Criza mondială a prețurilor la alimente a fost exacerbată de războiul din Ucraina, dar se datorează, de fapt, problemelor mai structurale și sistemice de pe piața produselor de bază, care creează foamete și pun în pericol mijloacele de subzistență ale oamenilor, a subliniat CESE într-un aviz din proprie inițiativă adoptat la 14 decembrie.

Criza prețurilor la alimente, la care au contribuit activ conflictele, șocurile climatice și pandemia de COVID-19, se acutizează la ora actuală ca urmare a războiului din Ucraina, care determină creșterea costurilor la alimente, combustibili și îngrășăminte. Indicele prețurilor la alimente a atins un nivel record în 2022, în contextul unei creșteri a insecurității alimentare în întreaga lume.

Cu toate acestea, sfera de cuprindere și amploarea volatilității actuale a prețurilor pot fi explicate doar parțial de parametrii fundamentali ai pieței. Una dintre deficiențele subiacente este natura opacă și disfuncțională a piețelor cerealelor.

„Nu ne jucăm cu mâncarea, spunea bunica mea. Cu toate acestea, în ziua de azi, mulți oameni uită care este valoarea reală a alimentelor și le tratează ca pe niște piese dintr-un joc de noroc”, a declarat raportorul avizului, Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului a CESE. „Noi demonstrăm clar că piața actuală a produselor de bază nu asigură dezvoltarea durabilă, ambiția în materie de climă și tranziția justă. Dimpotrivă, ea subminează eforturile de soluționare a foametei și de promovare a unor venituri și prețuri echitabile.”

Avizul CESE subliniază că există un grad foarte ridicat de concentrare a comerțului fizic cu cereale la nivel mondial. Se estimează că patru societăți controlează aproximativ 70-90 % din comerțul mondial cu cereale. „Deși creșterea prețurilor la alimente amenință securitatea alimentară la nivel mondial, marile întreprinderi comerciale profită de pe urma acestei situații. Așa ceva este inacceptabil!”, a declarat dl Schmidt.

CESE îndeamnă statele membre și instituțiile UE să ia măsurile necesare pentru a combate speculațiile excesive cu produse de bază, recunoscând, în același timp, că piețele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri oferă servicii esențiale producătorilor și utilizatorilor de produse alimentare, cum ar fi gestionarea riscurilor și formarea prețurilor. CESE recomandă următoarele:

• reglementarea pieței contractelor futures pentru instrumentele derivate alimentare, așa cum s-a întâmplat până la sfârșitul secolului trecut;
• reglementarea indicilor mărfurilor și indicilor alimentari, în special prin reglementarea și interzicerea fondurilor bazate pe indici ai mărfurilor și a replicării prin swap-uri și produse tranzacționate la bursă;
• abordarea financiarizării sectorului alimentar, de exemplu prin introducerea unei impozitări excepționale globale a profiturilor excedentare și a unui impozit pe speculațiile cu alimente, precum și prin eliminarea oligopolurilor la toate nivelurile lanțului internațional de comerț cu alimente;
• creșterea transparenței pieței, în special prin raportarea pe criterii de mediu, sociale și de guvernanță (MSG) și publicarea informațiilor nefinanciare privind actorii implicați în speculații. (ks)