Lupta UE împotriva dezinformării trebuie să-i vizeze pe cei care o propagă și să protejeze drepturile fundamentale

Într-un aviz recent, CESE solicită să se depună mai multe eforturi pentru a viza persoanele și organizațiile care se află la originea dezinformării, acordând mai degrabă prioritate prevenirii decât combaterii.

Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan amenințarea dezinformării. În acest context și ca urmare a unei evaluări critice, Comisia Europeană a publicat o serie de orientări în mai 2021, cu scopul de a consolida Codul de bune practici privind dezinformarea pentru a crea un spațiu online mai sigur și mai fiabil.

Într-un aviz elaborat ca răspuns la acestea, CESE afirmă că Comisia se concentrează prea mult pe conținuturi și pe moderarea lor, dar nu-i vizează suficient și nu în primul rând pe cei care propagă conținuturile.

Conținutul se schimbă în permanență, iar platformele utilizate evoluează, însă principalii actori rămân, în esență, aceiași, la fel ca și motivele lor”, spune Thierry Libaert, raportorul avizului.
 
CESE observă că dezinformarea este o afacere înfloritoare și salută accentul pus de Comisie pe contracararea puterii acesteia de a genera venituri. Informațiile false se propagă de șase ori mai repede decât cele adevărate, primesc mai multe „like”-uri și sunt partajate mai des, generează mai multă activitate, atrag mai multă atenție, mai mulți vizitatori și, prin urmare, generează mai multe venituri din publicitate.

Astfel cum a dezvăluit recent avertizoarea Frances Haugen de la Facebook, angajatorul său – departe de a combate fenomenul – l-a făcut parte integrantă din modelul său de afaceri.

Cu toate acestea, pentru a combate mai eficient la sursă dezinformarea, Comisia ar trebui să aibă în vedere un arsenal mai constrângător de mecanisme economice, juridice și financiare, care să meargă mai departe de angajamentele pe bază voluntară ale furnizorilor de publicitate online.

Uniunea Europeană trebuie să dezvolte mai multe capacități pentru a fi capabilă să combată eficient dezinformarea, care este propagată sistematic de puteri ostile, adesea la comanda guvernelor anumitor țări terțe, printre care Rusia și China”, spune raportorul.

Autoritățile naționale au nevoie de mai mult sprijin din partea serviciilor de informații, susține CESE, solicitând cooperare și partajarea cunoștințelor la nivel european. Însă, având în vedere că libertatea mass-mediei și autonomia sistemelor judiciare sunt în pericol în mai multe țări ale UE, Comisia trebuie să garanteze că lupta împotriva dezinformării nu este utilizată ca pretext pentru limitarea libertăților publice – în primul rând și cel mai important, a libertății de exprimare.

Mai ales în cazul țărilor din vecinătatea Rusiei, Comisia ar trebui să promoveze mai multe măsuri privind conținutul produs în alte limbi decât engleza și să se concentreze mai mult asupra unor platforme mai puțin cunoscute precum VKontakte, Rumble, Odysee, Gab și Parler, dar și asupra celor bine-cunoscute. Deși cele dintâi au un public mai restrâns, ele pot fi mai puțin transparente și pot viza cu mai multă ușurință anumite grupuri.

Din cauza faptului că apar în permanență rețele noi, mijloacele pe care le folosesc acestea sunt tot mai sofisticate (de exemplu, „deep fakes”), iar unele aplicații se situează la limita dintre platformă și serviciu de mesagerie privată (de exemplu Telegram), riscurile emergente trebuie abordate imediat ce sunt detectate. (dm)