European Economic
and Social Committee
Combaterea dezinformării trebuie să devină o urgență absolută
CESE info: Sunteți raportorul avizului cu privire la orientările Comisiei Europene menite să consolideze Codul de bune practici privind dezinformarea, aviz adoptat de CESE cu ocazia sesiunii sale plenare din decembrie 2021. În ce măsură constituie dezinformarea o amenințare la adresa democrației și ce ar trebui să facă societatea civilă, și cu ajutorul căror instrumente, pentru a preveni răspândirea știrilor false?
Thierry Libaert: Dezinformarea reprezintă o amenințare la adresa democrațiilor, deoarece subminează încrederea noastră în instituțiile publice sau în afirmațiile oamenilor de știință. Între un adevăr complex și o informație falsă, dar ușor și rapid de înțeles, preferăm, adesea, informația falsă. Dezinformarea nu se rezumă doar la credulitate; adesea, ea urmărește obiective geopolitice de destabilizare, îndeosebi în momentul alegerilor.
Scopul principal al avizului votat la 9 decembrie 2021 este de a solicita Comisiei Europene să acționeze cu mai mare fermitate pentru a împiedica apariția dezinformării, și să nu se limiteze la a încerca să reducă consecințele acesteia. Desigur, se poate încerca limitarea efectelor unui incendiu, însă este mai util să se împiedice apariția flăcărilor.
Există foarte multe mijloace prin care se poate lupta împotriva dezinformării. Unul dintre acestea constă în a aborda problema monetizării. În cadrul grupului nostru de lucru, am realizat că există o adevărată afacere în jurul dezinformării. Având în vedere că o informație falsă circulă, în medie, de șase ori mai repede decât o informație adevărată, fiind în mai mare măsură transmisă mai departe și comentată, ea creează mai multă activitate pentru o platformă de internet. Prin urmare, este mai probabil ca aceasta să primească fluxuri publicitare. S-a estimat că, în fiecare an, se irosesc în acest fel peste 400 de milioane EUR.
Nu trebuie să se considere că dezinformarea ar fi legată doar de rețelele sociale și de marile platforme digitale. Mass-media tradițională are, de asemenea, o responsabilitate în acest sens, în special canalele TV de știri cu difuzare 24 de ore din 24, unde defilează o gamă largă de pseudo-experți. Mass-media trebuie să fie mai vigilentă în ce privește calitatea reală a invitaților săi, și trebuie să aibă loc o alfabetizare mediatică a publicului, astfel încât acesta să poată înțelege mai bine informațiile transmise.
Combaterea dezinformării nu trebuie în niciun caz să servească drept pretext pentru a încălca libertatea de exprimare. Principalul obiectiv al alfabetizării mediatice recomandate este de a permite tuturor să facă o diferență reală între datele științifice și simplele convingeri sau opinii. Atât susținătorii lui Donald Trump în Statele Unite, cât și populiștii în Europa, în special cei care s-au aflat la originea Brexit-ului în Regatul Unit, au demonstrat clar pericolul pe care îl reprezintă pentru democrațiile noastre propagarea unor informații false.
Combaterea dezinformării trebuie să devină o urgență absolută, acesta este mesajul pe care a dorit să-l transmită Comitetul Economic și Social European.