Când a izbucnit criza, la mijlocul lunii martie, întreaga situație era cu adevărat insolită și incredibilă. Peste tot în Europa, aproape totul era închis, și nimeni nu știa, la momentul respectiv, dacă perioada de izolare servea într-adevăr la ceva. Salvarea de vieți omenești era cel mai important lucru, iar economia trebuia sacrificată.

Am asistat la dispariția, peste noapte, a celor patru libertăți care stau la baza Europei. Piața unică aproape că încetase să mai existe. Am văzut cum un stat membru bloca livrările către un altul și am văzut achizitorii așteptând literalmente în fața fabricilor de măști de protecție din China, pentru a se întrece unii pe alții în oferte.

În Estonia, țara mea de origine, situația nu a fost chiar atât de rea. Sistemul de sănătate a fost capabil să facă față, iar pandemia de COVID-19 nu a dus la pierderea a prea multe vieți omenești (69 în total). La început, a existat o penurie de măști și alte echipamente de protecție, însă până la urmă problema a fost rezolvată. A fost îmbucurător să constat cât de rapid și-au schimbat producția unele întreprinderi, care au început să producă echipamentele necesare, în timp ce altele au ajutat cu livrarea.

Eu și familia mea ne-am descurcat destul de bine. Locuind în propria noastră casă cu grădină, într-o zonă verde, nu am suferit prea mult. Desigur, aproape totul era închis – centrele comerciale, școlile, cinematografele, teatrele și infrastructurile sportive – , dar plimbarea în aer liber (cu respectarea distanței!) era permisă, și chiar recomandată.

A fost remarcabil de văzut ce avânt au luat toate activitățile online – de la cumpărături, la seminare și la comunicare. Dintr-odată, totul se făcea prin intermediul internetului – inclusiv școlarizarea. Peste noapte, procesul de predare și de învățare a trecut online, iar atât profesorii, cât și copiii s-au descurcat foarte bine. Cu toții am avut multe de învățat în timpul crizei și m-a emoționat să văd cât de mult îi lipsea fiicei mele mersul la școală.

La nivel profesional, echipa juridică a organizației din care fac parte, Camera de comerț și industrie din Estonia, a oferit un număr record de consultări în acea perioadă. Frecvența cu care s-a recurs la conceptul de „situație de forță majoră” a fost mai mare ca oricând. La ora actuală, situația economică se îmbunătățește treptat, dar unele sectoare se confruntă încă cu mari dificultăți. Mă tem că acest lucru ar putea fi doar începutul și că, la toamnă, lucrurile s-ar putea înrăutăți. Pentru moment, măsurile guvernamentale ajută multe persoane, dar ce se va întâmpla când vor lua sfârșit?

Astfel de vremuri grele reprezintă ocazia de a reflecta la viața pe care o ducem și la libertatea de care dispunem, în Europa și în cadrul Comitetului – și de a le aprecia. Într-adevăr, este un veritabil lux de a putea călători, a veni la Bruxelles și a participa la dezbaterile noastre. Este foarte important să ne continuăm activitatea, astfel încât să menținem o legătură reală între diferite persoane din diferite țări ale UE, cu sau fără situații de criză.