Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

Un webinar organizat de Grupul „Lucrători” al CESE în luna ianuarie a subliniat necesitatea ca viitorul summit social de la Porto să ducă la un nou contract social.

Traversăm cea mai gravă criză sanitară și economică din istoria Uniunii Europene. Deși pandemia a agravat sărăcia, șomajul și inegalitatea, aceste probleme nu sunt însă nici pe departe noi.

Pentru a le discuta, Grupul „Lucrători” al CESE a organizat un webinar la sfârșitul lunii ianuarie cu Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Ana Mendes Godinho, ministru responsabil pentru ocuparea forței de muncă, solidaritatei și securitate socială (înlocuită, din motive de sănătate, de Miguel Cabrita, secretar de stat însărcinat cu munca și formarea profesională), Iratxe García Pérez, președintele Grupului S&D din cadrul Parlamentului European, și Oliver Röpke, președintele Grupului „Lucrători” al CESE.

Vorbitorii au subliniat că există deja instrumente pentru a acorda ajutor atunci când este nevoie și că ele trebuie puse în practică. Ceea ce lipsește nu sunt atât obiective, cât politici eficace pentru ca Pilonul european al drepturilor sociale să devină o realitate tangibilă pentru cetățeni. Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale trebuie să includă măsuri și inițiative legislative pe termen scurt, mediu și lung și trebuie să dispună de un buget suficient.

S-a afirmat că summitul de la Porto trebuie să marcheze o adevărată schimbare de direcție, știind că nu va exista nicio redresare fără redresare socială și nicio sustenabilitate fără sustenabilitate socială. Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare implicarea societății civile și a partenerilor sociali în acest proces, punerea la dispoziție a unei veritabile platforme care să dea glas preocupărilor lucrătorilor și să asigure participarea lor și consolidarea negocierii colective și a contractelor colective de muncă.

Agenda 2030 de la Porto, care va rezulta în urma summitului, nu trebuie să se limiteze la pandemia de COVID-19, ci trebuie să meargă mai departe, luând în considerare și abordând chestiuni structurale legate, printre multe alte preocupări, de următoarele aspecte: globalizare, redistribuirea bogăției, protecția pieței muncii, investiții sociale, agenda socială în raport cu noul Pact verde și semestrul european și sfârșitul politicilor de austeritate. Ea ar trebui să marcheze începutul unui nou contract social, evitând tentația de întoarcere la practici din trecut și indicând tipul de viitor pe care dorim să îl construim. Vorbitorii au subliniat că trebuie să ne asigurăm că normele existente au fost aplicate și că au fost instituite normele necesare, în cadrul procesului care reunește cetățenii și statele membre, în spiritul solidarității, egalității și sustenabilității, pentru a realiza o investiție socială considerabilă în viitorul nostru. (prp)