autoritățile publice – să participe la modelarea viitorului ei. Strategia actuală se axează pe întreprinderi, însă, în opinia CESE, este imperativ să se țină seama de opiniile partenerilor sociali în cursul elaborării obiectivelor, a țintelor și a indicatorilor necesari pentru ca schimbarea să fie încununată de succes. Competitivitatea nu poate fi singurul indicator al unei strategii viabile pe termen lung, precizează CESE. Este nevoie de un set de indicatori-cheie de performanță mai amplu decât cel care figurează în propunerea de strategie. În opinia CESE, competitivitatea și investițiile nu sunt suficiente. Indicatorii-cheie de performanță trebuie, de asemenea, să promoveze bunăstarea socială și creșterea durabilă, dacă se dorește ca industriile Europei să fie cu adevărat durabile.

Aspectele importante a căror amploare ar trebui măsurată sunt, pe de o parte, impactul condițiilor de muncă și de producție asupra societății și a mediului, iar pe de altă parte, calitatea locurilor de muncă.

Un alt set de indicatori ar trebui să evalueze trecerea la o economie circulară „fără deșeuri”. Nu în ultimul rând, factorii transsectoriali din cadrul industriei, precum investițiile în cercetare și dezvoltare, ar trebui să fie și ei monitorizați, pentru a asigura longevitatea întreprinderilor și a locurilor de muncă.

Proiectele importante de interes european comun (PIIEC) sunt proiecte la nivelul întregii UE care sprijină dezvoltarea unor inovații de o importanță crucială pentru dubla tranziție verde și digitală. În viziunea CESE, pentru a pune în aplicare în mod corespunzător aceste proiecte, este nevoie în primul rând de expertiza organizațiilor lucrătorilor. În al doilea rând, PIIEC trebuie să fie evaluate sub aspectul creării de valoare și de locuri de muncă, precum și al competențelor de care au nevoie lucrătorii și întreprinderile în contextul unor industrii modernizate.

Standardele sunt un alt instrument important pentru a reda Europei rolul de lider în materie de producție industrială. Comitetul insistă asupra faptului că standardele elaborate de întreprinderile europene nu ar trebui să fie difuzate doar de întreprinderi, ca atare: Comisia ar trebui să le sprijine și să contribuie la rândul ei la aceste activități de promovare.

Avizul complementar examinează modul în care strategia ar putea îmbunătăți accesul la o asistență medicală mai echitabilă și mai bine coordonată în Europa.

CESE recomandă concentrarea atenției asupra guvernanței, a diversificării surselor de aprovizionare și a asistenței medicale digitale – aceste aspecte fiind interconectate. Întreprinderile mai bine gestionate ar permite pieței unice să funcționeze mai bine, încurajând crearea de noi întreprinderi. La rândul său, creșterea numărului de producători ar face ca accesul la bunurile și serviciile din domeniul sănătății să devină mai fiabil, un efect similar având și stimulentele care vizează readucerea producției de materiale și produse esențiale în Europa.

Măsurile care vizează crearea unor sisteme de asistență medicală digitală interoperabile între diferite organizații și la nivel transfrontalier ar consolida și mai mult piața unică pentru această industrie și ar îmbunătăți îngrijirile medicale. Din aceleași motive, CESE solicită luarea de măsuri pentru a stimula sinergiile dintre sectorul public și cel privat, întreprinderile mari și IMM-uri, precum și investițiile în cercetare și dezvoltare și formarea tuturor lucrătorilor care au legătură cu asistența medicală. (dm)

În completarea dialogului privind tranziția către o societate neutră din punct de vedere climatic, Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită să se ia mai multe măsuri pentru a proteja industria sticlei din Europa.

CESE invită factorii de decizie de la nivelul UE să plaseze sectorul sticlei în centrul priorităților strategice ale momentului, care sunt, printre altele pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, pachetul privind economia circulară, Agenda digitală, agenda privind lanțurile valorice strategice și politica de comerț internațional a UE și instrumentele asociate.

Comitetul Economic și Social (CESE) salută politicile UE de sprijinire a industriei sticlei, în vederea înlesnirii tranziției către o societate neutră din punct de vedere climatic. Consideră că Valul de renovări ale clădirilor din UE ar putea constitui o sursă uriașă de oportunități de afaceri pentru sectorul sticlei, generând investiții și contribuind enorm la reducerea emisiilor de CO₂ ale clădirilor. Cu toate acestea, CESE recomandă cu fermitate ca tranziția energetică să aibă loc și în sectorul sticlei, care va beneficia de sprijin financiar pentru cheltuielile de capital și cele operaționale și nu va fi expus concurenței neloiale din afara pieței UE.

În avizul său din proprie inițiativă pe această temă, adoptat în sesiunea plenară din octombrie, CESE solicită acțiuni paralele multiple în favoarea unei industrii a sticlei mai ecologice, eficiente din punct de vedere energetic, în același timp, consolidând competitivitatea și menținând locuri de muncă de calitate.

„Sticla este prezentă în toate sectoarele, de la mobilitate la construcții, de la apărare la telefoane inteligente. Pentru a valorifica pe deplin potențialul noilor piețe ale sticlei, făcând față provocărilor tranziției verzi și digitale, UE are nevoie de o strategie industrială pentru sticlă”, a spus Aurel Laurențiu Plosceanu, raportorul avizului.

CESE invită Comisia și Parlamentul să elaboreze noi politici ale UE în ceea ce privește obiectivele climatice și lanțurile valorice strategice pentru a reporni producția de celule fotovoltaice în Europa și a proteja producția de alte produse strategice din sticlă și lanțurile valorice din care fac parte.

CESE constată că industria sticlei din Europa se află într-un moment de răscruce. Pe de o parte, industria sticlei trebuie să facă față transformărilor structurale care însoțesc tranziția digitală și tranziția verde. Producția va trebui să devină circulară și neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon și în decurs de trei decenii, în timp ce procesele vor fi și mai mult automatizate și digitale în anii următori.

Pe de altă parte, industria sticlei se va afla în prima linie a acestor tranziții, ceea ce înseamnă că vor exista noi oportunități de afaceri pentru multe produse din sticlă în anii următori.

„UE ar trebui să clasifice sticla drept un material permanent și ar trebui să-i recunoască beneficiile prin contribuția sa la sisteme sustenabile de ambalare și la principiile economiei circulare. Există un mare potențial de a crea noi locuri de muncă în sectorul de reciclare a sticlei și de a atrage lucrători talentați”, a spus Gerald Kreuzer, coraportorul avizului.

Comitetul îndeamnă UE să recunoască că sticla este indispensabilă pentru producția de energie verde. (ks)

Comitetul Economic și Social European (CESE) își exprimă unele rezerve cu privire la propunerea recentă a Comisiei privind introducerea învățării mixte – învățarea tradițională, cu predare de către profesori, combinată cu învățarea online sau cu alte activități independente – în învățământul primar și secundar, punând sub semnul întrebării oportunitatea acestei propuneri, având în vedere cât de mult a afectat pandemia de COVID-19 sistemele de învățământ din Europa și din alte părți.

În avizul său privind învățarea mixtă adoptat în sesiunea plenară din octombrie, CESE își exprimă preocuparea cu privire la caracterul adecvat al acestui model de învățare pentru elevii școlilor primare și secundare, argumentând că acest model ar trebui introdus mai întâi în ciclul superior, deoarece copiii de vârstă mică, îndeosebi cei din clasele primare, nu sunt, în general, destul de maturi pentru a învăța autonom.

„Avem îndoieli că este momentul oportun pentru a introduce sau încuraja învățarea mixtă în școli. Pandemia de COVID-19 a avut un impact enorm asupra sistemelor de învățământ și asupra copiilor, în special asupra copiilor de vârstă mică care sunt la începutul experienței lor școlare. Învățarea mixtă presupune învățare autonomă, ceea ce implică anumite aptitudini”, a spus raportoarea avizului, Tatjana Babrauskienė.

CESE recunoaște că învățarea mixtă poate îmbunătăți accesul la educație, formare și aptitudini digitale, după cum s-a văzut în timpul crizei provocate de COVID-19.

În același timp, pandemia a arătat că unii elevi nu dispun de resursele – practice sau personale – necesare pentru a învăța după acest model, consecința cea mai gravă putând fi abandonarea școlii. În plus, a arătat că educația care implică un contact strâns cu colegii este esențială pentru socializarea copiilor și sănătatea mintală.

„Nu putem subestima valoarea rolului social al educației. Nu este vorba doar de știință, fizică sau matematică: este vorba despre copiii care merg la școală împreună, se amestecă, se întâlnesc cu colegii lor. Este o chestiune de educație fizică și sănătate mintală”, a afirmat coraportorul, Michael McLoughlin.

CESE a formulat 21 de recomandări privind garantarea faptului că învățarea mixtă poate juca un rol pozitiv în educație. Un aspect important este că aceasta ar trebui pusă în aplicare și finanțată în vederea consolidării educației și formării pentru toți elevii, acordând atenție deosebită celor care provin din medii cu venituri reduse, persoanelor cu dizabilități și celor din mediul rural.

În cursul crizei provocate de COVID-19, s-a dovedit că învățarea mixtă necesită mult timp și multă creativitate din partea cadrelor didactice deja suprasolicitate, ele fiind esențiale pentru conceperea și supravegherea eficace ale învățării autonome.  

Numărul de cadre didactice în Europa este deja insuficient, parțial din cauza remunerării și a condițiilor de muncă dificile. Prin urmare, este important să se monitorizeze impactul învățării mixte asupra condițiilor și sarcinilor de lucru, pentru a evita epuizarea profesională. Pentru a atenua presiunea, CESE solicită autorităților naționale să sprijine cadrele didactice pe măsură ce ele se pregătesc pentru această nouă metodă de învățare. (ll)

Ratele excesive ale mortalității în timpul actualei crize provocate de pandemie au scos la iveală probleme structurale și sistemice ale modelului de îngrijire în centre. În plus, creșterea speranței de viață și, în consecință, creșterea numărului de persoane în vârstă în anii următori indică necesitatea unei reforme a modelului de îngrijire.

Cum se poate garanta o mai bună accesibilitate a îngrijirii, inclusiv ca preț, și o mai bună calitate a acesteia, precum și un număr adecvat de lucrători în sistemul serviciilor de îngrijire, care să beneficieze de condiții de muncă mai bune? Acestea sunt câteva dintre principalele provocări identificate în cursul audierii organizate de CESE pe tema „Către un nou model de îngrijire pentru persoanele în vârstă: învățămintele desprinse din pandemia de Covid-19”  Contribuțiile colectate în cursul acestei audieri vor fi încorporate într-un aviz din proprie inițiativă pe care Comitetul îl pregătește pe această temă.

Raportorul avizului, Miguel Ángel Cabra de Luna, a afirmat: „Acest aviz nu este menit să constituie o abordare cuprinzătoare a îmbătrânirii, ci să se concentreze pe chestiunea îngrijirii persoanelor în vârstă, deoarece aceste persoane au fost cele mai afectate de pandemia de COVID-19”.

În timpul audierii au fost prezentate modele de asistență medicală dintr-o serie de state membre, ilustrând astfel diferitele abordări și dificultăți cauzate de pandemie.

Conform raportului pe 2021 privind îngrijirile pe termen lung, elaborat de Comisie și de Comitetul pentru protecție socială, se preconizează că îmbătrânirea populației va duce la o creștere evidentă a cererii de servicii de îngrijire pe termen lung. Potrivit estimărilor, numărul persoanelor cu vârste mai mari sau egale cu 65 de ani va crește cu 41 %, până la 130,1 milioane, în următorii 30 de ani.

Maciej Kucharczyk, secretarul general al Platformei europene a persoanelor în vârstă (AGE Platform Europe), a declarat: „Dezvoltarea unor sisteme performante de îngrijire este o oportunitate, iar aceste servicii sunt mijlocul de a sprijini autonomia persoanelor, independența lor și calitatea vieții lor”.

Tuscany Bell, reprezentând Federația Europeană a Sindicatelor din Serviciile Publice (EPSU), a declarat: „Pentru a putea asigura servicii adecvate pentru persoanele care au nevoie de îngrijire, avem nevoie de condiții adecvate de lucru și de suficient personal calificat. În prezent, lucrătorii din sistemul serviciilor de îngrijire, al căror număr este insuficient, se ocupă de mult prea multe persoane”.

Dat fiind că îmbătrânirea activă are un caracter transversal și un impact asupra politicilor economice și sociale, serviciile sociale și cele din domeniul sănătății trebuie să fie coordonate, astfel încât îngrijirea pe termen lung să devină mai accesibilă, iar persoanele în vârstă să se poată bucura de o viață demnă. (at)

Seminarul „Conectarea UE” 2021, de la Lisabona, și-a încheiat lucrările. Pentru cea de-a paisprezecea oară, ne-am întâlnit cu experți în comunicare din rândul societății civile organizate și cu atașați de presă pentru a discuta despre Europa la care visăm. A sosit momentul ca visul unei Europe puternice, sigure, securizate, echitabile, favorabile incluziunii și promițătoare să devină realitate.

Dorim să le mulțumim tuturor invitaților noștri, vorbitorilor, moderatorilor, jurnaliștilor, membrilor CESE, colegilor și prietenilor pentru acest momente intense și creative pe care le-am petrecut în minunata Lisabonă. Putem fi mândri de tot ce am realizat împreună.
Să ținem legătura și să rămânem conectați!

Echipa Unității Presă a CESE