Redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

Prețurile locuințelor au crescut, în UE, cu 47 % între 2010 și 2022. În aceeași perioadă, chiriile au crescut cu 18 %. Potrivit Eurostat, în 2023, peste 10 % din gospodăriile din orașe și 7 % din gospodăriile din zonele rurale au cheltuit peste 40 % din venitul lor disponibil pentru locuințe. Pentru a evidenția mai bine modul în care putem face ca locuințele să devină mai accesibile ca preț și mai durabile pentru toți europenii, CESE a comandat un studiu care explorează soluțiile de politică necesare pentru acest deziderat. În cadrul acestui interviu, coautorii studiului, Agnieszka Maj, economistă, și Karolina Zubel, directoare pentru mediu, energie și schimbări climatice din cadrul Centrului de Cercetare Socială și Economică (CASE), discută principalele sale constatări.

La ce se referă acest studiu al CESE și de ce este el relevant?

Acest studiu privind locuințele durabile la prețuri accesibile în UE examinează necesitatea unor locuințe durabile și la prețuri accesibile în UE, subliniind rolul digitalizării (IA, autorizațiile digitale de construcție, bazele de date relevante) și al structurilor economiei sociale. Prin studii de caz, el evidențiază eforturile inovatoare care duc la prețuri mai abordabile și îmbunătățesc accesibilitatea și sustenabilitatea locuințelor. Studiul oferă recomandări concrete pentru 2030 și 2050, aliniindu-se la obiectivele UE privind reziliența la schimbările climatice, echitatea socială și creșterea economică. El oferă perspective strategice pentru adaptarea politicilor în domeniul locuințelor la provocările în continuă evoluție, promovând în același timp bunăstarea la nivelul comunității.

Care sunt principalele constatări ale studiului?

Digitalizarea reprezintă o oportunitate semnificativă de a îmbunătăți eficiența planificării, construcției și gestiunii locuințelor; ea ar putea reduce costurile și ar putea spori sustenabilitatea. În prezent, însă, digitalizarea are un impact limitat asupra economiilor de costuri. Printre principalele obstacole în calea adoptării progresului digital se numără punctele de vedere tradiționale ale părților interesate, rentabilitatea scăzută percepută a investițiilor, costurile ridicate de punere în aplicare și lipsa stimulentelor, a formării și a reglementărilor. Pentru a debloca întregul potențial al digitalizării, este esențial să se investească în continuare în infrastructura digitală, de exemplu prin asigurarea interoperabilității platformelor digitale.

Implicarea entităților din economia socială (asociații de locuințe cu profit limitat, organizații de interes public, cooperative) reprezintă o inovare politică promițătoare pentru abordarea provocărilor actuale în materie de locuințe. Aceste entități oferă soluții locative eficiente din punctul de vedere al costurilor și bine concepute, care promovează coeziunea comunitară și stabilitatea locativă pe termen lung. De exemplu, locuințele fără scop lucrativ și cu profit limitat din Viena, care reprezintă 30 % din totalul locuințelor orașului, joacă un rol esențial în stabilizarea pieței locuințelor prin exercitarea unui efect de diminuare a prețurilor. Acest lucru contribuie la menținerea chiriilor la prețuri accesibile și previne denaturările pieței.

Pe baza constatărilor, care sunt principalele dumneavoastră recomandări de acțiune și în materie de cercetări suplimentare?

Pe termen mediu, politicile UE în domeniul locuințelor ar trebui să acorde prioritate introducerii unui „Nou pact european pentru locuințe sociale durabile și accesibile” și a unei „Directive privind locuințele” pentru o abordare unificată în toate statele membre. Țările ar trebui să promoveze modele inovatoare, cum ar fi cooperativele și locuințele cu profit limitat, să ofere sprijin financiar flexibil proiectelor de locuințe și să adopte instrumente digitale pentru a îmbunătăți soluțiile locative.

Pe termen lung, politicile privind locuințele ar trebui să adopte o abordare strategică și durabilă, punând accentul pe soluțiile locale și pe monitorizarea continuă. Digitalizarea trebuie să fie standardizată prin legislație, în paralel cu practici ale economiei circulare, cum ar fi împrumuturi bancare legate de circularitatea clădirilor, stimulente pentru închiriere bazate pe eficiența energetică și inițiative de finanțare la nivel local. În plus, conceptul de „locuință socială” ar trebui extins pentru a include familiile cu venituri medii, similar modelului de „locuințe societale” din Viena, promovând mixul social și prevenind gentrificarea. De asemenea, este esențial să se pună accentul atât pe noile construcții și renovări, cât și pe transformarea clădirilor neutilizate, pentru a răspunde în mod eficace nevoilor în materie de locuințe.

Viitoarele cercetări în acest domeniu ar trebui să se concentreze pe abordări favorabile incluziunii în planificarea urbană, construcția și furnizarea de locuințe, pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru toți cetățenii. De asemenea, ar trebui să analizeze impactul tehnologiilor emergente, cum ar fi IA și automatizarea, asupra economiilor de costuri și a eficienței în dezvoltarea și gestionarea locuințelor. În plus, cercetarea ar trebui să exploreze modele inovatoare de locuințe în toate statele membre ale UE, identificând strategii care pot spori atât accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor, cât și sustenabilitatea.

Studiul a fost comandat de CESE la solicitarea Grupului „Organizații ale societății civile”.