Redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

Prețurile locuințelor au crescut, în UE, cu 47 % între 2010 și 2022. În aceeași perioadă, chiriile au crescut cu 18 %. Potrivit Eurostat, în 2023, peste 10 % din gospodăriile din orașe și 7 % din gospodăriile din zonele rurale au cheltuit peste 40 % din venitul lor disponibil pentru locuințe. Pentru a evidenția mai bine modul în care putem face ca locuințele să devină mai accesibile ca preț și mai durabile pentru toți europenii, CESE a comandat un studiu care explorează soluțiile de politică necesare pentru acest deziderat. În cadrul acestui interviu, coautorii studiului, Agnieszka Maj, economistă, și Karolina Zubel, directoare pentru mediu, energie și schimbări climatice din cadrul Centrului de Cercetare Socială și Economică (CASE), discută principalele sale constatări.

La ce se referă acest studiu al CESE și de ce este el relevant?

Acest studiu privind locuințele durabile la prețuri accesibile în UE examinează necesitatea unor locuințe durabile și la prețuri accesibile în UE, subliniind rolul digitalizării (IA, autorizațiile digitale de construcție, bazele de date relevante) și al structurilor economiei sociale. Prin studii de caz, el evidențiază eforturile inovatoare care duc la prețuri mai abordabile și îmbunătățesc accesibilitatea și sustenabilitatea locuințelor. Studiul oferă recomandări concrete pentru 2030 și 2050, aliniindu-se la obiectivele UE privind reziliența la schimbările climatice, echitatea socială și creșterea economică. El oferă perspective strategice pentru adaptarea politicilor în domeniul locuințelor la provocările în continuă evoluție, promovând în același timp bunăstarea la nivelul comunității.

Care sunt principalele constatări ale studiului?

Digitalizarea reprezintă o oportunitate semnificativă de a îmbunătăți eficiența planificării, construcției și gestiunii locuințelor; ea ar putea reduce costurile și ar putea spori sustenabilitatea. În prezent, însă, digitalizarea are un impact limitat asupra economiilor de costuri. Printre principalele obstacole în calea adoptării progresului digital se numără punctele de vedere tradiționale ale părților interesate, rentabilitatea scăzută percepută a investițiilor, costurile ridicate de punere în aplicare și lipsa stimulentelor, a formării și a reglementărilor. Pentru a debloca întregul potențial al digitalizării, este esențial să se investească în continuare în infrastructura digitală, de exemplu prin asigurarea interoperabilității platformelor digitale.

Implicarea entităților din economia socială (asociații de locuințe cu profit limitat, organizații de interes public, cooperative) reprezintă o inovare politică promițătoare pentru abordarea provocărilor actuale în materie de locuințe. Aceste entități oferă soluții locative eficiente din punctul de vedere al costurilor și bine concepute, care promovează coeziunea comunitară și stabilitatea locativă pe termen lung. De exemplu, locuințele fără scop lucrativ și cu profit limitat din Viena, care reprezintă 30 % din totalul locuințelor orașului, joacă un rol esențial în stabilizarea pieței locuințelor prin exercitarea unui efect de diminuare a prețurilor. Acest lucru contribuie la menținerea chiriilor la prețuri accesibile și previne denaturările pieței.

Pe baza constatărilor, care sunt principalele dumneavoastră recomandări de acțiune și în materie de cercetări suplimentare?

Pe termen mediu, politicile UE în domeniul locuințelor ar trebui să acorde prioritate introducerii unui „Nou pact european pentru locuințe sociale durabile și accesibile” și a unei „Directive privind locuințele” pentru o abordare unificată în toate statele membre. Țările ar trebui să promoveze modele inovatoare, cum ar fi cooperativele și locuințele cu profit limitat, să ofere sprijin financiar flexibil proiectelor de locuințe și să adopte instrumente digitale pentru a îmbunătăți soluțiile locative.

Pe termen lung, politicile privind locuințele ar trebui să adopte o abordare strategică și durabilă, punând accentul pe soluțiile locale și pe monitorizarea continuă. Digitalizarea trebuie să fie standardizată prin legislație, în paralel cu practici ale economiei circulare, cum ar fi împrumuturi bancare legate de circularitatea clădirilor, stimulente pentru închiriere bazate pe eficiența energetică și inițiative de finanțare la nivel local. În plus, conceptul de „locuință socială” ar trebui extins pentru a include familiile cu venituri medii, similar modelului de „locuințe societale” din Viena, promovând mixul social și prevenind gentrificarea. De asemenea, este esențial să se pună accentul atât pe noile construcții și renovări, cât și pe transformarea clădirilor neutilizate, pentru a răspunde în mod eficace nevoilor în materie de locuințe.

Viitoarele cercetări în acest domeniu ar trebui să se concentreze pe abordări favorabile incluziunii în planificarea urbană, construcția și furnizarea de locuințe, pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru toți cetățenii. De asemenea, ar trebui să analizeze impactul tehnologiilor emergente, cum ar fi IA și automatizarea, asupra economiilor de costuri și a eficienței în dezvoltarea și gestionarea locuințelor. În plus, cercetarea ar trebui să exploreze modele inovatoare de locuințe în toate statele membre ale UE, identificând strategii care pot spori atât accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor, cât și sustenabilitatea.

Studiul a fost comandat de CESE la solicitarea Grupului „Organizații ale societății civile”.

Piața energiei electrice trebuie reformată astfel încât să facă mai mult decât să îndeplinească obiectivele de neutralitate climatică pentru 2050. Este esențial să se asigure securitatea aprovizionării, prețuri stabile și accesibile și dreptul la energie pentru a proteja grupurile vulnerabile, afirmă Comitetul Economic și Social European.

În avizul său „Viitorul aprovizionării cu energie și al stabilirii prețului la energie în UE”, publicat în ianuarie și elaborat de Jan Dirx și Thomas Kattnig, CESE pledează pentru un model de reglementare guvernamentală, acolo unde este necesar, și pentru antreprenoriatul privat, acolo unde este posibil, și recomandă instituirea unui organism pentru energie electrică.

Acesta ar putea lua forma unei întreprinderi înființate de guvern care acționează ca formator de piață pe piața energiei electrice și, prin urmare, ar putea atinge obiectivele neutralității climatice, securității aprovizionării și prețurilor stabile și accesibile.

Potrivit Comitetului, schimbările necesare pe piața energiei electrice ar trebui să se desfășoare în trei etape:

• Etapa 1 – din prezent până în 2030

  Organismul pentru energie electrică își va dezvolta portofoliul cu un mix definit de energie electrică (fără emisii de CO₂). În această perioadă, tranzacționarea energiei va avea loc pe bază de tranzacționare pentru ziua următoare, dar influența pe piață a organismului pentru energie electrică va crește.

• Etapa 2 – din 2030 până în 2040

  Organismul își va obține poziția de formator de piață și va controla o parte adecvată a ofertei de pe piață prin contractele de furnizare. Tranzacționarea pentru ziua următoare se va ajusta în consecință în această perioadă.

• Etapa 3 – din 2040 până în 2050

  Organismul pentru energie electrică va optimiza oferta de energie electrică pentru a asigura, începând din 2050, o ofertă sustenabilă de energie electrică pe termen lung, fără emisii de gaze cu efect de seră, la un nivel de prețuri stabile și previzibile. (mp)

Progresele înregistrate de Europa în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) au încetinit semnificativ, stârnind îngrijorări cu privire la îndeplinirea obiectivelor pentru 2030. Raportul din 2025 privind dezvoltarea durabilă în Europa (ESDR), publicat de Rețeaua ONU de soluții pentru dezvoltare durabilă, arată că progresele înregistrate referitoare la ODD în perioada 2020-2023 au reprezentat mai puțin de jumătate din ritmul înregistrat în perioada anterioară.

Între 2016 și 2019, progresul a crescut cu 1,9 puncte, dar acesta a scăzut la doar 0,8 puncte în anii următori. Această încetinire are loc în contextul provocărilor de mediu, sociale și geopolitice din ce în ce mai mari. ODD 2 („Fără foamete”) rămâne o preocupare majoră, deoarece în întreaga Europă persistă probleme legate de securitatea alimentară și de durabilitate.

Un studiu separat efectuat pentru Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază necesitatea unor schimbări ale regimului alimentar pentru a sprijini agricultura durabilă și sănătatea publică.

Pe fondul noii poziții de lider a UE, experții solicită politici și investiții mai puternice pentru a accelera progresele în ceea ce privește ODD. Cooperarea și finanțarea la nivel mondial sunt considerate esențiale, cea de a 4-a Conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare care va avea loc în Spania, în iunie 2025, urmând să se concentreze pe intensificarea sprijinului financiar pentru durabilitate.

Guillaume Lafortune, vicepreședinte al Rețelei de soluții pentru dezvoltare durabilă și autorul principal al raportului, avertizează că intensificarea tensiunilor geopolitice complică eforturile de sustenabilitate, dar este totuși optimist.

„Lumea este din ce în ce mai periculoasă, instabilă și incertă”, a declarat el. „În același timp, oamenii, în special tinerii, doresc o dezvoltare durabilă. Având în vedere dimensiunea economiei mondiale și tehnologiile disponibile, lumea are potențialul de a realiza pe deplin dezvoltarea durabilă.”

„Sistemele alimentare durabile sunt un factor esențial pentru punerea în aplicare a ODD. Pentru a accelera acțiunile, avem nevoie de mecanisme mai ambițioase pentru a proteja mijloacele de subzistență ale fermierilor, ale micilor producători de alimente și ale altor părți interesate de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente. Dar trebuie, de asemenea, să combatem distribuția inechitabilă și să asigurăm o tranziție justă”, a declarat Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului (NAT) a CESE, solicitând, în același timp, o mai mare implicare a societății civile.

Având în vedere că au mai rămas doar cinci ani, UE se confruntă cu o decizie critică: acționează în mod decisiv sau riscă să nu își respecte angajamentele față de un viitor durabil și echitabil. (ks)

UE are nevoie de un accent mai puternic pe politica în domeniul concurenței pentru a-și consolida competitivitatea la nivel mondial, pentru a stimula productivitatea și pentru a se asigura că piața unică rămâne un pilon al puterii economice.

În sesiunea plenară din ianuarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat avizul intitulat „O politică în domeniul concurenței în centrul competitivității UE”. Avizul solicită o integrare mai profundă a economiilor naționale și strategii mai inteligente privind ajutoarele de stat pentru a debloca potențialul economic al Europei și pentru a aborda principalele provocări globale, inclusiv digitalizarea, schimbările climatice și reziliența.

CESE a subliniat că politica în domeniul concurenței este esențială pentru stimularea inovării, a sustenabilității și a creșterii economice. „Nu există niciun conflict între concurență și competitivitate”, a declarat raportoarea Isabel Yglesias. „Cu proceduri simplificate, instrumente flexibile și resurse suficiente, politica în domeniul concurenței poate stimula prosperitatea întreprinderilor și a cetățenilor din UE.”

Noile norme ale UE în materie de concurență, cum ar fi Regulamentul privind piețele digitale (DMA) și Regulamentul privind subvențiile străine (FSR), abordează deja denaturările pieței și consolidează poziția globală a blocului. Cu toate acestea, CESE solicită măsuri suplimentare de modernizare a evaluărilor concentrărilor economice și de asigurare a controlului efectiv al concentrărilor economice bazate pe inovare, chiar dacă acestea se situează sub pragurile actuale ale UE.

Avizul subliniază rolul vital al ajutoarelor de stat în sprijinirea dublei tranziții verzi și digitale. Cu toate acestea, subvențiile slab coordonate riscă să submineze productivitatea și creșterea economică. Studiile arată că o mai bună coordonare în cadrul UE ar putea stimula productivitatea cu peste 30 %. CESE recomandă alinierea subvențiilor între statele membre pentru a consolida lanțurile valorice europene și a preveni ineficiențele.

Proiectele importante de interes european comun (PIIEC) și Fondul european pentru competitivitate propus ar trebui să fie concepute dintr-o perspectivă paneuropeană pentru a stimula inovarea industrială la scară largă. Aceste instrumente trebuie să asigure o distribuție echitabilă a beneficiilor în întreaga Uniune, promovând sustenabilitatea și reziliența.

Pentru a poziționa UE ca lider mondial, CESE subliniază necesitatea:

• unei mai mari integrări pentru a reduce subvențiile alocate în mod necorespunzător și pentru a stimula productivitatea;
• unor norme mai stricte pentru a proteja inovarea europeană în timpul achizițiilor străine;
• unor proceduri simplificate și mai rapide în materie de concurență și ajutoare de stat pentru a spori eficiența; și
• unei politici echilibrate în domeniul concentrărilor economice, care promovează inovarea, sustenabilitatea și investițiile în infrastructură. (ll)

Interesele legitime ale UE în regiunea arctică europeană vor fi apărate cel mai bine în ansamblul lor printr-o strategie a UE pentru regiunea arctică care să consolideze participarea societății civile la toate deciziile relevante. Cooperarea strânsă cu Groenlanda este, de asemenea, vitală pentru investiții durabile în regiunea arctică, pentru a asigura prosperitatea și reziliența regiunii.

CESE a prezentat un aviz din proprie inițiativă pe tema „Dezvoltarea strategiei europene pentru regiunea arctică, în dialog cu societatea civilă”, adoptat în sesiunea sa plenară din ianuarie, în care subliniază rolul important pe care îl joacă regiunea arctică în autonomia strategică, reziliența și competitivitatea Europei.

Anders Ladefoged, membru al CESE și raportorul avizului, a declarat: „Avizul nostru referitor la politica UE privind regiunea arctică prezintă perspectiva societății civile asupra modului în care UE și-ar putea dezvolta politica pentru această regiune, ținând seama de propriile interese și, în același timp, contribuind la asigurarea rezilienței și a prosperității regiunii pentru persoanele care trăiesc acolo.”

De asemenea, CESE sprijină și încurajează consultarea și cooperarea deplină cu populația indigenă din regiunea arctică. În acest context, Christian Moos, membru al CESE și coraportorul avizului, a afirmat: „Interesele statelor arctice europene sunt apărate cel mai bine împreună, prin cooperarea dintre statele membre din nordul UE și prin Strategia europeană pentru regiunea arctică, care trebuie să asigure participarea societății civile și să apere drepturile populației locale și indigene.”

Groenlanda, care face, de asemenea, obiectul avizului, se confruntă cu o situație similară cu cea a regiunii arctice europene, atât în ceea ce privește oportunitățile, cât și provocările legate de transformarea rapidă din regiune.

În ceea ce privește Groenlanda, dl Moos a declarat: „Cooperarea europeană consolidată, inclusiv în Groenlanda, este vitală pentru investiții durabile în regiunea arctică europeană pentru ca aceasta să devină o regiune prosperă și rezilientă.”

Pentru groenlandezi, unul dintre principalele obiective este consolidarea autodeterminării lor ca națiune sub sloganul „nimic legat de noi să nu se decidă fără noi”. Cu toate acestea, UE este văzută ca un aliat apropiat, având în vedere valorile comune, cum ar fi drepturile omului și dialogul social. (at)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat modificarea normelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat pentru a recunoaște și a răspunde mai bine nevoilor entităților din economia socială, care joacă un rol esențial în abordarea provocărilor societale.

În avizul său pe tema „Cum pot fi sprijinite entitățile din economia socială în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat: câteva reflecții în urma sugestiilor cuprinse în raportul întocmit de Enrico Letta ”, adoptat în sesiunea sa plenară din ianuarie, CESE avertizează că normele în vigoare nu acordă sprijin adecvat întreprinderilor care adesea își reinvestesc profitul în eforturi de realizare a obiectivelor sociale în loc să-l distribuie în rândul investitorilor.

„Dorim să facem mai multe persoane conștiente de beneficiile reglementării eficiente a concurenței și a ajutoarelor de stat, atât pentru întreprinderile din economia socială, cât și pentru întregul sistem de servicii de interes general”, a spus raportorul avizului, Giuseppe Guerini.

Entitățile din economia socială – de la cooperative la societăți mutuale și fundații – angajează peste 11 milioane de persoane în întreaga UE, adică 6,3 % din populația activă. Acestea își desfășoară activitatea în domenii precum serviciile sociale și de sănătate, energia din surse regenerabile și reducerea sărăciei. În pofida contribuțiilor lor, multe dintre ele se confruntă cu obstacole sistemice în ceea ce privește asigurarea capitalului de investiții pe termen lung și parcurgerea proceselor de achiziții publice, deoarece cadrul de reglementare actual adesea nu ține seama de caracterul lor non-profit sau bazat pe solidaritate.

Printre altele, avizul CESE subliniază că autoritățile publice nu utilizează suficient instrumentele existente, cum ar fi Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) și cadrul pentru serviciile de interes economic general (SIEG).

Acesta este motivul pentru care Comitetul solicită simplificarea și modernizarea normelor excesiv de complexe și depășite din RGECA pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul lucrătorilor defavorizați și cu handicap, în conformitate cu unele dintre recomandările din Raportul Letta privind piața unică.

Deși creșterea recentă a plafoanelor pentru ajutoare de minimis – 300 000 EUR pentru întreprinderile obișnuite și 750 000 EUR pentru entitățile SIEG – este binevenită, CESE susține și că instrumente mai adaptate, cum ar fi RGECA sau dispozițiile specifice privind SIEG, ar răspunde mai bine nevoilor entităților din sectorul economiei sociale în domenii precum sănătatea și serviciile sociale. (ll)

Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE

La 29 ianuarie, Comisia Europeană a adoptat Busola pentru competitivitate, un pas esențial și oportun pentru relansarea motorului economic al Europei, care va trasa cursul UE pentru următorii cinci ani.

Angajatorii din UE au pledat de mult timp pentru o agendă cuprinzătoare pentru competitivitate; salutăm cei trei piloni ai Busolei: eliminarea decalajului în materie de inovare și productivitate, combinarea decarbonizării cu competitivitatea și reducerea dependențelor pentru a securiza lanțurile de aprovizionare. Pilonii sunt esențiali pentru a se asigura că Europa poate concura la nivel mondial, poate atrage și păstra talentele și poate stimula inovarea.

Cu toate acestea, succesul final al Busolei depinde de elaborarea unor măsuri concrete și de punerea lor în aplicare în timp util. Inițiativele-cheie, cum ar fi pachetul Omnibus, (care urmărește simplificarea), Pactul pentru o industrie curată și strategia orizontală de aprofundare a pieței unice, vor juca un rol decisiv. Trebuie însă spus că rebotezarea unor strategii și titlurile atrăgătoare nu sunt suficiente pentru a ne proteja de provocările viitoare.

De exemplu, simplificarea cadrului de reglementare este primul și cel mai urgent pas. Reducerea birocrației împovărătoare și promovarea vitezei și a flexibilității sunt esențiale. De prea mult timp, întreprinderile din UE se confruntă cu o complexitate excesivă și cu un proces decizional lent. De asemenea, avem nevoie de o punere în aplicare semnificativă a verificării din perspectiva competitivității, astfel încât noile măsuri legislative și de reglementare să sprijine, mai degrabă decât să împiedice, creșterea întreprinderilor.

Busola se axează, pe bună dreptate, pe promovarea inovării printr-o uniune solidă a piețelor de capital și pe abordarea barierelor structurale pentru a debloca potențialul Europei în domeniul tehnologiei profunde („deep tech”), al energiei curate și al producției avansate, creând în același timp un ecosistem fertil pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere.

Uniunea piețelor de capital, nefinalizată, ne reamintește că nu ne mai putem permite nicio întârziere. Deși Busola promovează o mai bună coordonare a investițiilor guvernamentale naționale, ea nu dispune de un plan clar privind alte surse comune de finanțare. Lumea nu ne va aștepta.

Cursa este în plină desfășurare și acum este momentul să trecem într-o viteză superioară. Deblocarea competitivității nu este doar un imperativ economic, ci și cheia unei prosperități comune pentru toți. Întreprinderile europene sunt și trebuie să rămână parte a soluției. 

Tinerii din regiunea mediteraneeană trebuie să fie incluși în fiecare etapă a procesului, de la elaborarea politicilor până la punerea în aplicare a acestora. Ei modelează nu numai politicile, ci și viața, astfel cum s-a subliniat în dezbaterea organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE).

Dezbaterea legată de adoptarea avizului pe tema „Implicarea tinerilor în dialogul social și civil în regiunea mediteraneeană”, care a avut loc în cadrul sesiunii plenare a CESE din ianuarie, este primul aviz al CESE care ia în considerare contribuția reprezentanților tinerilor din regiune. Opt tineri reprezentanți au contribuit la procesul său de elaborare.

În cursul dezbaterii, comisara pentru regiunea mediteraneeană, Dubravka Šuica, a subliniat importanța tinerilor pentru prosperitatea, stabilitatea și reziliența regiunii. „Viitorul Mediteranei se află în mâinile tinerilor săi. Pentru un viitor comun și durabil, trebuie să colaborăm direct cu generațiile tinere, asigurându-se că vocile lor ghidează politicile și prioritățile noastre. Împreună, vom modela noul pact pentru Mediterana investind în educație, locuri de muncă și creștere economică.”

Președintele CESE, dl Oliver Röpke, și-a exprimat sprijinul pentru noul pact al comisarei Šuica, care vizează investițiile, durabilitatea și migrația, adăugând că societatea civilă trebuie să fie implicată activ în conceperea acestui pact. „Implicarea tinerilor este esențială pentru viitorul regiunii, iar CESE se angajează să se asigure că vocile lor modelează politicile și procesul decizional. Împreună cu Uniunea pentru Mediterana și Fundația Anna Lindh, ne străduim să construim o Mediterană pașnică și prosperă.”

Subliniind importanța contribuției aduse de tineri la elaborarea avizului, princesa Rym Ali, președinta Fundației Anna Lindh, a afirmat că colaborarea cu tinerii nu este doar importantă, ci și urgentă și generativă. Miza este mare. Fără adeziunea tinerilor, fără a le oferi instrumente pentru a participa în mod egal, nu putem construi o soluție pentru viitor. Ei trebuie să fie parte a procesului”, a spus ea.

Eliane El Haber, reprezentantă a tineretului la elaborarea avizului și consilieră în cadrul Rețelei pentru tineret și studenți din cadrul Obiectivului de dezvoltare durabilă 4 al UNESCO, a salutat inițiativa CESE de a implica activ tinerii care reprezintă medii regionale, de gen, educaționale și culturale diverse.