de Elena-Alexandra CALISTRU, membră a Grupului „Diversitate Europa”

Puține locuri din lume se bucură de tradiția solidă europeană care constă în a apăra valorile unor mijloace de informare libere și independente. Cu toate acestea, apariția platformelor digitale, tendințele neliberale de a bloca accesul la informații, amenințările tot mai mari la adresa jurnaliștilor de investigație și criza generată de pandemia de COVID-19 exercită presiuni diferite, dar simultane asupra ecosistemului care face posibil ca aceste mijloace de informare în masă extrem de libere să existe și să își îndeplinească rolul democratic.

CESE a adoptat recent un aviz privind Comunicarea Comisiei pe tema Mass-media europeană în deceniul digital: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării. Comitetul a salutat, în special, recunoașterea faptului că, în absența unui răspuns politic ferm și a unui sprijin financiar, aceste tendințe de bază și criza provocată de pandemia de COVID-19 ar putea submina reziliența sectorului mass-mediei din Europa și rolul său democratic.

Instrumentele propuse în comunicare acoperă o gamă largă de măsuri axate asupra redresării și transformării industriei mass-mediei și asupra creșterii rezilienței sale. În acest sens, trebuie luate măsuri pentru a aborda provocările structurale cu care se confruntă această industrie și pentru a promova un mediu propice în care mass-media și societatea civilă să poată participa la o dezbatere deschisă, fără amestecuri răuvoitoare și dezinformare.

Cu toate acestea, dacă se dorește ca UE să continue să fie cel mai bun loc posibil pentru libertatea mass-mediei, trebuie avute în vedere anumite aspecte importante.

În primul rând, măsurile ar trebui să fie legate de realitățile sociale care stau la baza decalajelor dintre diversele state membre în peisajul mediatic și în sectorul audiovizual, și de diferitele dimensiuni și necesități ale mass-mediei locale și naționale. Prin urmare, sprijinul financiar trebuie să fie transparent, accesibil și favorabil incluziunii, în special în ceea ce privește mass-media locală și întreprinderile nou-înființate din domeniul mass-mediei. În al doilea rând, societatea civilă trebuie să devină un partener pentru a capacita persoanele, a consolida libertatea mass-mediei și a contracara dezinformarea prin intermediul alfabetizării mediatice.

Dacă se dorește ca planul de acțiune pentru mass-media europeană să fie încununat de succes, toate părțile interesate trebuie să participe la efortul de a face recunoscută importanța mass-mediei pentru valorile noastre democratice.