By Alena Mastantuono

În fiecare an, peste 10 milioane de pacienți din Europa beneficiază de medicină nucleară prin diagnosticarea și tratarea unor boli precum cancerul, dar și a afecțiunilor cardiovasculare și neurovasculare.

Tehnologiile radiologice și nucleare care utilizează radioizotopi sunt esențiale în lupta împotriva cancerului în toate etapele tratamentului: depistare precoce, diagnosticare, tratament și îngrijiri paliative.

Numărul pacienților care beneficiază de medicina nucleară este în creștere, în principal grație progreselor științifice. Cercetătorii și întreprinderile europene au dezvoltat unele dintre cele mai recente terapii inovatoare împotriva cancerului cu radioliganzi, cum ar fi produsele farmaceutice care vizează tumorile canceroase endocrine și de prostată și metastazele diseminate. De exemplu, lutețiu-177 este un radioizotop foarte promițător pentru tratamentul cancerului de prostată, care cauzează anual 90 000 de decese în Europa. În comparație cu tratamentele tradiționale, terapia modernă cu radionuclizi face posibilă țintirea corespunzătoare a celulelor canceroase și adesea este mai puțin dăunătoare pentru organism. Zeci de mii de pacienți au nevoie de o terapie țintită cu radionuclizi, care este, adesea, singurul tratament disponibil.

Cu toate acestea, înainte de a ajunge la pacient, lanțul de aprovizionare al medicinei nucleare este foarte complex. El cuprinde aprovizionarea cu materii prime și depozitarea, iradierea, prelucrarea, logistica și aplicarea acestora. După ce sunt produși, radioizotopii trebuie prelucrați, expediați și utilizați într-un interval de timp relativ scurt, unii în aceeași zi, alții în mai puțin de câteva zile, în funcție de timpul lor de înjumătățire. Sunt foarte perisabile.

În mod surprinzător, aceste caracteristici nu se reflectă în transportul transfrontalier și în procedurile vamale. De exemplu, în ceea ce privește transportul transfrontalier, există mai multe obstacole care conduc la situații în care beneficiază de prioritate produse precum creveții față de radioizotopi, menite să salveze viața unui pacient.

Acesta este motivul pentru care, în avizul său privind furnizarea de radioizotopi medicali, CESE solicită o mai bună cooperare între statele membre în vederea eliminării barierelor de reglementare. Avizul analizează fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu radioizotopi din Europa și identifică obstacolele din calea livrărilor transfrontaliere, precum și dependența de țări terțe. De asemenea, avizul propune soluții la lipsa de infrastructură în Europa și la nevoia de coordonare a cercetării și dezvoltării.

În recomandările prezentate în avizul nostru, CESE se aliniază la concluziile summitului din aprilie al șefilor de stat din UE, care subliniază necesitatea de a reduce dependențele strategice ale Europei în sectoare sensibile, cum ar fi sănătatea și tehnologiile critice. Ei au subliniat, de asemenea, în conformitate cu raportul Enrico Letta, necesitatea de a se concentra asupra furnizării transfrontaliere de servicii, precum și asupra circulației transfrontaliere a mărfurilor, inclusiv a bunurilor esențiale precum medicamentele.

Europa trebuie să ofere stimulente pentru producție pentru a asigura o mai bună autonomie strategică în ceea ce privește aprovizionarea cu radioizotopi. În pofida faptului că este lider mondial în aprovizionarea cu radioizotopi medicali, Europa are dependențe critice de SUA și Rusia pentru aprovizionarea cu uraniu metalic slab îmbogățit cu conținut ridicat (HALEU) și pentru furnizarea de izotopi îmbogățiți pentru obiectivele de producție de radioizotopi.

UE rămâne foarte dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu ținte de izotopi stabili, care permit producerea anumitor radioizotopi pentru radioterapie moleculară modernă sau în curs de dezvoltare, cum ar fi yterbiu-176 utilizat pentru producerea de lutețiu-177.

Acest lucru reprezintă o adevărată provocare pentru lanțul de aprovizionare pentru acest radioizotop specific, pentru care se preconizează că cererea globală se va tripla în următorii ani.

Lanțul de aprovizionare depinde și de sistemele de producție în reactoare sau cu acceleratoare, de prelucrarea și livrarea lor la spitale. Pentru a garanta egalitatea accesului la tratamente, statele membre, în special centrele de cercetare și spitalele, trebuie să colaboreze mai strâns. Într-adevăr, accesul la radioterapii nu este același în toate statele membre, în special în ce privește fazele de dezvoltare și fazele-pilot. Scopul este de a avea un acces mai rapid la medicamente în faza de cercetare sau în cazuri urgente, precum și de a îmbunătăți accesul spitalelor mici, cărora ar putea să le lipsească expertiza și infrastructura. Pentru unii pacienți, accesul poate fi vital.

Finanțarea europeană a cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul medicinei nucleare, în special în cadrul programelor Orizont și Euratom, este esențială pentru a răspunde nevoilor pacienților. Europa ar trebui să aibă proiecte strategice de interes comun în acest domeniu în cadrul viitorului cadru financiar multianual (CFM) al UE. Strategia SAMIRA a Comisiei Europene și Inițiativa europeană privind Platforma Europeană pentru Radioizotopi în legătură cu Planul european de combatere a cancerului sunt proiecte valoroase. Comisia Europeană ar trebui să meargă mai departe și să includă medicina nucleară cu prioritate în Planul european de combatere a cancerului și în Misiunea de combatere a cancerului din cadrul programului Orizont Europa.

Statele membre ar trebui, de asemenea, să finanțeze politici de sănătate publică, cu accent pe tehnologiile radiologice și nucleare medicale. Acest lucru va transmite un semnal bun industriei și va permite dezvoltarea în Europa a cercetării și inovării, precum și a infrastructurii industriale. De asemenea, va atrage mai multe persoane către acest sector.

În concluzie, vom fi în măsură să asigurăm o mai bună aprovizionare cu radioizotopi în Europa și să răspundem cererii tot mai mari din partea pacienților numai dacă luăm decizii politice îndrăznețe.