CESE info

În sesiunea sa plenară din luna decembrie, CESE a dezbătut problemele care îi afectează pe tineri pe piața forței de muncă. Dezbaterea a marcat încheierea Anului european al tineretului 2022 și începerea Anului european al competențelor 2023. Comitetul a pledat în favoarea unei strategii pe termen lung pentru implicarea tinerilor și a recomandat ca anii europeni să meargă dincolo de simple activități promoționale și să aibă ca rezultat elaborarea unor planuri clare.

În lumea post-COVID-19, se pune un nou accent pe nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă, cu toate oportunitățile și riscurile pe care acestea le implică, a subliniat, în deschiderea dezbaterii, președinta CESE, Christa Schweng, adăugând următoarele: „În cadrul Anului european al competențelor, CESE va continua să se concentreze pe necesitățile tinerilor noștri și pe provocările cu care se confruntă aceștia în lumea noastră aflată în schimbare rapidă”.

Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, și-a prezentat viziunea pentru Europa: „Perspective mai bune pentru tineri, care includ asigurarea securității lor și oferirea unui răspuns la aspirațiile lor la locuri de muncă semnificative și la o viață socială bogată și favorabilă incluziunii”.

Într-o rezoluție adoptată în aceeași sesiune plenară, CESE a invitat, de asemenea, instituțiile UE și guvernele naționale să consolideze implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor și să pună în aplicare propunerea sa privind Testul UE pentru tineret. Katrĩna Leitāne, președinta grupului de coordonare al CESE pentru Anul european al tineretului, a afirmat că este important să se garanteze că acest An european are „consecințe concrete și pe termen lung” și că „tinerii au un cuvânt de spus în ceea ce privește deciziile care influențează viitorul lor”.

Comitetul și-a îndreptat, așadar, atenția către anul 2023 și a elaborat un aviz privind Anul european al competențelor, exprimându-și preocuparea în ceea ce privește agenda prea încărcată și prioritățile acestui An european. Raportoarea acestui aviz, Tatjana Babrauskienė, a afirmat: „Toate activitățile desfășurate în cadrul Anului european al competențelor 2023 trebuie să urmărească înregistrarea de progrese maxime în toate domeniile educației și formării, incluzând printre „competențele adecvate” care trebuie promovate și competențele sociale și transversale”.

Avizul a încurajat, totodată, Comisia să garanteze că refugiații și solicitanții de azil își pot valida în UE aptitudinile și competențele și că li se oferă oportunități de perfecționare și recalificare pentru a înlesni integrarea lor pe piața forței de muncă. „Trebuie să se acorde o atenție deosebită prietenilor noștri ucraineni. Dorim să promovăm o tânără generație ucraineană puternică, și să nu creăm o nouă generație pierdută, așa cum speră să facă regimul rus”, a conchis comisarul Schmit. (gb)

În cadrul sesiunii sale plenare din decembrie, CESE a organizat o dezbatere privind rolul finanțelor și al politicilor publice de redresare în ceea ce privește promovarea egalității de gen și a emancipării economice a femeilor în UE. Dezbaterea a avut loc în cadrul adoptării a două avize: primul privind o abordare bazată pe gen a bugetului și a investițiilor, iar al doilea privind modalitatea în care statele membre ar putea îmbunătăți impactul asupra egalității de gen al măsurilor directe și indirecte propuse în planurile lor de redresare și reziliență.

Egalitatea de gen este încă departe de a fi o realitate în Europa, în special în ceea ce privește emanciparea economică și accesul la capitalul de risc și la finanțare. „Nu ne putem permite să ignorăm potențialul femeilor în redresarea post-pandemică. Integrarea perspectivei de gen trebuie să devină o realitate în planurile naționale de redresare, precum și în politica macroeconomică și în dezvoltarea globală”, a declarat președinta CESE, Christa Schweng, în deschiderea dezbaterii.

Maria Nikolopoulou, raportoarea avizului CESE pe tema „Investiții bazate pe gen în planurile naționale de redresare și reziliență”, a adăugat: „Egalitatea de gen este o chestiune care nu le privește doar pe femei, ci aduce beneficii tuturor. Participarea atât a femeilor și a bărbaților, cât și a organizațiilor societății civile este esențială pentru a identifica domeniile care trebuie abordate prin intermediul bugetului”.

Ody Neisingh, raportoarea avizului CESE privind investițiile care integrează o perspectivă de gen, a afirmat: „Dimensiunea financiară a egalității de gen rămâne un unghi mort în politicile UE. Deși investițiile care integrează o perspectivă de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget se bucură de tot mai multă atenție din partea factorilor de decizie, lipsește încă o atenție sistemică”

În fine, Cinzia Del Rio, coraportoarea avizului privind investițiile care integrează o perspectivă de gen, s-a pronunțat cu privire la măsurile bazate pe gen din cadrul planurilor de redresare și reziliență: „Ar trebui să se acorde prioritate intensificării măsurilor directe și indirecte privind egalitatea de gen. În acest sens, sunt necesare politici publice specifice și canale de investiții clare și durabile, cu planificarea resurselor pe termen mediu și lung”. (tk)

Criza mondială a prețurilor la alimente a fost exacerbată de războiul din Ucraina, dar se datorează, de fapt, problemelor mai structurale și sistemice de pe piața produselor de bază, care creează foamete și pun în pericol mijloacele de subzistență ale oamenilor, a subliniat CESE într-un aviz din proprie inițiativă adoptat la 14 decembrie.

Criza prețurilor la alimente, la care au contribuit activ conflictele, șocurile climatice și pandemia de COVID-19, se acutizează la ora actuală ca urmare a războiului din Ucraina, care determină creșterea costurilor la alimente, combustibili și îngrășăminte. Indicele prețurilor la alimente a atins un nivel record în 2022, în contextul unei creșteri a insecurității alimentare în întreaga lume.

Cu toate acestea, sfera de cuprindere și amploarea volatilității actuale a prețurilor pot fi explicate doar parțial de parametrii fundamentali ai pieței. Una dintre deficiențele subiacente este natura opacă și disfuncțională a piețelor cerealelor.

„Nu ne jucăm cu mâncarea, spunea bunica mea. Cu toate acestea, în ziua de azi, mulți oameni uită care este valoarea reală a alimentelor și le tratează ca pe niște piese dintr-un joc de noroc”, a declarat raportorul avizului, Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului a CESE. „Noi demonstrăm clar că piața actuală a produselor de bază nu asigură dezvoltarea durabilă, ambiția în materie de climă și tranziția justă. Dimpotrivă, ea subminează eforturile de soluționare a foametei și de promovare a unor venituri și prețuri echitabile.”

Avizul CESE subliniază că există un grad foarte ridicat de concentrare a comerțului fizic cu cereale la nivel mondial. Se estimează că patru societăți controlează aproximativ 70-90 % din comerțul mondial cu cereale. „Deși creșterea prețurilor la alimente amenință securitatea alimentară la nivel mondial, marile întreprinderi comerciale profită de pe urma acestei situații. Așa ceva este inacceptabil!”, a declarat dl Schmidt.

CESE îndeamnă statele membre și instituțiile UE să ia măsurile necesare pentru a combate speculațiile excesive cu produse de bază, recunoscând, în același timp, că piețele instrumentelor financiare derivate pe mărfuri oferă servicii esențiale producătorilor și utilizatorilor de produse alimentare, cum ar fi gestionarea riscurilor și formarea prețurilor. CESE recomandă următoarele:

• reglementarea pieței contractelor futures pentru instrumentele derivate alimentare, așa cum s-a întâmplat până la sfârșitul secolului trecut;
• reglementarea indicilor mărfurilor și indicilor alimentari, în special prin reglementarea și interzicerea fondurilor bazate pe indici ai mărfurilor și a replicării prin swap-uri și produse tranzacționate la bursă;
• abordarea financiarizării sectorului alimentar, de exemplu prin introducerea unei impozitări excepționale globale a profiturilor excedentare și a unui impozit pe speculațiile cu alimente, precum și prin eliminarea oligopolurilor la toate nivelurile lanțului internațional de comerț cu alimente;
• creșterea transparenței pieței, în special prin raportarea pe criterii de mediu, sociale și de guvernanță (MSG) și publicarea informațiilor nefinanciare privind actorii implicați în speculații. (ks)

Verificarea competitivității ar trebui să se aplice oricărui proces de elaborare a politicilor și a legislației UE, susține CESE într-un nou aviz în care pledează și pentru o „agendă a UE în materie de competitivitate”.

În raportul adoptat în sesiunea plenară din decembrie, CESE susține că impactul politicilor și reglementărilor UE asupra competitivității întreprinderilor din UE trebuie evaluat mult mai cuprinzător și mai sistematic decât este cazul în prezent. 

Verificarea competitivității ar trebui să acopere legislația, măsurile fiscale, strategiile, programele, acordurile internaționale și chiar semestrul european, analizând impactul acestora asupra întreprinderilor, a ocupării forței de muncă, a condițiilor de muncă și a costurilor de asigurare a conformității, precum și modul în care acestea pot afecta întreprinderile din diferite sectoare, de diferite dimensiuni și cu modele de afaceri diferite, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Cota Europei din PIB-ul mondial diminuează deja de ceva timp și ar putea scădea la mai puțin de 10 % până în 2050. Nici perspectivele pe termen scurt nu sunt mai promițătoare, având în vedere consecințele actuale ale pandemiei de COVID-19, războiul din Ucraina, creșterea inflației, creșterea prețurilor la energie și dependența de importurile străine vitale. Dacă adăugăm la aceasta tranziția verde și cea digitală, avem o imagine destul de clară a provocărilor uriașe cu care se confruntă întreprinderile din UE.

Cum ne asigurăm că competitivității și întreprinderilor li se acordă un rol mai proeminent în procesul decizional al UE? CESE propune o abordare în trei direcții:

în primul rând, la nivel tehnic, CESE propune consolidarea evaluării de impact a Comisiei Europene prin impunerea obligativității verificării competitivității și extinderea considerabilă a perimetrului său. 

„Comisia Europeană trebuie deja să efectueze evaluări de impact în care să țină seama de efectele inițiativelor sale asupra competitivității”, a declarat Christian Ardhe, raportorul avizului CESE. „Totuși, considerăm că este nevoie de o îmbunătățire, mai ales în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației”.

În al doilea rând, la nivel politic, ar trebui să se acorde suficientă importanță competitivității atunci când se elaborează noi inițiative, care ar trebui evaluate din perspectiva contribuției și a sprijinului pe care le aduc competitivității.

În al treilea rând, Comitetul solicită o agendă specifică privind competitivitatea, cu obiectivul pe termen lung de a spori competitivitatea UE. 

„Prin acest aviz, dorim cu hotărâre să revizuim modalitățile de monitorizare a competitivității și să luăm în considerare complexitatea acestui domeniu”, a declarat Giuseppe Guerini, coraportor al avizului. „Astăzi, competitivitatea nu mai este un aspect care afectează doar întreprinderile sau întreprinderile individuale; ea privește, de fapt, ecosistemele. Prin urmare, trebuie să adoptăm o abordare mai complexă atunci când o analizăm.”  

Avizul a fost elaborat ca răspuns la o solicitare din partea Președinției cehe a Consiliului UE. (dm)

Sesiunea plenară a CESE din decembrie a cuprins o dezbatere privind reconstrucția și reziliența regiunii euromediteraneene în urma pandemiei de COVID-19, cu accent pe alfabetizarea digitală.

Subliniind rolul esențial jucat de cooperarea și dialogul regionale și de rețeaua organizațiilor societății civile în special, președinta Comitetului, dna Christa Schweng, a afirmat că Uniunea pentru Mediterana și Fundația Anna Lindh au fost parteneri foarte importanți pentru CESE și au reprezentat doi piloni semnificativi ai parteneriatului euromediteraneean.

Álvaro Albacete Perea, secretar general adjunct al Uniunii pentru Mediterana, și Josep Ferré, director executiv al Fundației euromediteraneene Anna Lindh pentru dialog între culturi, a subliniat cât este de importantă consolidarea relației între UE și regiunea din sudul bazinului mediteraneean.

Digitalizarea este vitală pentru progresul economic și social în întreaga regiune euromediteraneană. Avizul din proprie inițiativă privind „Tranziția digitală în regiunea euromediteraneană”, elaborat de Dolores Sammut Bonnici și adoptat la sesiunea plenară, evidențiază importanța reducerii decalajului digital între țări, între regiunile urbane și cele rurale și între generații. (mp)

CESE solicită UE și statelor membre să depună eforturi pentru o mai bună comunicare cu publicul larg în materie de drepturi fundamentale și stat de drept. Într-un aviz adoptat în decembrie, Comitetul propune să se pună accentul pe echitate și justiție și să se facă auzită vocea celor care se confruntă direct cu încălcări ale drepturilor omului.

Statul de drept și drepturile fundamentale pot fi percepute de unii oameni ca fiind idei excesiv de abstracte și distante, înțesate de jargon și concepte juridice. Comitetul crede că acesta este un pericol real care trebuie abordat de UE.

Cristian Pîrvulescu, raportorul avizului CESE „Comunicarea în materie de drepturi fundamentale și stat de drept”, a explicat că „lipsa unei comunicări clare și a educației la nivel european și național cu privire la aceste principii este în folosul dușmanilor democrației. Solicităm mai mult sprijin pentru activitățile de sensibilizare ale societății civile și pentru programe școlare mai solide.”

Coraportorul José Antonio Moreno Díaz a subliniat că „oamenii nu își pot apăra drepturile fundamentale dacă nu știu ce înseamnă ele de fapt. Actorii UE, instituțiile, statele membre și societatea civilă pot aduce o schimbare prin transpunerea conceptelor abstracte în aspecte semnificative și practice, creând o cultură europeană comună a drepturilor fundamentale și a statului de drept.”
 
În avizul său, CESE consideră că protecția drepturilor omului și statul de drept nu sunt posibile în absența statului social. Cele două sunt interconectate: dacă statul social nu mai funcționează, societatea poate considera statul de drept un concept lipsit de sens. Această legătură este recunoscută și de Pilonul european al drepturilor sociale, un instrument politic esențial pentru construirea unei Uniuni mai incluzive.

Comitetul îndeamnă toate instituțiile UE să dea dovadă de toleranță zero față de încălcarea statului de drept în statele membre. În acest sens, UE ar trebui să se bazeze în continuare pe definiția statului de drept furnizată de Comisia pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția), care oferă o descriere clară a principiilor-cheie acoperite de statul de drept.  (gb)
 

Valoarea-limită tehnică pentru expunerea la azbest ar trebui stabilită, în cele din urmă, la un nivel mai scăzut decât cel pe care Comisia îl propune într-o directivă recentă menită să reglementeze protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă, a afirmat CESE într-un aviz adoptat în sesiunea sa plenară din decembrie.

„Partenerii sociali pot trece dincolo de noua valoare-limită aplicabilă în temeiul directivei și pot lua măsuri adecvate pentru a reduce și mai mult prezența fibrelor de azbest la locul de muncă", a afirmat CESE în avizul pe tema Protecția împotriva expunerii la azbest la locul de muncă.

CESE a susținut că valoarea-limită tehnică ar trebui stabilită, în cele din urmă, la 0,001 fibre pe cm³, cu o perioadă de tranziție rezonabilă.

„Salutăm ambiția Comisiei de a reduce incidența cazurilor de cancer și eforturile specifice de minimizare a expunerii la azbest la locul de muncă. Aceasta oferă o bază bună pentru a avansa pe termen lung către o toleranță zero față de expunerea la azbest. Considerăm, însă, că UE ar trebui să treacă dincolo de valoarea propusă de Comisie”, a afirmat raportoarea avizului CESE pe această temă, Ellen Nygren.

„Nu există niciun nivel de expunere la azbest care să poată fi considerat că exclude riscul de cancer. În pofida interzicerii în prezent a utilizării azbestului, lucrătorii continuă să fie expuși la această substanță letală în numeroase tipuri de lucrări”, a avertizat ea.
Potrivit cifrelor prezentate la o audiere recentă a CESE, un număr estimativ de 90 370 de persoane mor în fiecare an în UE din cauza cancerului asociat azbestului, ceea ce indică necesitatea unei valori-limită reduse.

Pentru a atinge acest obiectiv, CESE a recomandat elaborarea unei foi de parcurs cu măsuri complementare care merg dincolo de propunerea Comisiei. Acestea includ sprijin financiar pentru întreprinderile și regiunile care, altfel, nu ar putea îndeplini acest obiectiv.
Având în vedere că numeroase persoane pot fi expuse la azbest fără a fi conștiente de acest lucru, CESE a invitat Comisia să organizeze o campanie de informare pentru a educa publicul prin intermediul tuturor canalelor posibile, inclusiv prin mass-media, cu privire la azbest și la efectele sale nocive.

În cazul în care riscul de expunere este real sau presupus, toți lucrătorii ar trebui să efectueze un bilanț medical, iar rezultatele ar trebui să fie documentate, garantându-se monitorizarea și urmărirea adecvată a sănătății lor ori de câte ori aceștia schimbă locul de muncă în decursul carierei lor. (ll)

În sesiunea sa plenară din decembrie, CESE a salutat propunerea de directivă a Comisiei privind recuperarea și confiscarea activelor ca pe un pas important în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului în UE. În pofida unei îmbunătățiri generale a situației în unele state membre, procentul activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni care sunt înghețate sau confiscate rămâne extrem de scăzut în întreaga UE.

Noua directivă îmbunătățește cooperarea transfrontalieră între toate autoritățile implicate în recuperarea activelor, încurajează statele UE să elaboreze strategii naționale și le impune să înființeze cel puțin un birou de recuperare a activelor, adică un organ specializat pentru a urmări și a identifica produsele provenite din săvârșirea de infracțiuni și alte bunuri obținute ca urmare a unor infracțiuni, a afirmat CESE în avizul său privind recuperarea și confiscarea activelor, adoptat în sesiunea plenară din decembrie,

„În opinia noastră, propunerea Comisiei este excelentă, întrucât răspunde nevoii de a extinde domeniul de aplicare al mecanismelor de confiscare. Ea instituie, de asemenea, mecanisme de cooperare transfrontalieră pentru a crește rata de recuperare a activelor. Pentru moment, această rată este foarte scăzută – numai aproximativ 2 % din activele provenite din săvârșirea de infracțiuni sunt înghețate, iar 1 % sunt confiscate”, a declarat raportorul avizului, Ionuț Sibian.

Noua directivă adaugă, de asemenea, o listă semnificativă de infracțiuni la cele enumerate în Directiva privind confiscarea, din 2014, inclusiv traficul de organe, răpirea, infracțiunile împotriva mediului și traficul de vehicule furate, printre multe altele.

Cu toate acestea, CESE a constatat că directiva nu a inclus în mod explicit în domeniul său de aplicare introducerea ilegală de migranți și comerțul ilicit cu tutun, în ciuda veniturilor anuale semnificative ale acestor piețe infracționale, estimate la circa 289,4 milioane EUR și, respectiv, 8 309,3 milioane EUR, și a îndemnat Comisia să le adauge pe listă.

CESE a solicitat, de asemenea, Comisiei Europene să fie mai ambițioasă în ce privește reutilizarea socială a bunurilor confiscate și să stabilească un procent minim de reutilizare socială pentru statele membre.

„Este extrem de important ca comunitățile afectate să obțină nemijlocit daune reparatorii și să beneficieze de veniturile obținute din aceste daune. Este un domeniu în care ne așteptam la evoluții; constatăm, însă, o stagnare. Societatea civilă trebuie să fie implicată în gestionarea și valorificarea bunurilor confiscate”, a declarat dl Sibian.

O altă solicitare a CESE a fost aceea ca Comisia să asigure un nivel sporit de precizie atunci când stabilește dreptul victimelor la despăgubiri, iar în ceea ce privește clasificarea creditorilor, să se acorde prioritate victimelor, așa cum se afirmă în concluziile avizului. (ll)

CESE a salutat inițiativele Comisiei Europene privind libertatea mass-mediei, dar a avertizat că niște simple recomandări și o abordare fără caracter obligatoriu nu sunt suficiente pentru a garanta că mass-media din Europa rămâne liberă și independentă de interferențele politice, comerciale și de altă natură.

În avizul său referitor la Legea europeană privind libertatea mass-mediei (propunere de regulament și recomandare), CESE a subliniat că libertatea și diversitatea mass-mediei sunt esențiale pentru statul de drept și democrația liberală.

„Libertatea mass-mediei este în pericol. Autoritarismul ia amploare, inclusiv în Europa. A patra putere în stat este un parapet împotriva acestui atac iliberal. Prin urmare, consolidarea libertății mass-mediei este esențială, iar Legea europeană privind libertatea mass-mediei este o inițiativă importantă și foarte oportună”, a declarat raportorul avizului, Christian Moos.

„Observăm din ce în ce mai multe ingerințe politice și economice în mai multe țări din UE, atât în mass-media publică, cât și în cea privată cu legături strânse cu puterea, ceea ce este incompatibil cu rolul mass-mediei în calitate de a patra putere în stat”, a declarat coraportorul Tomasz Andrzej Wróblewski.

CESE și-a exprimat sprijinul deplin pentru propunerile care consolidează și apără independența editorială a jurnaliștilor și a editorilor. De asemenea, a pus un accent deosebit pe independența și imparțialitatea mass-mediei publice, subliniind că sunt necesare resurse financiare adecvate și stabile pentru a realiza acest lucru.

O altă problemă alarmantă identificată în aviz este amenințarea la adresa pluralismului mass-mediei cauzată de concentrarea pieței. Monopolurile de informare constituie, cu siguranță, o amenințare, și se justifică luarea de măsuri împotriva capturării mass-mediei de către mogulii și oligarhii din acest sector.

Proprietatea asupra mass-mediei ar trebui să fie transparentă, iar cerințele privind transparența ar trebui să fie obligatorii, dar, totuși, nu ar trebui să conducă la o sarcină administrativă excesivă pentru canalele de presă mici. Lipsa de independență a unor organisme naționale de reglementare este, de asemenea, îngrijorătoare. Dacă acestea nu sunt pe deplin independente, nu trebuie să facă parte din Comitetul european pentru servicii mass-media propus.

CESE a scos în evidență faptul că, în calitate de regulament, Legea europeană privind libertatea mass-mediei va avea efect direct. În același timp, a pus sub semnul întrebării dacă abordarea fără caracter obligatoriu din recomandare este o modalitate eficace de a atinge obiectivele legii.

„Doar recomandările nu sunt suficiente pentru a garanta libertatea și diversitatea mass-mediei în statele membre. Libertatea și independența mass-mediei trebuie să fie criterii obligatorii pentru raportul privind statul de drept și pentru declanșarea mecanismului în statele membre în care guvernele încalcă libertățile și independența mass-mediei”, a conchis dl Moos. (ll)

Educația poate contribui la transformarea societăților bazate pe combustibili fosili în societăți circulare și durabile. Într-un aviz din proprie inițiativă adoptat în decembrie, CESE solicită o educație transformatoare, care să le permită tinerilor să contribuie la tranziția verde.

Valorile umaniste ar trebui să se afle în centrul educației pentru dezvoltare durabilă (EDD), acordându-se o atenție deosebită consecințelor sociale și de mediu ale comportamentului uman. Pentru aceasta, educația trebuie regândită, de la învățământul preșcolar la universitate și mai departe.

„Durabilitatea nu se referă doar la mediu. Ea implică numeroase aspecte, și toate cele 17 obiective de dezvoltare durabilă sunt la fel de importante. Educația joacă un rol crucial, întrucât este un catalizator important pentru toate celelalte ODD-uri”, a afirmat Tatjana Babrauskienė, raportoarea avizului CESE pe tema „Capacitarea tinerilor pentru a realiza dezvoltarea durabilă prin educație”

Gândirea critică și luarea de decizii în cunoștință de cauză ar trebui învățate la școală, astfel încât copiii să poată aborda aspectele legate de dezvoltarea durabilă. La nivelul elementar, copiii ar trebui să învețe despre energia durabilă, consum și producție, reducerea risipei alimentare și luarea de decizii responsabile în materie de alimentație.

Un raport recent adoptat pe tema „Evaluarea programului UE pentru școli” formulează recomandări suplimentare privind modalitățile de îmbunătățire a sistemului școlar ///////// de învățământ, în favoarea dezvoltării durabile. „Îmbunătățirea măsurilor de educație alimentară, cu ore dedicate originii și valorii produselor alimentare și vizitelor la ferme și la întreprinderi agroalimentare, ar putea spori eficacitatea programului UE pentru școli și ar putea contribui la educația tinerilor privind o alimentație sănătoasă și durabilă”, a declarat raportorul Arnold Puech d’Alissac. CESE a solicitat, de asemenea, o mai bună utilizare a instrumentelor de finanțare pentru EDD, precum Mecanismul de redresare și reziliență, Erasmus+, Orizont, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european Plus.

În prezent, implementarea EDD se află în diverse faze în statele membre și va trebui adaptată la circumstanțele locale.

„Transformarea educației în statele membre pentru asigurarea unui viitor durabil nu mai suferă amânare, iar în acest proces trebuie implicați activ tinerii, profesorii și părinții”, a declarat dna Babrauskienė. (ks)

Într-un aviz exploratoriu recent, CESE a afirmat că sectorul tehnologiei maritime are nevoie urgentă de politici și investiții pentru a face față concurenței internaționale. Accentul ar trebui pus pe formarea competențelor, finanțare și accesul pe piață.

Dacă nu implementează o strategie industrială maritimă specifică, Europa riscă să devină tot mai dependentă de Asia pentru navele și structurile maritime. Multe porturi europene sunt deja deținute, parțial sau integral, de societăți chineze. O strategie durabilă ar trebui să reevalueze această structură de proprietate.

„CESE consideră că este necesar să se acționeze imediat pentru a consolida reziliența maritimă a Europei, a redobândi competitivitatea la nivel mondial, a proteja poziția puternică a Europei în domeniul construcțiilor navale complexe și a menține autonomia maritimă strategică a Europei”, a spus Anastasis Yiapanis, raportorul avizului CESE.

Trebuie create un grup de experți în domeniul maritim și o alianță industrială europeană pentru sectorul tehnologiei maritime pentru a ajuta sectorul să-și redobândească competitivitatea.

În ciuda adoptării unui aviz din proprie inițiativă al CESE în 2018, intitulat Strategia LeaderSHIP 2020 ca viziune pentru industria tehnologiei maritime, în care se solicita mai mult sprijin pentru sectorul maritim, UE și autoritățile naționale nu au reușit să elaboreze politicile necesare.

CESE și-a exprimat preocuparea privind obstacolele cu care se confruntă societățile europene care doresc să facă afaceri în Asia. El a invitat Comisia Europeană să depună eforturi mai mari pentru a stabili norme comerciale globale și a afirmat că este necesar să se acționeze cu prioritate împotriva subvențiilor străine și a prețurilor prejudiciabile ale navelor.

Ar trebui actualizate acordurile bilaterale de liber schimb în vigoare pentru a asigura accesul liber pe piață pentru întreprinderile maritime din UE, iar acest lucru trebuie inclus în viitoarele acorduri. În cazul în care negocierile internaționale eșuează, UE trebuie să ia în considerare măsuri unilaterale pentru a crea pârghii în raport cu concurenții săi internaționali.

În avizul său, CESE a remarcat, de asemenea, rolul important al industriei tehnologiei maritime în realizarea unei economii albastre durabile.

„CESE solicită măsuri urgente care să stimuleze cererea internă de nave ecologice și de înaltă tehnologie, inclusiv un program al UE de reînnoire a flotei și de modernizare a navelor existente, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european”, a spus coraportorul, Christophe Tytgat.

CESE a amintit că partenerii sociali și producătorii locali au așteptat în zadar un stimulent pentru a încuraja trecerea sectorului la nave ecologice, combustibili și tehnologii alternative, pentru a intra în conformitate cu pachetul „Pregătiți pentru 55”. Cu toate acestea, a salutat adoptarea parteneriatului privind transportul pe apă cu emisii zero, care urmărește realizarea transportului maritim cu emisii zero.

CESE a solicitat sprijin financiar mai solid pentru Pactul UE pentru competențe și campanii specifice care să sporească atractivitatea sectorului pentru toți lucrătorii – de la ingineri, până la sudori și electricieni.  CESE a afirmat că sunt necesare programe de recalificare, perfecționare și educație și formare profesională la scară largă pentru a se asigura că sectorul poate pune în aplicare tranziția verde și cea digitală. (ks)

Este nevoie de un nou contract social pentru America Latină, care să asigure responsabilitatea politică, incluziunea, protecția socială și locuri de muncă de calitate, a afirmat CESE într-un aviz din proprie inițiativă privind situația socioeconomică post-COVID din America Latină, adoptat în luna decembrie. Societățile civile organizate în mod liber și democratic reprezintă cel mai bun punct de plecare.

Pandemia de COVID-19 a afectat extrem de puternic America Latină, dezvăluind punctele slabe ale politicilor puse în aplicare de-a lungul deceniilor, care s-au dovedit ineficiente în a face față provocărilor actuale. Invadarea Ucrainei de către Rusia a exacerbat turbulențele economice, perturbând lanțurile de aprovizionare globale și contribuind la creșterea inflației.

Avizul, intitulat „Situația socioeconomică din America Latină în urma crizei COVID-19 – rolul societății civile în procesul de redresare”, consideră că regiunea are nevoie de un nou contract social, care ar putea fi realizat prin acorduri transversale între grupuri socioeconomice, între regiuni și între generații.

Referindu-se la rolul societății civile, membrul CESE și raportorul avizului, Josep Puxeu Rocamora, a subliniat: „Europa și America Latină s-au angajat în favoarea democrației și a statului de drept, ceea ce înseamnă că societatea civilă se va implica activ, jucând un rol de lider în dezvoltare și în depășirea crizelor, promovând dialogul necesar pentru un nou contract social”.

Europa trebuie să își consolideze legăturile cu America Latină, concentrându-se în special pe tranziția socială, verde și digitală. „Trebuie să investim urgent în mai multe eforturi pentru a construi alianțe cu parteneri din America Latină care împărtășesc aceeași viziune”, a declarat dl Puxeu Rocamora. „De prea mult timp am considerat această relație ca fiind de la sine înțeleasă. Trebuie să depunem eforturi pentru a recupera decalajul, deoarece ne confruntăm chiar acum cu o concurență puternică din partea altor actori”.

Această alianță necesită recunoașterea și participarea deplină a societăților civile organizate, a organizațiilor pentru drepturile omului, a organizațiilor sindicale și de afaceri, și a asociațiilor de mediu ale celor două părți, a precizat CESE. (at)

În cadrul unei ședințe a CESE care a avut loc la Stockholm, la 15 decembrie, secretarul de stat în cadrul Ministerului suedez al afacerilor europene, Christian Danielsson, a prezentat direcția politică a viitoarei Președinții suedeze a Consiliului UE, care a solicitat contribuția CESE cu privire la șase aspecte-cheie.

CESE a fost informat de faptul că sprijinirea Ucrainei și accentul pus pe tranziția verde și competitivitatea UE se vor număra printre cuvintele de ordine ale Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene în perioada ianuarie-iunie 2023.

La ședința Biroului, organul director al CESE, care a avut loc la Stockholm la 15 noiembrie 2022, președinta CESE, Christa Schweng, a subliniat că, date fiind numeroasele provocări viitoare, UE nu își va putea realiza obiectivele decât prin implicarea constantă a organizațiilor societății civile europene.

„Având în vedere perspectivele economice sumbre pentru Europa, trebuie să ne stabilim corect și clar prioritățile”, a declarat ea. „Pentru economiile, societățile și democrațiile noastre este crucial să asigurăm redresarea și să sprijinim întreprinderile și persoanele care se confruntă cu o inflație ridicată și cu prețuri deosebit de ridicate la energie.”

Christian Danielsson, secretar de stat în cadrul Ministerului suedez al afacerilor europene, a afirmat: „Nu ar trebui să uităm că prioritățile sunt importante, dar principala sarcină a Președinției va fi exercitarea Președinției înseși, prin înregistrarea de progrese și rezultate bune pentru cetățeni, pentru statele membre și pentru Europa. Vom face eforturi considerabile în acest sens.”

Dl Danielsson a subliniat că Președinția suedeză ar dori să continue să ofere Ucrainei asistență umanitară și să pună accentul pe îmbunătățirea performanței și a competitivității economiei UE.

Mai precis, Președinția suedeză va pune accentul pe:

• accelerarea tranziției climatice;
• consolidarea competitivității locurilor de muncă ale viitorului în UE;
• protejarea valorilor fundamentale ale UE;
• asigurarea securității cetățenilor UE și consolidarea rolului UE în lume;
• combaterea criminalității organizate.

Președinția suedeză a solicitat CESE să-și aducă contribuția și să se exprime pe baza expertizei sale, cu privire la următoarele teme, sub forma unor „avize exploratorii”:

• Piața unică la 30 de ani – modalități de îmbunătățire în continuare a funcționării pieței unice
• Tranziția către un sistem de transport durabil pe termen lung
• Rolul tinerilor în tranziția verde
• Avantajele construcțiilor industriale moderne din lemn
• Consolidarea în continuare a competitivității digitale a UE
• Dezvoltarea competențelor și a aptitudinilor în contextul tranziției verzi și digitale

Mai multe informații se pot găsi în ultima broșură a CESE, intitulată „Activitățile CESE pe durata Președinției suedeze”, disponibilă pe site-ul web al Comitetului. Broșura a fost publicată în limbile engleză, suedeză, franceză și germană. (mp/dm)