Am discutat cu jurnalistul georgiano-francez Régis Genté despre problemele care se numără printre principalele preocupări în contextul alegerilor europene: ascensiunea extremei drepte, lipsa de motivație a votanților tineriși dezinformarea. Expert politic pentru zona post-sovietică, Régis Genté relatează pentru mass-media clasică, la Radio France Internationale, France 24 TV și în Le Figaro.

CESEinfo: Credeți că ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în întreaga Europă va avea un impact asupra rezultatului alegerilor europene?

Nu sunt deloc expert în extrema dreaptă europeană, dar analizând sondajele realizate în prezent în țara mea (Franța), trebuie să recunoaștem că extrema dreaptă este în fruntea clasamentului. Alegerile europene reprezintă un mijloc politic prin care cetățenii europeni pot exprima sau transmite politicienilor lor un mesaj despre propria lor țară. Cetățenii europeni se gândesc mai întâi la situația politică din țara lor, și de abia apoi la situația din Europa. Prin urmare, partidele de extremă dreaptă vor avea probabil un impact asupra acestor alegeri, într-un context în care semnele de întrebare legate de suveranitate în raport cu integrarea europeană sunt tot mai numeroase.

Credeți că tinerii sunt motivați să meargă la urne la alegerile europene?

Voi răspunde în calitate de cetățean de rând care locuiește pe un teritoriu post-sovietic de 22 de ani și în calitate de persoană care, de asemenea, vorbește adesea cu tineri din Europa. Observ că tinerii nu sunt foarte motivați să meargă la urne. Observ același lucru în Georgia, unde locuiesc. Tinerii au opinii politice, dar nu în favoarea unui partid pro-guvernamental sau de opoziție. Ei doresc să se implice în viața politică a țării lor, dar refuză să voteze deoarece niciunul dintre partide și niciunul dintre liderii acestora nu îi reprezintă cu adevărat. Este o poziție interesantă pe care o respect, deoarece poate deschide calea spre o altfel de politică, care merge mai departe de democrația reprezentativă și de partide. Însă, între timp, ea lasă politica la latitudinea politicienilor și a diferitelor forțe politice... fără ca tinerii să fie implicați.

Cât de mult îi poate influența dezinformarea pe alegători la viitoarele alegeri europene?

Dezinformarea are efect dacă publicul său țintă – în cazul nostru europenii – este vulnerabil. Dezinformarea rusă nu inventează probleme, ci se folosește de problemele existente. Înțelegem cu toții că societățile noastre traversează în prezent o criză politică și morală profundă. Aceasta înseamnă că, din păcate, terenul este favorabil pentru ca dezinformarea să aibă efect. Dar cred că, fiind europeni și cetățeni ai lumii, acum suntem cu toții mai conștienți și avem mai multă experiență pentru a aborda știrile de pe platformele de comunicare socială. În ultimii zece ani am învățat mult. Știm puțin mai bine cum să filtrăm știrile de pe platformele de comunicare socială, deoarece știm că platformele sunt un teren al manipulării și știrilor false. Nu ar trebui să exagerăm cu pesimismul, deoarece acest lucru ne face deja victime ale dezinformării. Societățile nu mai sunt așa de naive, iar oamenii sunt conștienți că statele și alți actori politici pot utiliza rețelele sociale pentru a manipula opinia publică. Aș spune că, pe platformele de comunicare socială, doar o minoritate sunt utilizatori activi; marea majoritate a oamenilor, având educația necesară, rămân adesea rezervați. Aceștia, semnificativi ca număr, nu iau de bună orice prostie publicată pe platformele de comunicare socială.