În prezent, se distribuie în întreaga Europă mii de exemplare ale celei mai recente ediții a broșurii renumite a CESE, Pașaportul pentru democrație europeană. Probabil v-ați întrebat dacă Pașaportul pentru democrație europeană este disponibil și în format electronic. Răspunsul este da!
În prezent, se distribuie în întreaga Europă mii de exemplare ale celei mai recente ediții a broșurii renumite a CESE, Pașaportul pentru democrație europeană. Probabil v-ați întrebat dacă Pașaportul pentru democrație europeană este disponibil și în format electronic. Răspunsul este da!
Versiunea interactivă online, cu videoclipuri, teste de cunoștințe, hărți și multe altele, este deja disponibilă în 13 limbi, iar celelalte versiuni lingvistice vor urma în curând! Consultați broșura și descoperiți cum puteți aduce cu adevărat o schimbare!
Cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Grupului de legătură al CESE, fondatorii și actualii membri ai grupului au solicitat măsuri active pentru apărarea democrației europene, a spațiului public deschis și a unei Europe juste.
Cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Grupului de legătură al CESE, fondatorii și actualii membri ai grupului au solicitat măsuri active pentru apărarea democrației europene, a spațiului public deschis și a unei Europe juste.
La 11 decembrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a găzduit cea de-a 20-a aniversare a Grupului său de legătură cu rețelele societății civile europene, singurul organism permanent pentru dialog politic și cooperare structurată între organizațiile societății civile (OSC) și instituțiile UE. De-a lungul celor două decenii de existență, Grupul de legătură a jucat un rol major în amplificarea vocii societății civile organizate și în aducerea preocupărilor sale pe agenda europeană. Grupul cuprinde 45 de rețele ale societății civile active la nivel european, care întruchipează pe deplin principiile consacrate la articolul 11 din tratat.
„Sărbătorind 20 de ani de existență a Grupului de legătură al CESE, onorăm nu numai realizările remarcabile ale acestuia, ci și parteneriatele durabile care au modelat democrația participativă în Europa. Timp de două decenii, Grupul de legătură a devenit o platformă dinamică, amplificând vocile societății civile și încurajând colaborarea între diverse părți interesate. Privind către viitor, nutresc convingerea că vom continua să fim uniți pentru a consolida valorile democratice, a extinde spațiul civic și a crea o Europă de care să se poată bucura cu adevărat toți cetățenii”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke, în discursul său de deschidere.
„Drumul nostru nu a fost ușor”, a explicat Brikena Xhomaqi, copreședintă a Grupului de legătură, „dar am învățat să avem încredere reciprocă. Și sper că ne vom consolida cooperarea pentru a lupta împreună pentru o strategie coerentă a societății civile europene”.
În discursul său programatic, Katarina Barley, vicepreședintă a Parlamentului European, responsabilă cu relațiile cu organizațiile societății civile, a declarat că „Parlamentul European este pregătit să consolideze cooperarea cu Grupul de legătură. Avem nevoie de o cooperare din ce în ce mai structurată cu organizațiile societății civile. Împreună trebuie să facem mai mult pentru a contracara amenințările la adresa democrației în Uniunea Europeană, care sunt mai mari decât în orice moment din istoria UE”, adăugând că, în ceea ce privește Grupul de legătură, „dacă nu ar exista, un astfel de grup ar fi trebuit înființat.”
La manifestarea dinamică care marchează cea de-a 20-a aniversare a Grupului de legătură au participat peste o sută de invitați, inclusiv mai multe personalități importante din sectorul societății civile. Printre aceștia s-au numărat reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Serbia și Moldova, în conformitate cu politica CESE de a invita reprezentanți ai țărilor candidate la UE să participe la lucrările sale. Au participat și patru foști președinți ai CESE: Staffan Nilsson, Henri Malosse, Luca Jahier și George Dassis. Dl Jahier a subliniat că CESE are responsabilitatea de a crea și de a menține o platformă de dialog civil, în timp ce dl Dassis a arătat că „principalul lucru este să trăim în pace, iar pentru a obține pacea, trebuie să fim puternici și să rămânem uniți”.
Nu ați putut participa? Aici puteți viziona înregistrarea manifestării, declarația comună a președinției Grupului de legătură, materialul video final, fotografiile și comunicatul de presă de pe pagina manifestării. (lm)
Cea mai recentă publicație a Comitetului Economic și Social European conține o serie de 11 povești despre realizările sale recente.
Ele arată modul în care CESE a acționat pentru a se asigura că principalele aspecte economice și sociale, identificate de partenerii sociali și de societatea civilă, sunt discutate și abordate la nivel european.
Aceste povești demonstrează, de asemenea, modul în care, prin activitatea sa consultativă, CESE influențează legislația UE și monitorizează punerea în practică corespunzătoare a acesteia.
Dacă vrea să supraviețuiască, UE trebuie să comunice în mod eficace, în special în contextul actual de propagare vertiginoasă a dezinformării, de evoluție rapidă a IA și de răspândire a tendințelor autoritare. Pentru a ajunge la toată lumea, comunicarea cu privire la UE trebuie să aibă loc la nivel local.
Dacă vrea să supraviețuiască, UE trebuie să comunice în mod eficace, în special în contextul actual de propagare vertiginoasă a dezinformării, de evoluție rapidă a IA și de răspândire a tendințelor autoritare. Pentru a ajunge la toată lumea, comunicarea cu privire la UE trebuie să aibă loc la nivel local.
„Reconfigurarea Europei” (Rebranding Europe), noua carte a lui Stavros Papagianneas, strateg în materie de comunicare și autor, pregătește terenul pentru o discuție critică cu privire la rolul UE pe scena mondială, unde Europa se află la răscruce între agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei - de trei ani în continuare -, războiul din Orientul Mijlociu și o serie de provocări geopolitice și economice.
Prezentarea cărții a avut loc la 3 decembrie la Residence Palace din Bruxelles. Cu ocazia acestei prezentări, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Laurențiu Plosceanu, a participat la dezbaterea privind poziționarea Europei pe o arenă mondială turbulentă și necesitatea ca UE să își comunice în mod eficient valorile.
„UE se află într-un moment de răscruce. Pentru a-și asigura viitorul, Europa trebuie să comunice cetățenilor săi și lumii o viziune clară și convingătoare. Nu este vorba despre politică, ci despre încredere, identitate și scopul comun”, a declarat dl Papagianneas.
Participanții la dezbatere au subliniat că o comunicare eficace nu este doar o opțiune, ci și o necesitate pentru supraviețuirea UE, în special în era contemporană a dezinformării, a IA și a autoritarismului tot mai pronunțat. Europa trebuie să fie lider în promovarea democrației și a drepturilor omului. Rolul mass-mediei este esențial în modelarea sferei publice a Europei, după cum a recunoscut Colin Stevens, redactor-șef al EU Reporter și moderatorul discuției. „Noi, mass-media, trebuie să explicăm în mod repetat că Europa îi privește pe toți. Și trebuie să facem acest lucru în fiecare zi a săptămânii”, a declarat el.
Experții sunt de acord că este foarte dificil să se combată dezinformarea sau „știrile false” la sursă, în special pe fondul apariției IA. Contramăsura cea mai eficace este reziliența în rândul populației.
Dl Plosceanu a semnalat că „este momentul să-i ascultăm pe oameni, mai degrabă decât să le vorbim. Oamenii își doresc mai multă implicare și participare.” El a accentuat că este importantă cooperarea cu presa locală și a îndemnat instituțiile UE să creeze parteneriate cu mass-media regională și să invite jurnaliști regionali la Bruxelles. El a concluzionat că Europa trebuie să fie prezentă la nivel local, pe teren.
Întrucât marea majoritate a europenilor gândesc mai întâi la nivel local, apoi regional și național și, doar într-un final la nivel european, comunicarea cu privire la Europa trebuie să se adapteze la această realitate, recunoscând că discursurile, pentru a ajunge la oameni, trebuie să fie locale, regionale și naționale. (mt)
În 2025, avem o responsabilitate comună pentru a construi o Europă mai puternică
Odată cu intrarea în 2025, Președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene subliniază nevoia unor acțiuni urgente și hotărâte în abordarea provocărilor complexe care stau la baza prezentului și viitorului Europei. În cadrul temei generale a securității, conducerea Poloniei promite să ne călăuzească de-a lungul acestui an esențial pentru reziliența, coeziunea și progresul UE.
În 2025, avem o responsabilitate comună pentru a construi o Europă mai puternică
Odată cu intrarea în 2025, Președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene subliniază nevoia unor acțiuni urgente și hotărâte în abordarea provocărilor complexe care stau la baza prezentului și viitorului Europei. În cadrul temei generale a securității, conducerea Poloniei promite să ne călăuzească de-a lungul acestui an esențial pentru reziliența, coeziunea și progresul UE.
Prioritățile prezentate de Președinția poloneză reflectă o abordare cuprinzătoare a securității în numeroasele sale dimensiuni. Prioritizarea securității interne, cu accent pe protejarea frontierelor și combaterea dezinformării, reprezintă răspunsul la necesitatea de a fi vigilenți în ce privește amenințările emergente. Securitatea externă se va concentra pe consolidarea capabilităților de apărare, pe încurajarea inovării și pe accelerarea eforturilor de extindere pentru a asigura stabilitatea în vecinătatea noastră. Între timp, securitatea economică, energetică, alimentară și sanitară va rămâne esențială pentru asigurarea independenței Europei și a bunăstării cetățenilor săi.
În cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE), suntem pregătiți să sprijinim pe deplin agenda Președinției, valorificând rolul nostru unic de voce a societății civile. CESE va contribui în mod activ la discuțiile privind modul de protejare a competitivității Europei, asigurându-se, în același timp, că nimeni nu este lăsat în urmă în tranzițiile cu care ne confruntăm – digitală, ecologică sau economică.
Anul acesta stă, de asemenea, sub semnul unei reînnoiri politice, odată cu începutul noului mandat al Comisiei Europene, prilej și nouă oportunitate de a modela cadrele de politică și de a pune în aplicare inițiative care răspund așteptărilor cetățenilor europeni. CESE își va asuma rolul care îi revine în sprijinirea acestui nou capitol, asigurându-se că perspectivele societății civile și ale partenerilor sociali se află în centrul procesului decizional al UE.
În perspectiva anului 2025, ne reamintim responsabilitatea comună de a construi o Europă mai puternică și mai favorabilă incluziunii. CESE va continua să pledeze pentru statul de drept, dezvoltarea durabilă și coeziunea socială, asigurându-se că contribuțiile societății civile modelează prioritățile agendei UE. Împreună cu Președinția poloneză, vom depune eforturi pentru a aborda provocările presante de astăzi, deschizând totodată calea către o Europă sigură, competitivă și unită pentru generațiile viitoare.
Dreptul la locuință trebuie considerat un drept fundamental, care să garanteze o locuință decentă și durabilă pentru toți europenii, inclusiv pentru tineri și grupurile vulnerabile.
Dreptul la locuință trebuie considerat un drept fundamental, care să garanteze o locuință decentă și durabilă pentru toți europenii, inclusiv pentru tineri și grupurile vulnerabile.
Acesta este apelul ferm lansat de participanții la Forumul CESE privind locuințele, care a avut loc pentru prima dată la 5 decembrie 2024, în cadrul sesiunii plenare a Comitetului. Dezbaterea care a avut loc cu această ocazie a adus laolaltă vorbitori importanți și a dus la adoptarea unui aviz pe această temă.
În urma numirii dlui Dan Jørgensen în funcția de comisar pentru energie și locuințe, președintele CESE, dl Oliver Röpke, a salutat decizia istorică de a crea un portofoliu specific privind locuințele în cadrul noii Comisii. Dl Röpke a declarat: „Locuința este un drept fundamental, nu un privilegiu, și nu putem accepta excluderea populațiilor vulnerabile de la această necesitate esențială. În contextul în care ne confruntăm cu o criză gravă a locuințelor care afectează aproape fiecare stat membru, subliniez nevoia urgentă de a se garanta că locuințele accesibile ca preț, durabile și decente devin o realitate pentru toți.”
Pledând pentru o nouă perspectivă care să considere locuințele o infrastructură vitală pentru societate, pe picior de egalitate cu sănătatea și educația, dl Bent Madsen, președintele Housing Europe, a afirmat: „Salutăm viziunea noului comisar pentru locuințe, care a afirmat că abordarea noastră ar trebui să se bazeze pe valori, norme și investiții. Suntem pregătiți, în calitate de cooperativă publică și furnizor de locuințe sociale, să arătăm modul în care se pot livra locuințele de care au nevoie cetățenii și societățile noastre.”
În avizul pe tema „Locuințe sociale decente, durabile și la prețuri accesibile în UE”, elaborat de dnii Thomas Kattnig și Rudolf Kolbe, CESE recunoaște că a existat o disfuncționalitate a pieței locuințelor. Aceasta trebuie abordată prin îmbunătățirea condițiilor-cadru, cum ar fi datele, coordonarea, procedurile de aprobare și normele de amenajare a teritoriului, prin instituirea dreptului fundamental la locuință, prin asigurarea unei finanțări suficiente, prin punerea în aplicare a abordării „locuința înainte de toate” pentru persoanele fără adăpost și prin concentrarea mai mare pe durabilitate și pe nevoile tinerilor. (mp)
Mărirea chiriilor, creșterea prețurilor proprietăților imobiliare și salariile care nu țin pasul cu inflația fac ca locuințele să fie inaccesibile pentru un număr tot mai mare de persoane. Criza locuințelor din UE este reală.
Această situație duce la creșterea costurilor asistenței medicale, la pierderi de productivitate, la daune aduse mediului și la consecințe economice negative datorate scăderii puterii de cumpărare.
Mărirea chiriilor, creșterea prețurilor proprietăților imobiliare și salariile care nu țin pasul cu inflația fac ca locuințele să fie inaccesibile pentru un număr tot mai mare de persoane. Criza locuințelor din UE este reală.
Această situație duce la creșterea costurilor asistenței medicale, la pierderi de productivitate, la daune aduse mediului și la consecințe economice negative datorate scăderii puterii de cumpărare.
În calitate de voce a societății civile organizate, CESE consideră că trebuie luate măsuri urgente pentru a remedia disfuncționalitățile pieței în sectorul locuințelor. Prin urmare, solicită Comisiei să colaboreze cu Parlamentul, cu statele membre și cu societatea civilă pentru a elabora un pachet cuprinzător de măsuri ale UE de stabilire a condițiilor-cadru și a dreptului la locuință, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu Carta drepturilor fundamentale.
Prin urmare, salutăm numirea unui comisar pentru energie și locuințe și anunțul că în următoarele 100 de zile va fi prezentat un plan european pentru locuințe la prețuri accesibile. Avem nevoie, printre altele, de un registru de transparență la nivelul UE pentru tranzacțiile imobiliare, de o coordonare mai raționalizată, de proceduri de autorizare mai eficiente, de o mai bună planificare a teritoriului, de terenuri accesibile pentru locuințe sociale, de mai multe investiții în renovare și în construcții ecologice, precum și de programul „Locuință înainte de toate”, pentru a oferi din nou persoanelor fără adăpost securitate și perspective. Solicităm ca locuința să fie recunoscută ca un drept fundamental și nu ca o marfă, prin consacrarea acesteia în legislația primară a UE.
În același timp, suntem de acord cu raportul Letta, potrivit căruia accesul la locuințele sociale trebuie să fie definit în sens mai larg în legislația privind ajutoarele de stat.
În plus, CESE solicită o creștere semnificativă a sprijinului financiar pentru locuințele sociale. În primul rând, investițiile publice în locuințele sociale trebuie excluse din domeniul de aplicare al normelor privind datoria din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. În al doilea rând, dezvoltatorii imobiliari și cooperativele non-profit, precum și municipalitățile, ar trebui să poată obține împrumuturi pe termen lung, fără dobândă, de la Banca Europeană de Investiții, fie direct, fie prin intermediul platformei de investiții planificate.
Închirierile de locuințe pe termen scurt, care reprezintă o problemă în numeroase mari orașe europene, reduc și mai mult volumul de locuințe disponibile. Pentru a aborda acest fenomen și pentru a le permite statelor membre să ia măsuri adecvate, este necesar ca UE să pună în aplicare un set de instrumente printre care să se numere impozitele pentru clădirile rezidențiale vacante și plafonarea chiriilor.
De asemenea, trebuie să se acorde o atenție deosebită a) satisfacerii nevoilor în materie de locuințe ale tinerilor prin programe specifice, cum ar fi „Locuință înainte de toate pentru tineret” (Housing First for Youth -HF4Y) și b) includerii persoanelor cu handicap.
Pentru a se asigura că locuințele nu sunt doar accesibile, ci și durabile, renovarea și reabilitarea clădirilor ar trebui să fie prioritare în raport cu construirea de noi clădiri. Pentru a înlesni renovarea clădirilor, solicităm o combinație de măsuri obligatorii și de măsuri de sprijin, astfel încât să se ia măsuri echitabile în domeniul climei. Sunt necesare instrumente de finanțare pentru a permite tuturor persoanelor să efectueze renovări termice și energetice, indiferent de situația lor financiară. În același timp, trebuie stabilite obligații pentru proprietari, în special pentru cei care își închiriază bunurile, cu scopul de a proteja chiriașii de creșterile excesive ale chiriilor datorate transferării costurilor de la proprietari la chiriași.
În cele din urmă, subliniem că criza locuințelor nu numai că afectează negativ calitatea vieții cetățenilor europeni, ci amenință și buna funcționare a pieței interne a UE. Prin urmare, este necesară o strategie a UE în domeniul locuințelor pentru a crește oferta de locuințe, a introduce măsuri de reducere a costurilor de construcție, a contribui la perfecționarea forței de muncă, a crește productivitatea și a îmbunătăți performanța de mediu a sectorului construcțiilor.
Pe măsură ce UE se îndreaptă către neutralitatea climatică, CESE solicită o tranziție echitabilă și incluzivă. Într-un aviz recent, CESE subliniază necesitatea unor eforturi coordonate pentru a se asigura că, atunci când se îndeplinesc obiective climatice ambițioase, nimeni nu este lăsat în urmă. Aceste recomandări se aliniază la prioritățile Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, abordând problema locurilor de muncă, a competențelor, a bunăstării sociale și a disparităților regionale.
Pe măsură ce UE se îndreaptă către neutralitatea climatică, CESE solicită o tranziție echitabilă și incluzivă. Într-un aviz recent, CESE subliniază necesitatea unor eforturi coordonate pentru a se asigura că, atunci când se îndeplinesc obiective climatice ambițioase, nimeni nu este lăsat în urmă. Aceste recomandări se aliniază la prioritățile Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, abordând problema locurilor de muncă, a competențelor, a bunăstării sociale și a disparităților regionale.
CESE pledează pentru un pachet cuprinzător de politici pentru o tranziție justă, care să ofere flexibilitate statelor membre pentru a aborda propriile circumstanțe specifice. Evidențiind dialogul social și negocierile colective drept instrumente-cheie, CESE propune, de asemenea, cartografierea lacunelor în materie de competențe, programe de formare incluzive, planuri transparente de tranziție ale întreprinderilor, o mai bună consultare a lucrătorilor și integrarea principiilor tranziției juste în cadrele UE, cum ar fi Pilonul european al drepturilor sociale.
„Dorim ca tranziția justă să fie o poveste în care echitatea, reziliența și durabilitatea deschid calea către un viitor mai ecologic și mai favorabil incluziunii”, a declarat Dirk Bergrath, raportorul avizului.
Pentru a realiza ambițiile Europei în materie de climă – o reducere cu 75 % a emisiilor până în 2030 și zero emisii nete până în 2050 –, echitatea trebuie integrată în politici, se subliniază în acest aviz al CESE. Munca decentă, incluziunea socială și reducerea sărăciei sunt priorități esențiale când vine vorba despre sprijinul public și succesul Pactului verde european.
În plus, CESE subliniază sprijinul specific pentru regiunile afectate în mod disproporționat de tranziția verde. Cartografierea nevoilor regionale și a tranzițiilor sectoriale este esențială: Observatorul pentru o tranziție justă monitorizează progresele înregistrate și se asigură că nicio comunitate nu este trecută cu vederea.
Pentru a elimina deficitele de finanțare, este esențial să se extindă Fondul pentru o tranziție justă, să se mobilizeze investițiile private și să se alinieze instrumentele financiare ale UE. Condiționalitățile sociale și de mediu vor asigura o alocare echitabilă, cu accent pe formare și protecție pentru grupurile vulnerabile. (ks)
Cel de-al 9-lea Forum european privind migrația, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE) și de Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene, s-a axat pe modul în care societatea civilă poate juca un rol-cheie în viitoarea punere în aplicare a Pactului privind migrația și azilul, subliniind totodată activitatea directă a organizațiilor societății civile pe teren.
Cel de-al 9-lea Forum european privind migrația, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE) și de Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene, s-a axat pe modul în care societatea civilă poate juca un rol-cheie în viitoarea punere în aplicare a Pactului privind migrația și azilul, subliniind totodată activitatea directă a organizațiilor societății civile pe teren.
Forumul european privind migrația, care a avut loc la Bruxelles la sfârșitul lunii noiembrie, a adus în prim-plan Pactul privind migrația și azilul, care a intrat în vigoare în iunie 2024. Participanții au analizat viitoarea punere în aplicare a acestuia și modul în care societatea civilă poate contribui la sprijinirea și aplicarea pactului în mod uman. De asemenea, manifestarea a analizat mai îndeaproape noul mecanism permanent de solidaritate, creând legături mai strânse între procedurile de azil și de returnare, condiții de primire adecvate și Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea 2021-2027.
La începutul sesiunii de deschidere, comisara europeană pentru afaceri interne aflată la sfârșit de mandat, Ylva Johansson, a declarat: „Mă bucur că una dintre ultimele mele sarcini publice în calitate de comisară va fi să iau cuvântul la Forumul european privind migrația, o platformă foarte importantă care le permite organizațiilor societății civile, statelor membre ale UE și factorilor de decizie să abordeze provocările și oportunitățile legate de gestionarea migrației. Discuțiile noastre de-a lungul anilor au reprezentat întotdeauna o sursă de inspirație. Împreună, putem construi comunități mai puternice și mai reziliente, susținând valorile noastre și garantând că Europa rămâne un loc de refugiu și o oportunitate.”
Președintele CESE, Oliver Röpke, i-a mulțumit comisarei Johansson pentru angajamentul său de a reforma politica UE în domeniul migrației. „Trebuie să ne asigurăm că pactul privind migrația este pus în aplicare în modul cel mai uman și durabil posibil, iar singurul mod în care putem face acest lucru este să dăm ascultare organizațiilor societății civile de pe teren. Deși pactul a fost adoptat, misiunea este departe de a se fi încheiat – de fapt, se poate spune că adevărata muncă începe acum”, a avertizat el.
Forumul european privind migrația a fost înființat în 2015 ca o platformă de dialog între societatea civilă, instituții și autorități pe teme legate de migrație și de integrarea resortisanților din țări terțe. Acesta se reunește o dată pe an pentru a discuta cele mai recente evoluții în materie de politici și pentru a colecta și a face schimb de informații cu privire la modul în care politicile europene sunt puse în aplicare la nivel regional și local, pe teren.
În fiecare an, forumul se axează pe o temă diferită, aleasă pe baza contribuțiilor furnizate de organizațiile societății civile în timpul proceselor de consultare desfășurate în lunile premergătoare manifestării. Până în prezent, acesta a abordat subiecte precum rutele de migrație sigure, accesul migranților la drepturi și servicii și în UE, o piață europeană a forței de muncă mai favorabilă incluziunii pentru migranți și rolul tinerilor.
UE se confruntă cu o criză gravă a locuințelor, determinată de creșterea chiriilor, prețurile neaccesibile ale bunurilor imobile și salariile rămase în urma inflației. Pentru a remedia eșecul pieței în sectorul locuințelor, CESE solicită acțiuni urgente și o strategie solidă a UE în domeniul locuințelor, scrie Thomas Kattnig, raportorul avizului CESE pe tema Locuințele sociale decente, durabile și la prețuri accesibile în UE.
UE se confruntă cu o criză gravă a locuințelor, determinată de creșterea chiriilor, prețurile neaccesibile ale bunurilor imobile și salariile rămase în urma inflației. Pentru a remedia eșecul pieței în sectorul locuințelor, CESE solicită acțiuni urgente și o strategie solidă a UE în domeniul locuințelor, scrie Thomas Kattnig, raportorul avizului CESE pe tema Locuințele sociale decente, durabile și la prețuri accesibile în UE.
