Kristýna Bulvasová

Într-o lume precară, în care convingerile vechi se destramă, iar valorile până acum împărtășite nu ne mai unesc, ci ne dezbină, tinerii trebuie să aibă posibilitatea de a se implica în mod semnificativ, aici și acum, pentru a răspunde numeroaselor probleme presante care continuă să se înmulțească sub ochii noștri. Discuțiile din cadrul evenimentului „Europa ta, părerea ta!” din 2025 au arătat în mod clar că nu există un singur subiect care să poată fi considerat „preocuparea tineretului” și că tinerii sunt pe bună dreptate preocupați de multe probleme diferite – de la combaterea corupției și promovarea egalității până la abordarea schimbărilor climatice, scrie Kristýna Bulvasová, studentă cehă și participantă la „Europa ta, părerea ta!”.

De câte ori nu am auzit, ca tânără din generația Z, cuvintele „generația voastră se confruntă cu probleme fără precedent” sau „liderii voștri au misiunea de a ajuta la rezolvarea provocărilor actuale”.  Miza este mare, dar la fel sunt și provocările cu care ne confruntăm: un regres fără precedent al democrației, polarizarea societăților noastre pe teme care fuseseră anterior „valori comune”, destabilizarea convingerilor și sistemelor cu tradiție îndelungată, precum și nivelul tot mai mare de precaritate.

Marile așteptări nu pun presiune doar pe tineri, ci și pe organizațiile subfinanțate ale societății civile și pe rolul lor crucial în orientarea valorilor tinerilor, precum și pe sistemele educaționale. Educația formală ar trebui să aibă capacitatea de a înzestra tinerii cu competențele și instrumentele de care au nevoie pentru a deveni cei ce rezolvă problemele și liderii de azi și de mâine. Mă tem că multe sisteme de învățământ sunt prea rigide pentru a face față secolului XXI, școlile nereușind să ofere educație pe tema schimbărilor climatice sau pe teme generale de sănătate – fie că vorbim despre sănătatea mintală sau cea reproductivă. De asemenea, le lipsește tehnologia de ultimă oră și nu oferă acces adecvat pentru grupurile vulnerabile.

Chiar și întrebarea „cine este considerat vulnerabil” a devenit politizată – sau, mai rău, instrumentalizată – punându-se presiune suplimentară pe cei care își permit cel mai puțin și care nu ar trebui să fie lăsați în urmă.

Societățile noastre nu mai sunt de acord cu privire la ce înseamnă vulnerabilitatea sau cum să o recunoaștem, lucru pe care l-am observat personal în timp ce conduceam un atelier la o școală din apropierea graniței dintre Cehia și Slovacia, în cadrul căruia am abordat diferența de remunerare între femei și bărbați și alte inegalități legate de gen. Elevii și profesorii au reacționat cu totală neîncredere, respingând categoric ideea că există inegalități în societatea noastră. Acest lucru mă face să cred că avem nevoie de mai multe discuții și de consolidarea capacităților privind vulnerabilitățile și inegalitățile existente, indiferent de grupa de vârstă.

Accesul egal la educație și oportunitățile pentru tineri – inclusiv pentru femeile și fetele defavorizate, persoanele cu dizabilități, tinerii care provin din familii de migranți – continuă să fie un vis greu de atins. Dacă obiectivul nostru comun este să le oferim tinerilor o bază solidă pentru a-și realiza potențialul și visele, trebuie să trecem la fapte. Propunerea unei soluții nu este simplă, însă consolidarea legăturilor dintre statele membre ale UE și societățile civile – în special cele din domeniul educației informale – ar putea contribui la reducerea decalajelor, după stabilirea domeniilor care sunt cele mai vulnerabile. Recalificarea ulterioară a cadrelor didactice și a tuturor lucrătorilor din domeniul tineretului în practicile de consolidare a comunității ar putea oferi un cadru pentru unele soluții specifice și sistematice.

Societatea civilă și-a asumat rolul de a încuraja participarea civică activă, însă implicarea tinerilor în procesul decizional și în guvernanța democratică rămâne scăzută. Există un decalaj clar între aspirațiile tinerilor și spațiile și oportunitățile disponibile pentru realizarea acestora. Procesele electorale nu produc de unele singure rezultatele dorite, deoarece în unele țări, lupta împotriva culturilor politice și a dezinformării rămâne o provocare. Cu toate acestea, neparticiparea la vot nu înseamnă că cetățenii nu au o opinie sau probleme de rezolvat. Pentru a încuraja cetățenia activă, tinerii au nevoie nu doar de experiențe pozitive de acțiune democratică, ci și de rezultate tangibile – fără „youthwashing”, tokenism sau selectivitate. Îmi păstrez speranța că statele membre ale UE vor reuși să creeze aceste spații și poate să depășească punctul în care tinerii au de așteptat până li se oferă oportunități semnificative de implicare și contribuție creativă. Dar acest lucru nu trebuie să se întâmple peste trei, cinci sau zece ani. Schimbarea trebuie să aibă loc acum, pentru a preveni adâncirea disparităților societale.

În cadrul evenimentului „Europa ta, părerea ta!” din 2025, am avut plăcerea de a participa la redactarea unei recomandări referitoare în special la schimbările climatice, deoarece cred că tripla criză planetară este una dintre cele mai mari provocări pentru omenire. Dezvoltarea unei strategii coerente privind schimbările climatice pentru UE a fost una dintre cele cinci recomandări din cadrul evenimentului „Europa ta, părerea ta!” din 2025, alături de combaterea corupției prin transparență și participarea tinerilor, cetățenia activă, egalitate și ideea că „tinerii merită să participe”. Din moment ce a fost inclusă pe lista celor mai susținute recomandări, este clar că tinerii participanți la evenimentul „Europa ta, părerea ta!” din 2025 o consideră o provocare majoră. Cu toate acestea, perspectiva aparține unui grup de tineri oarecum responsabilizați deja și care nu poate fi considerat reprezentativ pentru toate statele membre ale UE. Unii ar fi putut crede că această recomandare specială ar fi cea mai importantă pentru participanții la evenimentul „Europa ta, părerea ta!” din 2025, însă s-a clasat pe ultimul loc la votul final. Aceasta ar trebui să ne atragă atenția că nu există un singur subiect care să poată fi considerat „preocuparea tineretului”. Tinerii sunt preocupați, pe bună dreptate, de toate problemele actuale, iar agenda pentru tineret este în mod inerent vastă și intersectorială.

Unii tineri recunosc importanța protecției mediului și a sustenabilității, în timp ce alții nu își pot permite să acorde prioritate acestui aspect, deoarece se luptă să își satisfacă nevoile de bază. Am menționat tripla criză planetară ca fiind una dintre provocările majore ale omenirii, dar atunci când luăm în considerare necesitatea de a aborda toate problemele majore în același timp pentru a găsi soluții eficiente, tabloul se schimbă. Contextul geopolitic actual și lupta UE pentru competitivitate globală distrag atenția și încetinesc procesele de tranziție. Însă adevărul este că nici noi, nici generațiile viitoare nu avem o planetă „de rezervă” care să ne rezolve aceste probleme și nu ne mai putem permite să depășim limitele planetare.

Revenind la mizele importante, tinerii, în toată diversitatea lor, ar trebui să aibă totuși posibilitatea de a-și trăi tinerețea cu toate avantajele, provocările și frumusețea ei. Cu toate acestea, un raport recent al ONU arată un declin clar al satisfacției și fericirii în rândul tinerilor adulți în ultimul deceniu. Chiar și în fața provocărilor grave cu care ne confruntăm, cred cu tărie că, dacă îi putem inspira pe tineri prin rezultate tangibile ale acțiunilor lor, avem o șansă reală de a rezolva problemele presante și de a îmbunătăți calitatea vieții pentru toți.

Kristýna Bulvasová este membră a Rețelei europene de tineret pentru dezvoltare durabilă. A fost delegată pentru tineret la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și delegată pentru tineret din partea Cehiei la ONU. Fostă purtătoare de cuvânt a Forumului ceho-german pentru tineret, rămâne implicată activ în consolidarea cooperării ceho-germane. Activistă în domeniul tineretului axată pe o educație orientată spre viitor și sustenabilitate, Kristýna conduce în prezent ONG-ul ceh MOB – Tineri cetățeni, în același timp finalizându-și studiile la Universitatea Carolină din Praga și la Universitatea din Regensburg. Pe lângă participarea activă la evenimentul „Europa ta, părerea ta!”, Kristýna a fost, de asemenea, vorbitoare la Săptămâna societății civile a CESE, în cadrul sesiunii pe tema previziunilor pentru o tranziție justă și incluzivă și pentru o creștere verde-albastră.

Your Europe Your Say! Ediția din 2025 a manifestării YEYS (Europa ta, părerea ta!) a a dus laolaltă în jur de 90 de elevi din UE, din țările candidate și din Regatul Unit. Valeriia Makarenko a venit tocmai din Harkov, un oraș din Ucraina distrus de război, pentru a-și reprezenta țara la această manifestare. Ne-a spus de ce participarea la YEYS a fost foarte importantă pentru tinerii ucraineni și și-a exprimat speranța că generația ei, modelată de reziliența și unitatea călite în timpul războiului, va conduce Ucraina spre un viitor mai bun.

1. De ce crezi că e important ca tinerii să participe la manifestări ale UE precum „Your Europe Your Say!”?

Cred că participarea la manifestări ale UE precum „Your Europe Your Say!” este esențială pentru tineri, deoarece le oferă o platformă pentru a-și exprima opiniile, pentru a participa la discuții semnificative și pentru a modela activ viitorul Europei. Aceste manifestări oferă șanse cu adevărat valoroase de a învăța despre procesele decizionale, de a dobândi abilități de lider și de a intra în legătură cu colegi din diferite țări. Pentru tinerii ucraineni, participarea este chiar mai semnificativă, deoarece ne permite să ne împărtășim experiențele autentice, să susținem integrarea europeană a Ucrainei și să promovăm solidaritatea în rândul tinerilor europeni.

2. Cum crezi că i-a afectat războiul pe tinerii din Ucraina?
Fără îndoială, acest război de amploare a schimbat semnificativ viața tinerilor din Ucraina, afectându-le educația, sănătatea mintală și sentimentul general de siguranță. De exemplu, mulți au fost nevoiți să se adapteze la învățământul online sau să se mute, adesea în condiții instabile. Totuși, războiul a generat și reziliență – tinerii ucraineni au devenit nu numai exemple de tărie și forță, ei sunt și mai implicați în acțiuni de voluntariat, activism și în eforturile de reconstrucție, de exemplu, proiectele de planificare urbană. În ciuda dificultăților, suntem în continuare hotărâți să ne protejăm identitatea și să contribuim la viitorul țării noastre.

3. Care sunt speranțele tale pentru viitorul tinerilor din Ucraina?
Problema viitorului este, cu siguranță, complicată pentru aproape fiecare adolescent ucrainean. Eu și comunitatea mea sperăm că toți tinerii din Ucraina vor avea acces la educație de calitate, la oportunități de dezvoltare profesională și la un viitor sigur într-o Ucraină puternică și independentă. De asemenea, sper că comunitatea internațională va continua să sprijine Ucraina în procesul de reconstrucție, pentru ca tinerii să poată și prospera, nu doar supraviețui. Tinerii ucraineni sunt foarte puternici și e încurajator să vedem tot mai mulți tineri participând la diverse proiecte din domenii precum educația, știința, reconstrucția infrastructurii și altele. Cel mai important, sper că generația noastră, modelată de reziliență și unitate, va conduce Ucraina către un viitor mai bun, inovator și democratic.

4. Un ultim gând legat de manifestare?  

M-au inspirat cu adevărat. Chiar și din discuțiile informale, ascultând și analizând ce au spus ceilalți participanți, pot spune că, într-adevăr, este o manifestare plină de energie și, prin simplul fapt că ne reunim în felul acesta, putem arăta de ce suntem capabili. De exemplu, unele proiecte pe care le-am realizat chiar ne-au ajutat să înțelegem mai bine alte țări. Am aflat multe lucruri despre diverse țări, pe care nu le știam până acum. Sunt încântată și mândră că am participat. 

Valeriia Makarenko are 16 ani și este elevă în Harkov, Ucraina. Ea este în clasa a X-a, la Liceul #99 din Harkov.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a emis recomandări-cheie cu privire la semestrul european 2025 – pachetul de toamnă, îndemnând la investiții strategice și la o cooperare mai strânsă pentru a crește reziliența și competitivitatea UE.

CESE și-a prezentat recomandările într-un aviz adoptat în cadrul sesiunii sale plenare din februarie, punând accentul pe sustenabilitate, pe reformele pieței muncii și pe o mai bună aliniere între politicile naționale și cele ale UE, solicitând totodată o mai mare implicare a societății civile.

CESE a regretat absența analizei anuale a creșterii durabile, un document de politică esențial. Comitetul a subliniat că este necesar ca instituțiile UE să se pregătească pentru riscurile geopolitice care afectează comerțul, inflația și creșterea economică.

CESE și-a exprimat sprijinul pentru inițiativa privind Busola pentru competitivitate și a solicitat investiții în sectorul energetic și în cel digital, inclusiv un Fond european pentru investiții strategice. În plus, CESE a solicitat o participare mai activă a societății civile, o revizuire pragmatică a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru îmbunătățirea politicilor economice și a productivității. (tk)

Deja de mult timp, politica de coeziune este un pilon al integrării europene, promovând unitatea economică, socială și geografică la nivelul UE. Pe măsură ce Cadrul financiar multianual (CFM) post-2027 prinde contur, este esențială modernizarea acesteia, pentru a-i crește eficiența, durabilitatea și capacitatea de reacție la noile provocări.

În avizul său recent adoptat pe tema „Consolidarea orientării către rezultate a politicii de coeziune post-2027 – provocări, riscuri și oportunități”, CESE a subliniat necesitatea de a adopta o abordare orientată către rezultate pentru a se asigura că politica de coeziune continuă să aducă beneficii tangibile, reducând în același timp inegalitățile și promovând competitivitatea durabilă.

„Politica de coeziune trebuie să rămână instrumentul-cheie al UE pentru dezvoltarea regională. O abordare orientată spre rezultate garantează că fiecare euro cheltuit contribuie la bunăstarea economică și socială”, a declarat raportorul avizului, David Sventek.

CFM 2028+ va necesita o revizuire majoră pentru a sprijini dezvoltarea regională, dubla tranziție verde și digitală, precum și competitivitatea economică. Având în vedere că nevoile de investiții depășesc 750-800 de miliarde EUR anual, este esențială o finanțare solidă din partea UE.

CESE solicită menținerea capacității fiscale la 1,8 % din PIB-ul UE și creșterea finanțării politicii de coeziune. Printre prioritățile majore se numără guvernanța partajată, politicile regionale adaptate, finanțarea bazată pe rezultate și procesele simplificate.

Abordarea axată pe rezultate crește eficiența, dar necesită o mai bună punere în aplicare și supraveghere. Echilibrarea competitivității cu investițiile sociale, consolidarea sprijinului tehnic și asigurarea transparenței vor face ca politica de coeziune să aibă un impact mai mare, promovând reziliența economică și reducând disparitățile în întreaga Europă. (tk)

Confruntată cu creșterea amenințărilor la adresa securității, Europa are nevoie urgentă de o strategie unificată de finanțare a apărării. Ca răspuns la o solicitare din partea viitoarei președinții poloneze a UE, CESE a adoptat un aviz în care solicită acțiuni îndrăznețe: creșterea investițiilor în sisteme moderne, aprofundarea cooperării cu NATO și creșterea finanțării disponibile în cadrul financiar al UE.

Riscurile de securitate cu care se confruntă Europa sunt din ce în ce mai mari, evidențiind dependența sa de furnizorii externi de apărare – 78 % din cele 75 de miliarde EUR cheltuite de țările UE pentru achizițiile din domeniul apărării pe parcursul unui an au mers către furnizori din afara UE. Consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) este esențială pentru reducerea acestei dependențe.

„Mecanismele UE de finanțare a apărării trebuie revizuite pentru a face față provocărilor actuale”, explică raportorul avizului CESE pe tema „Finanțarea apărării în UE”, Marcin Nowacki. „Normele bugetare existente limitează cheltuielile militare și, deși inițiative precum Fondul european de apărare (FEA) și Instrumentul european pentru pace (IEP) reprezintă un progres, acestea rămân insuficiente pentru a face față dimensiunii amenințărilor actuale”.

Cooperarea cu NATO este esențială pentru interoperabilitate și pentru o strategie unificată. Achizițiile comune, parteneriatele în domeniul securității cibernetice și spațiale și proiectul de satelit IRIS2 vor crește reziliența. Finanțarea apărării trebuie să se alinieze la prioritățile mai ample ale UE fără a compromite obiectivele sociale și de mediu. Investițiile strategice, inovarea și planificarea pe termen lung sunt esențiale pentru a asigura securitatea și autonomia Europei. (tk)

Turismul este o forță motrice pentru economia UE și poate consolida competitivitatea Europei. A sosit momentul să regândim modul în care funcționează turismul și să ne îndreptăm, dincolo de sustenabilitate, către un turism regenerativ – în cadrul căruia destinațiile nu numai că supraviețuiesc, ci și prosperă.

Comitetul Economic și Social European (CESE) îndeamnă Uniunea Europeană să își transforme sectorul turismului, punând accentul pe sustenabilitate și regenerare pentru a asigura beneficii economice și de mediu pe termen lung.

Având în vedere că turismul rămâne un pilon vital al economiei UE, în special în regiunile puternic dependente de această industrie, CESE pledează pentru o tranziție accelerată către turismul sustenabil și pentru trecerea la strategii turistice centrate pe regenerare, astfel cum se subliniază în avizul său pe tema „Turismul în UE: sustenabilitatea ca motor al competitivității pe termen lung”.

„Trebuie să ne asigurăm că turismul joacă un rol în relansarea competitivității europene. Acest aspect este esențial, dat fiind că turismul reprezintă o parte atât de importantă din PIB-ul multor state membre și regiuni, precum și din lanțurile lor valorice", a declarat raportoarea avizului, Isabel Yglesias.

Dna Yglesias a afirmat că avizul se bazează pe Declarația de la Palma, adoptată în timpul Președinției spaniole a Consiliului din cel de-al doilea semestru al anului 2023, care a generat un amplu consens cu privire la modalitățile de a garanta că sustenabilitatea este elementul central al viitorului turismului.

Pentru a realiza acest lucru, instituțiile europene și guvernele naționale, regionale și locale trebuie să sprijine activ sectorul în tranzițiile sale, asigurând un dialog continuu cu toate părțile interesate relevante și consolidând dialogul social.

Deși eforturile menite să asigure sustenabilitatea turismului au avansat considerabil, creșterea exponențială a numărului de călătorii în perioada de după pandemie a pus presiune asupra multor destinații foarte căutate. Această creștere îngreunează atingerea de către regiuni a unui echilibru între creșterea economică și dezvoltarea durabilă, cu atât mai mult cu cât ele se confruntă totodată cu deficitul de personal și cu neconcordanța dintre locurile de muncă disponibile și competențele lucrătorilor.

Acesta este motivul pentru care CESE solicită, de asemenea, trecerea la turismul regenerativ și includerea acestuia în Strategia europeană pentru un turism durabil, pe care Comisia Europeană o va prezenta în următoarele luni.

Spre deosebire de turismul sustenabil tradițional, care se axează pe reducerea efectelor negative asupra mediului, turismul regenerativ vizează refacerea și consolidarea capitalului natural, social și economic. Această abordare orientată spre viitor integrează principiile economiei circulare și urmărește să asigure un impact pozitiv de durată asupra destinațiilor și comunităților locale. (ll)

Fermierii europeni se confruntă cu crize din ce în ce mai mari, de la condițiile meteorologice extreme la instabilitatea pieței și la concurența neloială. Comitetul Economic și Social European (CESE) avertizează că politicile actuale ale UE nu îi protejează pe fermieri și solicită reforme urgente pentru a garanta veniturile, pentru a consolida puterea de negociere și pentru a asigura o agricultură durabilă.

Într-un aviz solicitat de Președinția poloneză a UE, CESE a pledat pentru un sistem agricol mai rezilient, în centrul căruia să se afle fermierii.

„Agricultura este o profesie nobilă, care are două obiective esențiale: producerea unor alimente sigure și de calitate superioară, pentru a asigura hrana populației și menținerea și îmbunătățirea mediului. Tot ceea ce cerem în schimb este o remunerație echitabilă pentru o zi de muncă cinstită, respect și un preț corect pentru alimentele pe care le oferim”, a declarat Joe Healy, unul dintre cei trei raportori ai avizului.

Potrivit CESE, politica agricolă comună (PAC) nu dispune de mijloacele necesare pentru a face față provocărilor actuale. Printre instrumentele financiare pe care le recomandă pentru sprijinirea fermierilor se numără asigurările publice împotriva dezastrelor naturale, ajutoarele anticiclice și plățile directe. Fondurile mutuale, deja utilizate în unele state membre ale UE, ar putea oferi o plasă de siguranță suplimentară, finanțată în mod colectiv de fermieri, industrie, administrațiile regionale și UE.

Având în vedere că PAC urmează să fie revizuită după 2027, CESE a pledat pentru restabilirea bugetului acesteia la cel puțin 0,5 % din PIB-ul UE. Sunt necesare reglementări comerciale mai stricte pentru a asigura că produsele importate respectă standardele de mediu și de muncă ale UE.

O altă preocupare majoră este vânzarea la prețuri inferioare costurilor de producție, o practică ce exercită o presiune financiară extremă asupra fermierilor. CESE îi îndeamnă pe responsabilii de elaborarea politicilor din UE să ia în considerare în mod serios interzicerea achizițiilor la prețuri inferioare costurilor de producție, pentru a-i împiedica pe marii comercianți cu amănuntul să îi elimine pe fermieri de pe piață, utilizând drept model legislația spaniolă privind lanțul alimentar.

Pentru a îmbunătăți transparența și puterea de piață a fermierilor, CESE a propus crearea unui centru digital al UE pentru monitorizarea prețurilor, a costurilor și a profiturilor. CESE a pledat, de asemenea, pentru negocieri colective ale prețurilor și pentru un sprijin sporit acordat cooperativelor și organizațiilor de producători. Este nevoie de un nivel mai ridicat de independență economică și de competitivitate în agricultura UE.

Deși obiectivele climatice sunt esențiale, fermierii nu pot suporta singuri costurile. Un fond de sustenabilitate i-ar putea ajuta să realizeze tranziția către utilizarea unor practici mai verzi. Avizul a avertizat cu privire la riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, având în vedere că normele stricte ale UE îi dezavantajează pe fermierii locali în comparație cu concurenții din afara UE.

CESE a subliniat importanța investițiilor în dezvoltarea rurală, a inovării și a simplificării normelor PAC. Având în vedere că fermierii sunt supuși unei presiuni din ce în ce mai mari, urgența este clară: liderii UE trebuie să acționeze înainte ca mai multe alte ferme să dispară. (ks)

UE se află într-un punct critic în ceea ce privește dezvoltarea IA. În timp ce întreprinderile din SUA domină piața de IA generativă (GenAI), atrăgând 80 % din investițiile private de la nivel mondial, China înregistrează progrese într-un ritm rapid. Comitetul Economic și Social European (CESE) a publicat un nou studiu în colaborare cu Centrul de Studii Politice Europene (CEPS), pentru a identifica măsurile necesare pentru ca Europa să rămână competitivă.

Elaborat sub egida Secțiunii pentru piața unică, producție și consum (INT) a CESE și pus în discuție periodic în cadrul Observatorului pieței unice digitale al CESE, studiul analizează principalele oportunități, provocări și măsuri de politică necesare pentru a extinde peisajul IA din Europa.

Recomandări esențiale pentru UE:

• Creșterea investițiilor în IA și a puterii de procesare – Europa trebuie să majoreze investițiile în infrastructura IA pentru a stimula inovarea.
• Punerea accentului pe trei sectoare cu potențial ridicat – IA poate stimula creșterea în sectorul autovehiculelor, al energiei curate și al educației.
• Promovarea IA cu sursă deschisă – Încurajarea modelelor deschise de IA va îmbunătăți accesibilitatea și concurența.
• O mai bună integrare a eforturilor depuse în domeniul cercetării și al dezvoltării în întreaga UE.

Capacitarea societății civile în ceea ce privește guvernanța IA
– Studiul evidențiază importanța organizațiilor societății civile (OSC) în elaborarea politicilor și în guvernanța în domeniul IA. Pentru a crește nivelul de incluziune și de etică în adoptarea IA, raportul recomandă:

• Programe de alfabetizare în domeniul IA – Inițiative de formare și de dialog social pentru capacitarea lucrătorilor și a publicului.
• Abordarea de tip „Social by Design” asigură că dezvoltarea IA este centrată pe factorul uman și aliniată la nevoile societății.
• Creșterea finanțării pentru OSC – Sprijinirea organizațiilor non-profit care reduc decalajul dintre tehnologia IA și nivelul de înțelegere a acesteia de către public.
• Adoptarea unei IA etice – Acordarea de prioritate sistemelor de IA fiabile, care respectă valorile europene.

Valorificarea potențialului CESE în politica în domeniul IA
– CESE ocupă o poziție adecvată pentru a facilita implicarea structurată a OSC în elaborarea politicilor în domeniul IA. Studiul recomandă să se susțină IA cu sursă deschisă și să se promoveze inovarea etică prin intermediul achizițiilor publice și al schemelor de finanțare, CESE servind drept centru de colaborare cu OSC și cu comunitățile cu sursă deschisă și contribuind la sensibilizarea publicului cu privire la impactul IA asupra societății.

Studiul introduce, de asemenea, un glosar unificat pentru domeniul IA în vederea stabilirii unui limbaj comun, care să asigure o comunicare eficientă între responsabilii de elaborarea politicilor, dezvoltatori și utilizatori, esențială pentru dezvoltarea, guvernanța și utilizarea responsabilă a IA în toate sectoarele.

Acest studiu va fi pus la dispoziția principalelor instituții ale UE și se preconizează că va contribui la viitoarele politici în domeniul IA. Textul integral al raportului este disponibil aici. (vk)

Grupul „Lucrători” al CESE

Apărarea și costurile sociale ar trebui să meargă mână în mână - statul social nu trebuie sacrificat pentru a stimula cheltuielile pentru apărare. Un stat social puternic rămâne un instrument esențial pentru a stopa partidele de extremă dreapta în aspirația lor de a reproduce autocrațiile de tip Kremlin în UE.

La începutul celui de-al patrulea an de război în Ucraina, multe voci solicită creșterea cheltuielilor pentru apărare, în special după schimbările politice din SUA. Protecția țărilor europene pare a nu mai fi garantată. Acest lucru a desființat deja o serie de tabuuri, nu numai în ceea ce privește discuțiile pe teme militare la nivelul UE, ci și în ceea ce privește creșterea nivelului de îndatorare.

Cu toate acestea, unele dintre aceste voci și-au încadrat solicitarea ca pe un compromis cu sumă nulă cu statul bunăstării, ca și cum puterea armatei SUA s-ar datora lipsei de protecție socială adecvată din această țară sau ca și cum armatele noastre ar fi slăbite din cauza pensiilor și a securității sociale.

În numele Grupului lucrătorilor, dorim să subliniem două aspecte:

• UE în ansamblu ocupă locul doi în lume în materie de cheltuieli militare. Deși în unele cazuri pot fi necesare cheltuieli comune sau suplimentare, ceea ce este cu adevărat necesar este să existe coordonare și proiecte comune pentru a asigura autonomia strategică. Trebuie să ne apărăm, nu să concurăm la nivel mondial cu SUA.
• Un stat al bunăstării care funcționează bine, împreună cu eforturile de combatere a sărăciei și a inegalității, reprezintă instrumente esențiale pentru a preveni preluarea puterii de către extrema dreaptă în multe state membre. Aceste partide de extremă dreapta, care sunt în ascensiune, au un apetit scăzut pentru democrație, sunt în mod deschis ostile majorității valorilor noastre, aspiră să reproducă autocrația Kremlinului în statele membre și, dacă ajung la putere, se vor asigura că nu va exista o politică de apărare coordonată.

Prin urmare, statele membre trebuie să considere că apărarea și investițiile sociale se consolidează reciproc, fiecare făcând-o posibilă pe cealaltă.

Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

CESE trebuie să fie implicat de la bun început în inițiativele Comisiei Europene de intensificare a colaborării cu societatea civilă. Potrivit Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, viitorul studiu al CESE pe tema Cartografierea practicilor utilizate de instituțiile UE în materie de dialog civil poate oferi contribuții valoroase.

În urma inițierii noului ciclu politic al UE și a anunțării Strategiei UE de sprijinire, protejare și capacitare a societății civile pentru al treilea trimestru al anului 2025 în cadrul programului de lucru al Comisiei, Grupul „Organizații ale societății civile” a organizat o conferință pentru a evidenția acțiunile esențiale necesare pe parcursul mandatului 2024-2029. La manifestarea din 3 martie au participat aproximativ 100 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile (OSC) naționale și europene și cetățeni.

Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”, a declarat că OSC au rolul de a asigura că politicile sunt elaborate în cunoștință de cauză și țin seama de nevoile cetățenilor. El a reiterat solicitarea Grupului și a Comitetului ca CESE să fie implicat în platforma societății civile planificată de Comisie.

„CESE, prin experiența sa și prin platforma pe care o oferă, trebuie să fie implicat de la bun început în inițiativele Comisiei Europene de intensificare a colaborării cu societatea civilă. CESE trebuie să participe la guvernanță și să reprezinte o componentă esențială a inițiativei privind crearea unei platforme a societății civile”, a precizat dl Boland.

El a susținut că dialogul civil structurat, periodic, transparent și incluziv ar trebui să se bazeze pe structurile existente și să reunească toate părțile interesate relevante. În consecință, instituțiile europene ar trebui să creeze un grup de lucru privind dialogul civil, cu sprijinul CESE.

„Un grup de lucru privind dialogul civil ar putea crea un model pentru un mediu mai favorabil organizațiilor societății civile în procesul de elaborare a politicilor”, a declarat dl Boland.  Acesta ar putea fi un prim pas către un dialog civil mai structurat și ar putea aborda următoarele întrebări: cine este consultat, pe ce teme, care este calendarul, care sunt rezultatele preconizate?

În plus, grupul de lucru propus ar putea să se bazeze pe viitorul studiu al CESE privind practicile de dialog existente, intitulat Cartografierea practicilor utilizate de instituțiile UE în materie de dialog civil.

Studiul a fost comandat de CESE la solicitarea Grupului „Organizații ale societății civile”. Se preconizează că rezultatele vor fi disponibile începând din iulie 2025. Studiul realizează o cartografiere cuprinzătoare a practicilor utilizate de instituțiile UE în materie de dialog civil: care sunt procesele organizate în prezent pentru a implica OSC și la ce tip de metodologie se recurge? Cunoașterea practicilor existente ar trebui să justifice și să sprijine eforturile depuse în direcția unui dialog civil mai structurat în noul ciclu legislativ. Constatările preliminare ale studiului au fost deja prezentate în timpul conferinței, de către Berta Mizsei din partea Centrului de Studii Politice Europene (CEPS).

La conferință s-a subliniat, de asemenea, că sănătatea financiară a OSC este o condiție prealabilă pentru dialog și pentru ca responsabilii de elaborarea politicilor să cunoască nevoile oamenilor. Stabilitatea financiară și independența acestora trebuie să fie garantate.

Concluziile și recomandările conferinței pot fi consultate pe site-ul CESE.