CESE info

La 1 iulie 2021, Slovenia a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, într-un moment în care Europa dorește să se redreseze, să se reconstruiască pe baze mai solide și să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19.

Această președinție slovenă – a doua de la aderarea țării la UE în 2004 – va sta sub semnul devizei „Împreună. Rezilientă. Europa.” – trei cuvinte care simbolizează principalele sale priorități. Așa cum afirmă chiar Președinția slovenă: „Eforturile noastre comune, sprijinul reciproc și acțiunile solidare în beneficiul fiecărui cetățean, fără excepție, vor fi esențiale pentru consolidarea rezilienței UE”.

Programul Președinției slovene este axat pe patru priorități:

• consolidarea rezilienței UE la diferite tipuri de crize, precum pandemia de COVID-19, și continuarea eforturilor președințiilor precedente – germană și portugheză – în vederea consolidării rezilienței cibernetice a UE;
• gestionarea redresării economice și sociale de după pandemie, facilitând totodată tranziția către forme de economie mai avansate tehnologic și mai ecologice;
• promovarea Conferinței privind viitorul Europei, tema centrală a Forumului strategic de la Bled de la începutul lunii septembrie, prevăzut să reunească o gamă largă de participanți din diferite instituții europene;
• garantarea și consolidarea modului de viață european, inclusiv respectarea statului de drept.

Prin urmărirea acestor priorități, Slovenia va acționa pentru o Uniune Europeană credibilă și sigură, capabilă să asigure stabilitatea și securitatea în vecinătatea sa. Se va acorda o atenție deosebită Balcanilor de Vest și continuării pe baze credibile a procesului de extindere a UE în această regiune. În octombrie 2021, Slovenia intenționează să găzduiască Summitul informal UE-Balcanii de Vest. Forumul CESE al societății civile din Balcanii de Vest, care va fi organizat la sfârșitul lunii septembrie, va contribui la lucrările summitului cu recomandări specifice din partea societății civile organizate.

CESE se va asigura că vocea societății civile organizate se face auzită prin intermediul a cinci avize exploratorii solicitate de Președinția slovenă, pe diferite teme, de la învățarea în rândul adulților la lanțurile echitabile de aprovizionare cu alimente. Aceste avize exploratorii sunt următoarele:

1. Învățarea în rândul adulților;
2. Componente-cheie ale unei ocupări a forței de muncă durabile și de calitate pe durata redresării și după redresare;
3. Valorificarea oportunităților economice și sociale ale digitalizării și îmbunătățirea transformării digitale a economiei, în special a IMM-urilor, cu accent pe inteligență artificială și date centrate pe factorul uman
4. Trecerea la un nivel superior de digitalizare favorabilă incluziunii, sigură și fiabilă pentru toți
5. Către un lanț echitabil de aprovizionare cu alimente

CESE așteaptă cu interes să colaboreze cu guvernul sloven cu privire la diferite inițiative și evenimente comune și să sprijine Președinția slovenă prin rețeaua sa extinsă de parteneri din cadrul societății civile organizate europene. Comitetul constată cu satisfacție că a fost deja invitat la mesele rotunde pe tema Conferinței privind viitorul Europei, planificate în Slovenia, și la Forumul strategic de la Bled.

Informații suplimentare privind Președinția slovenă sunt disponibile la adresa:

https://slovenian-presidency.consilium.europa.eu/en/ (st)

Președinta Comitetului Economic și Social European, Christa Schweng, a lansat activitățile oficiale ale Comitetului legate de Conferința privind viitorul Europei printr-o sesiune de întrebări și răspunsuri transmisă în direct. Evenimentul #CoFoE – Proiectul european în mâinile cetățenilor a prezentat opiniile și așteptările societății civile organizate în ce privește Conferința. El a subliniat, de asemenea, importanța implicării unor interlocutori din afara bulei de la Bruxelles și a prilejuit un schimb de idei în pregătirea viitoarelor consultări cu cetățenii.

Președinta CESE, Christa Schweng, a declarat că Comitetul va desfășura activități de informare în toate statele membre, astfel încât să garanteze o reprezentativitate echitabilă: „Vom implica angajatorii, lucrătorii și întreaga societate civilă organizată și vom transmite punctele lor de vedere Conferinței privind viitorul Europei”. Ea a făcut referire, de asemenea, la rezoluția CESE, recent adoptată, care propune idei pentru Europa de mâine.

Vicepreședinta Comisiei, Dubravka Šuica, a afirmat că „Modul în care se face politică s-a schimbat în Uniunea Europeană. Pentru prima dată, datorită conferinței, cetățenii sunt plasați în centrul procesului de elaborare a politicilor din Uniunea Europeană. Prin intermediul conferinței, cetățenii și societatea civilă își pot revendica dreptul de a lua viitorul Uniunii Europene în propriile mâini”.

Eva Maydell, deputată în Parlamentul European, a subliniat că „sarcina noastră este de a face astfel încât Conferința privind viitorul Europei să aibă o semnificație reală pentru cetățeni”.

Lucrările CESE pe tema „Idei pentru Europa de mâine” au fost coordonate de președinții celor trei grupuri din cadrul Comitetului: Stefano Mallia (Angajatori), Oliver Röpke (Lucrători) șiSéamus Boland (Diversitate Europa).

Cillian Lohan, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, a luat cuvântul în încheierea discuției, afirmând că consultările CESE pe tema Conferinței privind viitorul Europei vor culege opinii din toate colțurile Europei și vor fi cât mai cuprinzătoare cu putință.

Se preconizează ca concluziile Conferinței să fie finalizate până în primăvara 2022, iar ulterior instituțiile UE vor reflecta asupra ideilor exprimate de cetățeni.

Urmăriți evenimentul de lansare #CoFoE - Proiectul european în mâinile cetățenilor pe contul Twitter al CESE @EU_EESC sau pe Facebook. (ks)

La sesiunea plenară a CESE din iunie, Frans Timmermans a anunțat măsuri de protecție a celor mai vulnerabili în contextul posibilei aplicări a sistemului de stabilire a prețului carbonului la combustibilii pentru încălzire și transport și a ascultat propunerile CESE de îmbunătățire a procesului decizional al întreprinderilor cu privire la tranziția verde, bazat pe dialog social.

În cuvântul său de bun-venit adresat vice-președintelui executiv al Comisiei Europene – Frans Timmermans, președinta CESE Christa Schweng, a spus: „Pactul verde este o strategie ambițioasă de creștere prin care UE dorește să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să dea un impuls economiei, dar asigurându-se că dimensiunile care țin de domeniul social, al muncii, al sănătății și al echității sunt consolidate, astfel încât nicio persoană, nicio comunitate, niciun lucrător, niciun sector și nicio regiune să nu fie lăsate în urmă."

Dl Timmermans a afirmat că dimensiunea socială a tranziției verzi este principala preocupare a Comisiei, dat fiind că pandemia a exacerbat enorm disparitățile sociale. El a descris principalele elemente ale pachetului „Pregătiți pentru 55”, care va fi lansat la 14 iulie.

Pachetul va „condiționa noile propuneri de echitatea socială”, a spus dl Timmermans, și anume:

• prin distribuirea echitabilă a poverii referitoare la climă între sectoarele industriale, guverne și indivizi, precum și
• prin introducerea unui mecanism social care să ajute la atenuarea impactului asupra celor mai vulnerabili al măsurilor precum posibila extindere a sistemului de tranzacționare a certificatelor de emisii la combustibilii folosiți pentru încălzire și transport.

„Trebuie să protejăm gospodăriile vulnerabile în cazul unor posibile creșteri de preț la combustibilii pentru încălzire și transport, în special în regiunile unde nu sunt disponibile imediat opțiuni ecologice”, a spus dl Timmermans. „Așadar, dacă ar fi să introducem un sistem de tranzacționare a certificatelor de emisii pentru acești combustibili, trebuie, de asemenea, să mergem un pas mai departe în ce privește angajamentul nostru față de echitatea socială. Orice propunere privind tranzacționarea certificatelor de emisii în aceste noi sectoare trebuie să fie însoțită, în același timp, de o propunere care să abordeze impactul social.”

Luând parte la dezbatere, dl Timmermans a ascultat contribuția CESE în ce privește crearea unui pact social care să facă parte integrantă din Pactul verde. Propunerile, prezentate de raportorul Norbert Kluge în avizul pe tema Niciun pact verde fără un pact social, care se axează pe o mai intensă participare a lucrătorilor la procesul decizional al întreprinderilor și la responsabilitatea socială a acestora.

„Considerăm că prin implicarea lucrătorilor putem îmbunătăți calitatea deciziilor de natură economică pe care le iau întreprinderile în cursul tranziției către un model ecologic”, a spus dl Kluge.

„Informarea, consultarea și participarea lucrătorilor la nivelul consiliului de administrație tind să favorizeze o abordare pe termen lung și să amelioreze calitatea deciziilor din cadrul agendei de reformă economică”, a adăugat dl Kluge.

Cu toate acestea, CESE subliniază că un pact social este o parte esențială a unui nou pact verde și cu siguranță nu are legătură doar cu sectorul muncii. Este vorba despre venituri, securitate socială și sprijin fiscal pentru toți cei care au nevoie de ele, inclusiv pentru persoanele fără acces la un loc de muncă. (dm)

Principalele priorități ale UE pentru viitorul apropiat trebuie să includă redresarea economiei europene pentru a realiza o tranziție sustenabilă și a aduce prosperitate cetățenilor și întreprinderilor din Europa. Acesta este mesajul central al Rezoluției privind contribuția CESE la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2022, adoptată în sesiunea plenară a CESE din iunie.

Cele două noțiuni călăuzitoare după pandemie ar trebui să fie redresarea și reconstrucția, spune CESE în rezoluție. Atât investițiile cât și reformele trebuie desfășurate astfel încât să depășim criza economică și socială și să consolidăm reziliența Europei la șocurile viitoare, prin creștere sustenabilă și favorabilă incluziunii, muncă decentă și dreptate socială.

Principalii piloni ar trebui să fie:

• descătușarea potențialului deplin al pieței unice;
• realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă;
• crearea unei economii circulare și atingerea neutralității climatice până în 2050;
• garantarea bunei guvernanțe și a responsabilității democratice.

Referindu-se la adoptarea rezoluției, Christa Schweng, președinta CESE, a spus „Am încredere că recomandările CESE, pe care le prezentăm din timp, vor furniza o contribuție valoroasă pentru viitorul program de lucru al Comisiei. Comitetul continuă să fie pe deplin implicat în sprijinirea celor șase ambiții principale ale Comisiei și în îndeplinirea rolului său de facilitator al dialogului în cadrul societății civile, precum și cu instituțiile europene, pentru a face ca aceste ambiții să devină realitate”.

Dna Schweng a adăugat că participarea tuturor cetățenilor, prin intermediul organizațiilor societăți civile, ar constitui un fundament democratic veritabil al procesului de redresare și de reconstrucție a viitorului Europei: „Contez pe faptul că Comisia va ține seama de propunerile societății civile organizate atunci când stabilește prioritățile pe anul următor.”

În contextul în care cancerul este pe cale să devină principala cauză de deces în UE, planul european de luptă împotriva cancerului este, cu siguranță, oportun. CESE salută acest plan, care reprezintă o etapă importantă în lupta împotriva cancerului. Cu toate acestea, formele persistente de inegalitate regională și socială arată că mai pot fi aduse îmbunătățiri.

CESE sprijină cu fermitate noul plan al Comisiei, care prevede 4 miliarde EUR pentru finanțarea acțiunilor de luptă împotriva cancerului și care reprezintă primul document strategic din 1990 încoace care se axează pe lupta împotriva acestui flagel.

„UE are nevoie de un plan Marshall în domeniul oncologiei, iar acesta este un pas în direcția cea bună. Nu avem voie să irosim această șansă”, a subliniat Małgorzata Anna Bogusz, raportoarea avizului CESE Planul european de combatere a cancerului.

„Planul este adecvat scopului, întrucât acoperă multe aspecte esențiale ale luptei împotriva cancerului”, a afirmat Milena Angelova, coraportoarea avizului.

Morbiditatea și mortalitatea legate de cancer sunt corelate cu tipul de cancer, locul unde trăiește pacientul și discrepanțele sociale. Trebuie concentrată atenția pe disparitățile regionale în ce privește infrastructura și pe dezechilibrele sociale în ce privește ocuparea forței de muncă și genul.

CESE încurajează statele membre să fie proactive și evidențiază nevoia unei prevenții eficace a formelor de cancer profesional, solicitând intensificarea cercetării privind expunerea la agenți cancerigeni și mutageni și la perturbatori endocrini și cauzele cancerului profesional, în special în rândul femeilor.

Nu în cele din urmă, avizul subliniază rolul esențial care le revine partenerilor sociali și organizațiilor societății civile cu privire la sensibilizare și la campaniile de promovare a unui stil de viață sănătos. (at)

Comitetul Economic și Social European și-a reafirmat angajamentul permanent de a colabora cu Comisia Europeană și cu alte instituții ale UE în ceea ce privește respectarea și punerea în aplicare a valorilor fundamentale ale UE, în special statul de drept, drepturile fundamentale și democrația.

În cadrul unei dezbateri pe tema valorilor europene cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, la sesiunea plenară din 10 iunie, CESE a solicitat consolidarea participării democratice a organizațiilor societății civile și a cetățenilor la nivelul UE, cu scopul de a extinde participarea lor dincolo de alegeri și de a mijloci un dialog civil constructiv. Membrii CESE au pus accentul și pe recunoașterea drepturilor sociale și economice ca drepturi fundamentale în UE.

La sesiunea plenară, CESE a prezentat și a adoptat avizele sale privind Planul de acțiune pentru democrația europeană și Noua strategie pentru punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale, în care și-a exprimat sprijinul în favoarea inițiativelor recente ale Comisiei menite să protejeze valorile democratice și drepturile cetățenilor în UE.

Președinta CESE, Christa Schweng, a declarat: „Valorile UE se confruntă peste tot cu provocări; ele nu pot fi considerate de la sine înțelese, nici măcar în țările cu tradiții democratice de lungă durată. Societatea civilă are multe așteptări de la răspunsul UE și vrea să fie implicată în mod activ în discuțiile de la nivel național și european referitoare la apărarea acestor valori.”

Dl Reynders a afirmat: „Multe dintre probleme vor necesita o abordare la nivelul întregii societăți și o cooperare internațională, într-un efort coordonat între guverne, societatea civilă, cercetători și verificatori de fapte, sectorul privat, mass-media și cetățeni. În acest sens, salut colaborarea fructuoasă cu Comitetul.”

În avizul privind strategia pentru punerea în aplicare a Cartei, CESE a solicitat măsuri de protecție și sprijin al organizațiilor societății civile, printre care un mecanism de alertă pentru identificarea și raportarea cazurilor de hărțuire. Comitetul a cerut ca partenerilor sociali să li se acorde un rol mai proeminent în promovarea și punerea în aplicare a drepturilor consacrate în Cartă.

În avizul său privind Planul de acțiune pentru democrația europeană, CESE a recomandat Comisiei să instituie un pilon specific pentru participarea societății civile și a partenerilor sociali și pentru promovarea democrației la locul de muncă. Și-a exprimat regretul cu privire la faptul că Planul de acțiune pentru democrația europeană nu a reușit să abordeze rolul important al dialogului social și al negocierii colective în reducerea inegalităților și în încurajarea europenilor să adopte idealurile democratice. (ll)

Cea de a 10-a ediție a Zilei ICE, dedicată inițiativei cetățenești europene, a avut loc, în mod excepțional, online, pe parcursul a două zile. Președinta CESE, Christa Schweng, vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, și vicepreședintele Parlamentului European, Pedro Silva Pereira, au evaluat situația acestui instrument unic de democrație participativă.

În alocuțiunea sa introductivă, dna Schweng a subliniat că unul dintre elementele-cheie ale oricărui proces participativ este impactul lui: „O lipsă a impactului poate duce la dezamăgire, dezangajare și frustrare în rândul cetățenilor.” Ea a adăugat: „ICE va putea reconecta UE cu cetățenii săi numai dacă își va spori impactul”.

Din 2012 până în prezent, doar șase inițiative au reușit să atingă numărul necesar de semnături, iar impactul lor a fost destul de limitat și tardiv. Cu toate acestea, există motive de optimism, deoarece în 2021 au intrat în vigoare primele două acte legislative inspirate din ICE: Directiva privind apa potabilă, care a fost influențată de inițiativa pentru dreptul la apă (Right2Water), și așa numitul Regulament privind transparența, care este rezultatul inițiativei pentru interzicerea glifosatului.

În mesajul său video, dna Jourová a atras atenția asupra modificărilor și îmbunătățirilor introduse de noul Regulament privind ICE, care a intrat în vigoare în ianuarie 2020. În continuare, ea a explicat că impactul real al inițiativelor cetățenești europene nu se limitează la monitorizarea în domeniul legislativ: „Chiar și inițiativele care nu ajung la etapele formale finale ale procesului pot avea, de asemenea, impacturi multiple”, a declarat ea. „În momentul în care cetățenii inițiază o ICE, ei aduc în spațiul de dezbatere public o problemă care pentru ei este importantă, ceea ce conduce la conștientizare și produce o serie de efecte.”

Dl Silva Pereira a spus că în Parlamentul European continuă dezbaterea privind modalitățile de sensibilizare cu privire la ICE și la modul în care poate fi îmbunătățită funcționarea acesteia: „Este important să se garanteze că, în cazul în care o inițiativă reușește să ajungă în etapa finală, ea este luată serios în considerare și abordată în mod corespunzător”. (na)

Având cheltuieli anuale de circa14 % (2 mii de miliarde EUR) din PIB-ul total al UE, guvernele sunt cei mai mari consumatori din Europa. Cheltuielile lor provin în principal din licitații publice pentru achiziționarea de la întreprinderi de lucrări, servicii și bunuri de care au nevoie.

În ultimii ani s-au făcut eforturi considerabile în UE pentru a încuraja autoritățile publice să folosească modele de consum mai sustenabile, aplicând o viziune care să meargă dincolo de nevoile pe termen scurt și să țină seama de impactul pe termen lung al fiecărei achiziții.

Începând cu anul 2017, Comisia Europeană a emis orientări sub formă de criterii privind achizițiile publice verzi, introducând treptat elemente ale economiei circulare pentru a gestiona energia și materialele în buclă închisă în cadrul lanțurilor de aprovizionare, minimizând în același timp impactul negativ asupra mediului și generarea de deșeuri.

Aceste măsuri au avut însă un impact limitat din cauza naturii voluntare a conformității. CESE consideră că a sosit momentul să se introducă un set de criterii minime obligatorii privind achizițiile publice verzi și să se imprime economiei circulare un impuls puternic prin directive aplicabile achizițiilor și legislație sectorială.

Achizițiile publice circulare vor permite administrațiilor să depășească criteriul prețului cel mai mic în momentul achiziției.

„Adesea achizițiile sunt un subiect controversat din cauza criteriilor de selecție a proiectelor, aceste criterii fiind prea adesea unilaterale, fără să țină cont de impactul generat pe parcursul întregului ciclu de viață sau de rezultatul concret al proiectului respectiv”, explică dl Wyckmans. „Ideea prețului cel mai mic drept criteriu unic de atribuire ar trebui lăsată deoparte în favoarea «valorii în raport cu cheltuielile» – un concept care include inovarea, calitatea produselor și a serviciilor, sustenabilitatea, ecologizarea și impactul social.”

Comisia Europeană a elaborat deja o serie de modele pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață (life-cycle costing – LCC), care sunt disponibile în mod gratuit achizitorilor, ca instrument de verificare a produselor și serviciilor. Aceste instrumente permit autorităților publice să ia în considerare costurile pe întregul ciclu de viață al produsului, al lucrării sau al serviciului, de la achiziționare, până la exploatare și întreținere și, în cele din urmă, până la sfârșitul ciclului de viață. CESE consideră că aceste modele de calcul ar trebui acum actualizate pentru a include costul carbonului.

De asemenea, CESE consideră că este vital să se garanteze că IMM-urile au posibilitatea de a concura pentru contracte publice circulare și că beneficiază de ajutorul de care au nevoie. Acestea oferă un potențial enorm, dar riscă să fie marginalizate din cauza complexității procedurii. Numai cu sprijinul necesar ele pot concura în cadrul unor licitații locale și orientate către oameni. (dm)

CESE salută inițiativa Comisiei privind transparența salarială obligatorie, dar consideră că directiva propusă ar trebui consolidată în mai multe domenii și că ar trebui luate măsuri suplimentare pentru a aborda cauzele profunde ale diferenței de remunerare între femei și bărbați.

În avizul său adoptat la 9 iunie, CESE salută propunerea de directivă a Comisiei privind măsurile obligatorii de asigurare a transparenței salariale, care îi vor ajuta pe lucrători să facă uz de dreptul la egalitatea de remunerare în cazul în care au fost victimele unei discriminări salariale.

Cu toate acestea, CESE consideră că directiva propusă trebuie consolidată în mai multe domenii, inclusiv în ce privește criteriile aplicate pentru a determina valoarea muncii, sfera de aplicare a anumitor măsuri de transparență și rolul partenerilor sociali și al negocierilor colective.

Egalitatea de remunerare și munca de valoare egală

Principiul remunerației egale pentru muncă egală se aplică unor „categorii de lucrători” care, conform propunerii Comisiei, sunt stabilite de angajator. CESE consideră că este crucial să existe mecanisme care să garanteze că stabilirea categoriilor de lucrători este neutră din punctul de vedere al genului și are loc cu implicarea sindicatelor și a reprezentanților lucrătorilor, precum și în conformitate cu legislația și practicile naționale.

Alte măsuri care au ca scop abordarea problemelor structurale care se află la originea diferenței de remunerare între femei și bărbați ar trebui să includă, printre altele, servicii adecvate și accesibile de îngrijire a copiilor, inițiative de sensibilizare, asigurarea unei mai bune reprezentări a femeilor în funcții de decizie și eliminarea măsurilor fiscale care descurajează încadrarea în muncă a femeilor. Textul integral al articolului este disponibil aici. (na)

UE trebuie să stabilească obiective economice ambițioase pentru a consolida moneda euro. Acest lucru a devenit și mai important având în vedere ritmul schimbărilor din economia globală și poziția actuală a UE în ceea ce privește inovarea, competitivitatea și promovarea unui mediu de reglementare favorabil investițiilor.

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din iunie 2021, CESE a salutat comunicarea Comisiei Europene pe tema „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței”. Întrucât transformarea post-pandemică provoacă o schimbare semnificativă a echilibrului global din perspectiva puterii economice, UE ar trebui să acționeze rapid pentru a ridica nivelul de reziliență economică a Europei. Comitetul este de acord, în special, cu necesitatea de a consolida rolul internațional al monedei euro ca instrument-cheie pentru consolidarea poziției Europei pe plan mondial.

Tomasz Wróblewski (Grupul I, Angajatori) a fost raportorul avizului CESE. El consideră că Comisia ar trebui să acorde mai multă atenție motivelor care au dus la slăbirea rolului internațional al monedei euro. „Poziția monedei euro a slăbit la nivel global, dar nu la fel de repede ca cea a dolarului”, a declarat el. „Acest lucru nu schimbă faptul că poziția monedei euro este afectată de diverse aspecte. În primul rând, lipsa unei piețe comune integrate a serviciilor financiare. Fără finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital, ne va fi greu să concurăm cu dolarul.”

CESE recomandă, de asemenea, să se acorde mai multă atenție economiei Chinei, aflată în creștere rapidă, și solicită un plan de acțiune care să ia în considerare acest lucru. Rolul renminbi chinezesc este în creștere în comerțul și plățile internaționale. De asemenea, China lucrează intens la moneda sa digitală, lăsând în urmă o bună parte a lumii. UE trebuie să răspundă rapid, iar CESE sprijină propunerea de a crea o monedă euro digitală. „În acest domeniu” subliniază dl Wróblewski, „Europa poate avea soluții mai atractive, având în vedere angajamentul nostru în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal și a vieții private a utilizatorilor.” (na)

Implicarea societății civile organizate este departe de a fi satisfăcătoare în majoritatea țărilor UE, a avertizat CESE în cadrul conferinței anuale a Grupului său ad-hoc privind semestrul european, organizată la distanță, la 31 mai.

În cadrul acestei conferinței pe tema Construirea unei Europe reziliente – Societatea civilă organizată și planurile naționale de redresare și reziliență au intervenit vorbitori principali din partea instituțiilor UE, a consiliilor economice și sociale naționale, a grupurilor de reflecție și a organizațiilor societății civile din UE. Conferința s-a axat pe trei teme: implicarea societății civile organizate în planurile naționale de redresare și reziliență, tranziția justă către o economie europeană verde, digitală și durabilă și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

Președinta Comitetului, Christa Schweng, a deschis dezbaterea subliniind provocarea pe care o reprezintă transformarea acestei crize într-o serie de noi oportunități. O provocare deosebită o reprezintă valorificarea cu succes a potențialului Mecanismului de redresare și reziliență: „Majoritatea statelor membre nu au consultat suficient societatea civilă organizată, sau au făcut acest lucru prea târziu”, a menționat dna Schweng. „În prezent, ne confruntăm cu o serie de planuri naționale de redresare și reziliență care diferă substanțial în ceea privește calitatea și metodologia, și ne punem întrebarea dacă planurile răspund într-adevăr nevoilor de pe teren”.

Tiziano Treu, președintele Consiliului Național Economic și Social din Italia (CNEL), a afirmat că rolul Conferinței privind viitorul Europei este de a scoate în evidență o nouă formă de guvernanță europeană, care trebuie să fie simplificată și eficientizată, și care trebuie să includă norme corespunzătoare pentru a garanta implicarea societății civile organizate.

Vicepreședintele Grupului ad-hoc privind semestrul european, Luca Jahier, a afirmat: «Un „pilon cetățenesc” mai puternic, care să cuprindă societatea civilă organizată și autoritățile locale și regionale, alături de parlamentele naționale, va fi esențial pentru a garanta că procesele de reformă și investițiile sunt monitorizate în mod corespunzător și atrag după sine implicarea necesară a părților interesate legitime». (na)

Pentru a contribui la Summitul ONU privind sistemele alimentare din 2021, CESE a organizat la 28 mai o audiere online prin care să exploreze vulnerabilitățile și inegalitățile care afectează sistemele alimentare din Europa și să identifice modalități de a asigura lanțuri de aprovizionare mai echitabile și mai juste. Vorbitori la nivel înalt din partea ONU, a Comisiei Europene și a Parlamentului European și-au împărtășit opiniile cu privire la schimbările necesare pentru a consolida echitatea, corectitudinea și o abordare bazată pe drepturi în tranziția către sisteme alimentare mai durabile.

Pandemia de COVID-19 a fost un semnal de alarmă, îndemnând la schimbarea situației. Deși fermierii și lucrătorii din sistemele alimentare s-au aflat în linia întâi în criza provocată de COVID-19 și au asigurat o aprovizionare neîntreruptă cu alimente pentru toți cetățenii europeni, „criza a subliniat faptul că asigurarea hranei «de la fermă la consumator» nu este ceva care funcționează de la sine”, a afirmat Andreas Thurner, președintele Grupului de studiu tematic privind sistemele alimentare durabile din cadrul CESE.

CESE a elaborat de-a lungul anilor o serie de propuneri și idei specifice, care pot fi rezumate în cinci serii de recomandări care să contribuie la Summitul UE privind sistemele alimentare:

I. Promovarea unor politici alimentare cuprinzătoare și integrate;

II. Promovarea unui regim alimentar mai sănătos și mai durabil;

III. Asigurarea unor prețuri echitabile și interzicerea practicilor comerciale neloiale;

IV. Consolidarea potențialului lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente și al agroecologiei;

V. Asigurarea implicării și participării structurate a societății civile.

CESE sprijină ecologizarea transporturilor, dar subliniază că tranziția energetică trebuie să fie echitabilă și să ofere alternative viabile și realiste, ținând seama atât de caracteristicile economice și sociale specifice, cât și de nevoile tuturor regiunilor Europei, inclusiv ale zonelor rurale.

Acesta este principalul mesaj al avizului elaborat de Pierre Jean Coulon și Lidija Pavić-Rogošić, adoptat în sesiunea plenară a CESE din luna iunie. În evaluarea sa a Cărții albe privind transporturile din 2011 – care urmărește să se pună capăt dependenței de petrol a sectorului transporturilor, fără însă a sacrifica eficiența sa și fără a compromite mobilitatea –, CESE adoptă o poziție fermă.

Limitarea modurilor de transport nu este o opțiune: obiectivul ar trebui să fie co-modalitatea, nu transferul modal. În plus, tranziția verde trebuie să fie justă din punct de vedere social și să mențină competitivitatea transporturilor europene, inclusiv prin deplina punere în aplicare a spațiului european al transporturilor ca parte a pieței unice. Întârzierile în acest context sunt regretabile.

„Reducerea mobilității nu este o alternativă. Sprijinim orice măsuri menite să sporească eficiența energetică a transporturilor și să reducă emisiile”, a declarat dl Coulon. „Europa traversează o perioadă de vânturi potrivnice, dar acest lucru nu ar trebui să ducă la schimbarea cursului în ceea ce privește așteptările de natură socială și ecologică ale diferitelor inițiative europene.”

CESE încurajează, totodată, un schimb de opinii deschis, continuu și transparent privind punerea în aplicare a Cărții albe. „Comitetul atrage atenția asupra importanței asigurării sprijinului societății civile și al părților interesate, inclusiv printr-un dialog participativ”, a adăugat dna Pavić-Rogošić. „O bună înțelegere și o acceptare largă a obiectivelor strategice vor fi extrem de utile pentru obținerea de rezultate.” (mp)

La 17 iunie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI) au organizat o dezbatere animată care a examinat punctele de vedere ale societății civile organizate în urma publicării actualizării Comisiei Europene referitoare la noua strategie industrială. Dezbaterea, care este prima dintr-o serie de activități comune ale secțiunilor CESE pe această temă, a fost ocazia de a pune întrebarea dacă strategia actualizată conține suficiente elemente pentru a spori reziliența și autonomia strategică a industriei UE. 

La 5 mai 2021, Comisia a actualizat Strategia industrială a UE pentru a se asigura că ambiția sa pe plan industrial ține pe deplin seama de noile circumstanțe apărute în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și sprijină tranziția către o economie durabilă, digitală, rezilientă și competitivă la nivel global.

Președintele CCMI, Pietro Francesco De Lotto, care a prezidat dezbaterea, a afirmat: „Pandemia de COVID-19 a accelerat o serie de procese care erau deja în curs. Viteza cu care societatea și industria au trebuit să adopte procese de digitalizare în ultimele 16 luni este fără precedent, iar schimbările prin care am trecut sunt cu adevărat revoluționare: mai întâi privind lanțurile de aprovizionare, apoi echipamentele medicale și, ulterior, vaccinurile. ”

Președintele Secțiunii pentru Piața Unică, Producție și Consum (INT), Alain Coheur, care a coprezidat dezbaterea, a descris contextul activității celei de-a doua mese rotunde astfel: „Criza a adus în discuție alte chestiuni, care nu erau menționate în prima comunicare privind strategia industrială, din martie 2020. Trebuie să vedem oportunitățile pe care ni le oferă criza în favoarea autonomiei industriale a zonei europene.”

Antony Whelan, consilier în domeniul digital al președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a prezentat instrumentele Comisiei Europene de măsurare a dependenței UE, afirmând: „În cadrul exercițiului nostru descendent am identificat un număr foarte limitat de domenii în care UE, în ansamblul său, se află într-o situație de dependență îngrijorătoare.''

CESE va desfășura o serie de dezbateri pe tema strategiei industriale: șapte webinare, începând cu acesta, desfășurat la 17 iunie. Dezbaterea la nivel înalt de încheiere a seriei de activități este planificată pentru martie 2022. (ks)

Comitetul de monitorizare a relațiilor transatlantice al CESE s-a reunit cu doar câteva zile înainte de summitul la nivel înalt UE-SUA, pentru a discuta o gamă largă de subiecte importante pentru societatea civilă, în primul rând schimbările climatice și comerțul.

„Avem semnale încurajatoare pe toate planurile de pe ambele părți ale Atlanticului”, a spus Christian Moos, președintele Comitetului de monitorizare a relațiilor transatlantice al CESE.

David Livingston, consilierul principal al lui John Kerry, trimisul prezidențial special al SUA pentru climă, a confirmat că actuala administrație se angajează pe deplin să atingă - și chiar să depășească - obiectivele Acordului de la Paris. „Nu va fi acceptabil ca țările care reprezintă actori-cheie să lase să treacă anul 2021 fără să-și actualizeze în mod semnificativ contribuțiile stabilite la nivel național, care reprezintă nucleul Acordului de la Paris”, a afirmat dl Livingston.

„Participarea activă a societății civile din SUA, alături de cea din UE și din alte țări, a permis SUA să rămână mobilizată, în ciuda lipsei de angajament din partea administrației anterioare”, a menționat Elina Bardram, Direcția Generală Politici Climatice (DG CLIMA) a Comisiei Europene.

Emilie Bel, reprezentanta Consiliului Atlantic, a subliniat că europenii sunt pregătiți să pună în aplicare un program comercial pozitiv, însă pe o bază echilibrată.

Marjorie Chorlins, reprezentanta Camerei de Comerț a SUA, a afirmat că, în ciuda trubulențelor politice transatlantice și a recesiunii cauzate de pandemia de COVID-19, SUA și Europa rămân una pentru cealaltă principalul partener comercial. Raportul The Transatlantic Economy 2021 (Economia transatlantică în 2021) publicat recent a arătat că cei doi parteneri reprezintă o proporție substanțială a consumului global și a PIB-ului global. 

Tanja Buzek, președinta Comitetului de monitorizare privind comerțul internațional al CESE, a subliniat importanța implicării societății civile în favoarea unei politici comerciale transparente, și necesitatea unor coaliții puternice pentru reformarea OMC. (at)

În cel de-al doilea semestru al anului 2021, Slovenia va deține, pentru a doua oară, președinția Consiliului UE. Și, tot pentru a doua oară, într-o perioadă critică pentru Europa.

În 2008, UE se confrunta cu criza financiară, iar în prezent, încearcă încă să facă față consecințelor socioeconomice ale pandemiei de COVID-19. Prin urmare, nu este surprinzător că printre principalele priorități ale Președinției slovene se numără pregătirea și reziliența UE la crize, în special în domeniul sanitar, alături de alte provocări de ordin strategic, cum ar fi securitatea cibernetică. Tot în timpul Președinției slovene vor trebui să fie realizate o mare parte a misiunilor legate de Conferința privind viitorul Europei.

CESE așteaptă cu interes să coopereze îndeaproape cu Președinția slovenă, cu atât mai mult cu cât Slovenia și Comitetul împărtășesc aceleași obiective prioritare: redresarea, tranzițiile juste în domeniul climatic și digital și statul de drept sunt, de asemenea, teme centrale ale lucrărilor Comitetului.

Această broșură este disponibilă în limbile EN, FR, DE și SL, pe site-ul internet al CESE. Se pot obține exemplare tipărite la adresa vipcese@eesc.europa.eu.

Redactat de Grupul „Angajatori” al CESE

În urma adoptării recente a avizelor CESE privind Actul legislativ privind piețele digitale și Actul legislativ privind serviciile digitale în sesiunea plenară din iunie, Grupul „Angajatori” a găzduit, la14 iuni, un webinar pe tema „Provocările digitalului și noua economie a UE”

Digitalizarea transformă societățile și economiile. Serviciile digitale pătrund din ce în ce mai mult în economia Europei și îi configurează viitorul digital, tendință care a fost accelerată și mai mult de criza provocată de pandemia de COVID-10. Comisia Europeană a fost deosebit de activă în lansarea unor inițiative care să stimuleze suveranitatea digitală a Europei, asigurând un mediu online sigur, corect, deschis și responsabil pentru cetățenii săi și deblocând potențialul pieței sale unice digitale.

Progresele în materie de digitalizare rămân însă inegale în întreaga UE. Multe comunități rurale și îndepărtate caută în mod activ noi oportunități în serviciile digitale pentru a stimula creșterea economică, dar se confruntă cu dificultăți din cauza unui nivel inadecvat de infrastructură și competențe.

Scopul webinarului, desfășurat sub auspiciile delegației portugheze a Grupului „Angajatori” al CESE, în cadrul președinției portugheze a UE, care a făcut din această problemă una dintre prioritățile sale de vârf, a fost de a pregăti o contribuție la dezbaterea privind căile prin care cele două acte legislative să fie adecvate scopului și să contribuie astfel la procesul legislativ.

Vorbitorii și participanții au recunoscut necesitatea de a elimina decalajul digital urban-rural prin instalarea fibrelor optice și a 5G atât în orașe, cât și în zonele rurale, și au solicitat un act legislativ privind digitalizarea zonelor rurale.

În ceea ce privește infrastructura digitală, angajatorii din UE au exprimat necesitatea îmbunătățirii competențelor. Tranziția digitală poate deveni realitate numai dacă toți europenii au competențe digitale de bază și dacă există o forță de muncă suficient de calificată în domeniul digital. Angajatorii au subliniat că UE și statele membre trebuie să profite din plin de planurile naționale din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și de toate instrumentele de finanțare existente (programul Europa digitală, InvestEU, fonduri structurale și de coeziune) pentru a construi o adevărată Uniune DIGITALĂ.

Vorbitorii au reiterat, de asemenea, că doar evitând o fragmentare suplimentară a pieței unice digitale întreprinderile europene se vor putea extinde în Uniunea Europeană, O legislație armonizată va ajuta întreprinderile europene să nu se confrunte cu 27 de sisteme juridice diferite și să beneficieze de certitudine juridică, predictibilitate și condiții de concurență echitabile pe o piață în care condițiile de concurență sunt echitabile pentru toți actorii economici, în special pentru IMM-uri, care ocupă marea majoritate a platformelor digitale.

Pe lângă o veritabilă piață unică digitală, angajatorii UE au sprijinit ferm obiectivul esențial de restabilire a suveranității digitale a Europei, aceasta rămânând în continuare deschisă liberului schimb și sprijinind sistemul multilateral. În această privință, ei au salutat Actul legislativ privind piețele digitale și Actul legislativ privind serviciile digitale, ca elemente ale răspunsului Europei la solicitarea de a crea condiții de concurență echitabile pentru toate serviciile online, în conformitate cu valorile și standardele europene.

Ei au subliniat însă că, dacă dorește să devină un actor geopolitic cu o influență digitală reală, UE trebuie să-și valorifice atât puterea de reglementare, cât și capacitățile industriale și tehnologice consolidate pentru a promova modelul european de digitalizare și a configura mediul global.

Pentru a afla mai multe despre eveniment și despre recomandările formulate cu acest prilej, vă rugăm să faceți clic aici (dv)

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

În medie, în Europa, femeile câștigă cu 14% mai puțin decât bărbații. În unele țări, situația se îmbunătățește lent, în altele se deteriorează. Se presupune că diferența de remunerare în Uniunea Europeană va dispărea, în medie, până în secolul XXII, însă în țări precum Franța, va mai dura 1 000 de ani.

Motivele care determină decalajul variază: segregarea sectorială (femeile sunt suprareprezentate în sectoarele cu salarii mici); echilibrul dintre viața profesională și cea privată (femeile petrec mai mult timp prestând muncă neremunerată la domiciliu); plafonul de sticlă (mai puțin de 10 % dintre directorii generali sunt femei); pura discriminare, în ciuda legii.

Pentru a aborda diferența de remunerare între femei și bărbați și a pune capăt discriminării salariale, Comisia Europeană a prezentat propunerea privind transparența salarială care cuprinde mecanisme de asigurare a respectării legii, menite să consolideze punerea în aplicare a principiului remunerației egale pentru muncă egală sau pentru muncă de valoare egală. Propunerea include conceptul fundamental de măsuri obligatorii privind transparența salarială și ameliorează accesul la justiție.

În timp ce transparența salarială nu este singurul instrument de combatere a discriminării salariale, capacitatea de a identifica structurile care au la bază prejudecățile de gen este esențială pentru abordarea diferențelor de remunerare.

CESE a propus îmbunătățiri ale propunerii originale a Comisiei într-un aviz, în care se solicită consolidarea directivei prin garantarea faptului că toți lucrătorii pot beneficia de acest avantaj, nu doar cei care lucrează în societăți mari. Succesul acestor măsuri depinde de angajamentul real al partenerilor sociali.

Garantarea unor salarii echitabile și eliminarea discriminării salariale sunt obiective-cheie în materie de protecție a drepturilor fundamentale ale tuturor lucrătorilor din Europa.

de Elena-Alexandra CALISTRU, membră a Grupului „Diversitate Europa”

Puține locuri din lume se bucură de tradiția solidă europeană care constă în a apăra valorile unor mijloace de informare libere și independente. Cu toate acestea, apariția platformelor digitale, tendințele neliberale de a bloca accesul la informații, amenințările tot mai mari la adresa jurnaliștilor de investigație și criza generată de pandemia de COVID-19 exercită presiuni diferite, dar simultane asupra ecosistemului care face posibil ca aceste mijloace de informare în masă extrem de libere să existe și să își îndeplinească rolul democratic.

CESE a adoptat recent un aviz privind Comunicarea Comisiei pe tema Mass-media europeană în deceniul digital: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării. Comitetul a salutat, în special, recunoașterea faptului că, în absența unui răspuns politic ferm și a unui sprijin financiar, aceste tendințe de bază și criza provocată de pandemia de COVID-19 ar putea submina reziliența sectorului mass-mediei din Europa și rolul său democratic.

Instrumentele propuse în comunicare acoperă o gamă largă de măsuri axate asupra redresării și transformării industriei mass-mediei și asupra creșterii rezilienței sale. În acest sens, trebuie luate măsuri pentru a aborda provocările structurale cu care se confruntă această industrie și pentru a promova un mediu propice în care mass-media și societatea civilă să poată participa la o dezbatere deschisă, fără amestecuri răuvoitoare și dezinformare.

Cu toate acestea, dacă se dorește ca UE să continue să fie cel mai bun loc posibil pentru libertatea mass-mediei, trebuie avute în vedere anumite aspecte importante.

În primul rând, măsurile ar trebui să fie legate de realitățile sociale care stau la baza decalajelor dintre diversele state membre în peisajul mediatic și în sectorul audiovizual, și de diferitele dimensiuni și necesități ale mass-mediei locale și naționale. Prin urmare, sprijinul financiar trebuie să fie transparent, accesibil și favorabil incluziunii, în special în ceea ce privește mass-media locală și întreprinderile nou-înființate din domeniul mass-mediei. În al doilea rând, societatea civilă trebuie să devină un partener pentru a capacita persoanele, a consolida libertatea mass-mediei și a contracara dezinformarea prin intermediul alfabetizării mediatice.

Dacă se dorește ca planul de acțiune pentru mass-media europeană să fie încununat de succes, toate părțile interesate trebuie să participe la efortul de a face recunoscută importanța mass-mediei pentru valorile noastre democratice.

Grupul „Lucrători” a prezentat campania pentru înscrierea muzeului și a memorialului ESMA din Argentina pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Muzeul și memorialul ESMA din Argentina a fost un centru clandestin de detenție, tortură și exterminare care a funcționat în perioada dictaturii din Argentina (1976-1983). El este un simbol al istoriei Argentinei, dar în același timp și o instituție cu relevanță internațională, deoarece stă mărturie a unor încălcări ale drepturilor omului și a unor crime împotriva umanității care nu trebuie niciodată uitate.

Campania pentru înscrierea ESMA pe lista patrimoniului UNESCO este sprijinită de organizații pentru apărarea drepturilor omului, de sindicatele din Mercosur și de Ambasada Argentinei pe lângă Uniunea Europeană.

Evenimentul s-a desfășurat online la 30 iunie, fiind transmis în direct pe pagina web a CESE și prin canalele sale de comunicare socială. Informații suplimentare sunt disponibile aici. (ck)

Pentru a marca începutul Președinției slovene a Consiliului UE, CESE prezintă o expoziție online a fotografului sloven Ciril Jazbec, deținător al mai multor premii – este câștigătorul unui premiu Leica O.B. și distins cu World Press Photo Award în anul 2021.

Expoziția virtuală de fotografie intitulată „Un deceniu de schimbări climatice” cuprinde o serie de 25 de imagini care fac parte din proiectul pe termen lung al artistului – „Reziliența la schimbările climatice”.

Inaugurarea oficială a expoziției este programată pe 8 iulie, sub forma unei transmisii live pe Art Talk Facebook, găzduită de vicepreședintele CESE pentru comunicare, Cillian Lohan, cu participarea reprezentantei permanente adjuncte a Sloveniei la UE, E.S. Ambasadoarea Tamara Weingerl Požar, a unui membru sloven al CESE și a artistului.

Expoziția online va fi deschisă între 5 și 30 iulie 2021. Nu pierdeți ocazia de a o vizita aici. (ck)