Dna Elena Calistru, membră a CESE, raportoarea avizului „Măsuri pentru o economie europeană rezilientă, coezivă și favorabilă incluziunii”, scrie despre imperativele economice ale construirii unei economii care să protejeze cetățenii și întreprinderile de turbulențele economice și de crizele acute ale costului vieții.

Elena Calistru

Rezistența arhitecturii economice a Europei a fost pusă la încercare de crizele recente, iar greul cel mai mare a fost dus de oamenii obișnuiți. Avizul nostru intitulat Depășirea crizelor conține planul unei economii care protejează cetățenii și întreprinderile, în loc să îi expună turbulențelor economice.

Se disting trei imperative economice.

În primul rând, modul de efectuare a previziunilor economice trebuie să evolueze, trecând de la analiza retrospectivă la intervenția predictivă. Când dă năvală, inflația se simte mai întâi pe masa din bucătărie, nu pe tablourile de bord economice. Avem nevoie de sisteme avansate de detectare timpurie, cu ajutorul cărora blocajele din lanțurile de aprovizionare și anomaliile de repercutare a prețurilor să fie identificate înainte ca ele să se traducă în incapacitatea de a plăti factura la încălzire și a de cumpăra de mâncare. Gospodăriile cele mai vulnerabile la șocurile economice sunt tocmai gospodăriile cu cea mai redusă capacitate de a le absorbi – o realitate care necesită o cartografiere detaliată a vulnerabilităților pentru a se asigura o protecție specifică.

În al doilea rând, capacitatea bugetară trebuie să treacă de la un răspuns de urgență la o stabilizare integrată. NextGenerationEU a fost un instrument impresionant, dar improvizat. Dacă ar exista mecanisme permanente de stabilizare bugetară, care să fie supravegheate de societatea civilă, răspunsurile la criză ar proteja persoanele cel mai expuse riscurilor. Atunci când guvernanța economică ignoră efectele distributive, presiunea socială rezultată subminează însăși reziliența pe care încercăm să o creăm. Condiționalitățile sociale din finanțarea din partea UE nu ar trebui privite drept obstacole birocratice – ele ar putea garanta că creșterea economică înseamnă îmbunătățirea nivelului de trai pentru toți.

În al treilea rând, integrarea pieței trebuie să se accelereze acolo unde contează cel mai mult pentru consumatori. Costurile energiei care le depășesc în mod semnificativ pe cele ale concurenților nu sunt doar indicatori macroeconomici, ci și facturi lunare care apasă asupra bugetelor gospodăriilor din toată Europa. Realizarea de investiții strategice în infrastructura transfrontalieră și integrarea pieței energiei nu sunt doar obiective economice abstracte, ci și un ajutor concret pentru familiile și întreprinderile care se confruntă cu probleme din cauza costului vieții.

O politică economică elaborată fără aportul societății civile este precum navigarea fără cunoștințe de la fața locului – posibilă în teorie, dar necugetată în practică. Politicile concepute cu participarea deplină a celor care le vor simți consecințele produc invariabil rezultate mai bune. Consultarea nu trebuie să fie o formalitate, ci un prilej de valorificare a inteligenței colective a societății civile organizate de-a lungul întregului ciclu de elaborare a politicilor.

Economia socială de piață competitivă a Europei trebuie modernizată, nu abandonată. Ideea că trebuie ales între competitivitate și protecția cetățenilor este promovată de persoanele cu o imaginație economică limitată. Pentru depășirea dificultăților care ne așteaptă, avem nevoie de creativitate instituțională, pentru ca reziliența economică și bunăstarea oamenilor să se afle în inima guvernanței economice a Europei.

Daniela Vancic

Inițiativa cetățenească europeană – ICE – este cu adevărat unică: nicăieri în lume nu există un alt instrument prin care cetățenii să poată influența direct legislația. Instrumentul tot nu a primit însă recunoașterea pe care o merită, explică dna Daniela Vancic, responsabilă cu politicile europene și activitățile de susținere și promovare în cadrul Democracy International, care a expus trei idei care pot mări impactul ICE.

Inițiativa cetățenească europeană (ICE) este unul dintre cele mai puternice instrumente democratice ale UE, imediat după alegerile europene. Implicând peste 20 de milioane de cetățeni în cei 13 ani de existență, ICE s-a dovedit a fi o platformă esențială pentru participare. În ciuda potențialului său, ICE se bucură însă rareori de o binemeritată recunoaștere.

Iată de ce contează ICE, precum și trei idei de mărire a impactului său.

Rolul ICE într-o lume polarizată

Prin ce este ICE un instrument cu adevărat unic? Nicăieri în lume nu există un instrument similar. ICE le oferă cetățenilor posibilitatea de a influența direct legislația, dacă aceștia găsesc susținere în cel puțin șapte state membre ale UE. Într-o epocă în care polarizarea politică devine tot mai pronunțată, ICE acționează ca punte vitală între cetățeni și factorii de decizie politică, favorizând colaborarea, construind legături și antrenând schimbări reale.

Menirea sa primară este să impulsioneze implicarea oamenilor în elaborarea politicilor. ICE aduce față în față grupuri diverse, suscită dezbaterea publică și dă glas oamenilor pe scena europeană. De exemplu, inițiativa My Voice, My Choice, care a adunat de curând peste un milion de semnături, a mobilizat o rețea de activiști, organizații și personalități publice (inclusiv personalități internaționale precum Barack Obama) și a generat o discuție mai amplă despre valorile fundamentale. Acest tip de mobilizare creează valoare durabilă atât pentru democrația în sine, cât și pentru cauza susținută.

Este vital să se acționeze la timp

ICE are un imens potențial democratic, pentru valorificarea căruia este esențial însă ca instituțiile UE să acționeze în timp util. Deși unele inițiative, cum ar fi campania End the Cage Age, au antrenat schimbări pozitive în politicile UE, se întâmplă des ca între momentul în care o inițiativă cetățenească europeană obține susținerea necesară din partea publicului și momentul în care ea se reflectă în legislație să treacă un timp considerabil. Astfel de situații pot fi frustrante atât pentru cetățeni, cât și pentru societatea civilă, riscând să le submineze încrederea în acest proces.

Pentru păstrarea dinamicii, UE ar trebui să aibă în vedere accelerarea ICE-urilor europene pentru care există o susținere publică masivă. Elaborarea legislației UE ia timp într-adevăr, însă atunci când o inițiativă cetățenească europeană se bucură de o susținere clară și largă din partea europenilor, ea ar trebui să beneficieze de o atenție deosebită. Cetățenii ar trebui să își poată vedea rapid ideile transformate în acțiune, pentru ca ICE să devină un catalizator al schimbării în timp util, precum și un instrument de influență.

Rolul organizațiilor societății civile în eforturile de reformă europeană

Organizațiile societății civile se află dintotdeauna în centrul ICE, mobilizând cetățenii și sensibilizând publicul cu privire la potențialul instrumentului. Încă de la început, organizații precum Democracy International au jucat un rol esențial în dezvoltarea și sprijinirea ICE. Rolul societății civile nu se oprește însă aici.

Aceste organizații trebuie să continue activitățile de promovare și susținere a reformelor cu potențial de consolidare a rolului de instrument democratic pe care îl are ICE. De exemplu, ar trebui să se poată recurge la ICE pentru propunerile de modificări ale tratatelor UE. O astfel de posibilitate este încă îndepărtată, dar impactul său asupra viitorului Europei ar putea fi unul considerabil. Discuțiile despre reforma tratatelor avansează și se acceptă tot mai mult ideea că UE are nevoie de un tratat care să țină seama de provocările și oportunitățile epocii noastre, fiind deci mai important decât oricând ca domeniul de aplicare al ICE să fie extins astfel încât cetățenii să fie admiși la masa negocierilor.

ICE ca sursă de inspirație pentru politici

ICE trebuie să aibă aspirații mai înalte. O posibilitate de valorificare a întregului potențial al instrumentului este să se recurgă la ICE-uri chiar dacă acestea nu îndeplinesc criteriile stabilite formal. Nu orice idee măreață va strânge un milion de semnături, ceea ce nu înseamnă însă că nu merită ca ea să fie luată în considerare. Desfășurarea unei campanii de ICE nu este o întreprindere ușoară, mai ales atunci când trebuie depuse eforturi transnaționale, multilingve și multinaționale. Se poate deci ca unele dintre cele mai bune idei să nu dispună de resursele necesare pentru a îndeplini cerințele ridicate prevăzute pentru reușita unei inițiative cetățenești europene.

De exemplu, inițiativa lansată în 2012 cu titlul Single Communication Tariff Act (Actul privind un tarif unic pentru telecomunicații) nu a avut succes, conform definiției standard, dar a servit drept sursă de inspirație pentru politica de roaming la prețurile de pe piața națională, care a intrat în vigoare cinci ani mai târziu, în beneficiul a milioane de europeni mobili care se pot bucura în prezent de roaming gratuit de date la nivel transfrontalier. Chiar și ICE-urile care nu obțin numărul de semnături necesar pot, așadar, să antreneze schimbări de politică. UE ar trebui să fie deschisă și să ia în considerare toate ideile prezentate de cetățeni, chiar și pe cele care nu ating pragul de un milion de semnături, și să se inspire din ele în viitoare acte legislative.

Principalele concluzii

ICE este un instrument extrem de valoros pentru consolidarea democrației în Europa, în special într-un moment în care valorile democratice sunt amenințate peste tot în lume. El le dă cetățenilor puterea de a-și urca ideile pe scena UE, mobilizând susținerea publicului și creând un impact semnificativ. Cum ICE nu mai este un copil, este momentul să ne gândim la modul în care putem amplifica acest instrument unic, pentru a crea o legătură mai puternică și mai directă între cetățeni și instituții.

Cu sprijinul continuu al societății civile, ICE poate contribui la construirea unei Uniuni Europene mai deschise la participare și mai prompte în răspuns, consolidându-i astfel poziția de susținătoare de frunte a democrației în lume.

Daniela Vancic este responsabilă cu politicile europene și activitățile de susținere și promovare în cadrul Democracy International, unde promovează, din 2017, democrația participativă și directă. Are peste zece ani de experiență în procesele de participare a cetățenilor și este expertă recunoscută în domeniul inițiativei cetățenești europene. În 2022 a coeditat cartea „Complementary Democracy: The Art of Deliberative Listening”.

Inițiativa cetățenească europeană s-a dovedit a fi un instrument eficace pentru creșterea participării cetățenilor la viața politică a UE. Ea trebuie consolidată pentru a contracara riscul ca instituțiile UE să se desprindă de cetățenii europeni.

Inițiativa cetățenească europeană (ICE) este un mecanism participativ al UE, menit să consolideze democrația directă, permițând ca cel puțin un milion de cetățeni europeni (cu un număr minim specificat de cetățeni din cel puțin șapte state membre) să solicite Comisiei Europene să propună un act într-un domeniu în care statele membre au transferat competențe la nivelul UE.

Începând din 2012, când au fost lansate ICE, Comisia Europeană a înregistrat 119 inițiative, iar organizatorii acestora au strâns aproximativ 20 de milioane de semnături. Până în prezent, 11 inițiative au fost validate ca fiind de succes, iar 10 dintre acestea au primit deja un răspuns din partea Comisiei.

Ziua ICE, organizată în fiecare an de Comitetul Economic și Social European (CESE), este un forum și o platformă importantă, oferind un cadru organizatorilor și părților interesate înregistrate și viitoare ale ICE pentru a face schimb de informații și de experiență și a-și prezenta ICE și activitățile.

Anul acesta, Ziua ICE a avut loc în cadrul Săptămânii societății civile, la 18 martie.

„UE ar trebui să ia măsuri suplimentare în direcția democrației participative, pentru a completa structura sa reprezentativă. Inițiativa cetățenească europeană (ICE) este primul instrument de democrație participativă la nivel transnațional”, a declarat dl Laurențiu Plosceanu, vicepreședinte pentru comunicare al CESE.

Potrivit Ombudsmanului European, Teresa Anjinho, ICE este un instrument puternic, care, însă, nu și-a atins încă potențialul. „Trebuie să îmbunătățim comunicarea cu privire la scopurile și funcțiile sale. Trebuie intensificate campaniile de sensibilizare, astfel încât cetățenii să fie pe deplin informați cu privire la ceea ce poate și nu poate face o ICE și să acționeze în consecință. Pentru a păstra însemnătatea instrumentului ICE, este nevoie de transparență, onestitate și comunicare. Dacă eșuăm, încrederea în acest instrument se va nărui, și, odată cu ea, și încrederea în viitorul Uniunii noastre”, a declarat dna Anjinho.

În timpul manifestării „Ziua ICE”, au fost prezentate nouă inițiative ICE, inclusiv cele privind accesul la apă, securitatea alimentară, avortul, drepturile LGBTQ+, protejarea clădirilor existente împotriva demolării, protecția patrimoniului jocurilor video, un nou model de reducere a emisiilor, numit „Air-Quotas”, și noi standarde de sănătate pentru utilizarea în scopuri medicale a substanțelor psihedelice.

Răspunzând solicitărilor de a asigura finanțarea inițiativelor ICE, Adriana Mungiu, șefa echipei ICE din cadrul Secretariatului General al Comisiei, a îndemnat activiștii să nu aștepte soluții bugetare noi și deloc la îndemână, dedicate în mod exclusiv acestor inițiative. În schimb, ei ar trebui să utilizeze într-o mai mare măsură fondurile disponibile din actualul buget al UE, inclusiv în capitolele privind „Participarea cetățenilor”. (at)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a susținut pactul european privind oceanele, îndemnând Comisia Europeană să se asigure că acesta nu rămâne doar o declarație de intenție, ci devine un cadru solid de acțiune.

Pactul trebuie să se alinieze la politicile existente ale UE, cum ar fi Pactul verde, Strategia privind economia albastră și obiectivele de dezvoltare durabilă, asigurând echilibrul dintre creșterea economică, protecția mediului și justiția socială.

Schimbările climatice, poluarea și pescuitul excesiv pun în pericol oceanele și comunitățile costiere. Prin pact se urmărește să se îmbunătățească guvernanța, să se stimuleze inovarea și să se promoveze o economie albastră durabilă. Dintr-o recentă consultare publică și din contribuțiile societății civile reiese că există un sprijin tot mai mare pentru adoptarea unor măsuri îndrăznețe și favorabile incluziunii.

Javier Garat Pérez, raportorul avizului, a subliniat: „Comunitățile costiere din Europa se confruntă cu o serie de provocări economice, sociale și de mediu interconectate. Pentru a face față acestor provocări, trebuie să promovăm o economie albastră (inclusiv un pescuit și o acvacultură) durabilă și competitivă, să avem grijă că oceanele sunt sănătoase, reziliente și productive și să elaborăm o amplă agendă de cunoștințe, cercetare, inovare și investiții în domeniul marin.”

CESE face apel la raționalizarea guvernanței în rândul agențiilor UE, la îmbunătățirea planificării maritime și la realizarea de investiții în cercetare, prin programe precum Orizont Europa. Susține, în plus, ideea unui plan de acțiune privind alimentele „albastre”, a unei industrii navale durabile și a unei tranziții juste pentru lucrătorii din domeniul maritim. Este esențial să existe sprijin pentru patrimoniul costier și implicarea tinerilor.

Pentru reușita pactului este nevoie de o voință politică puternică, de finanțare și de răspundere publică. Dacă pactul este corect aplicat, asigurând deci atât reziliență ecologică, cât și oportunități economice, Europa ar putea deveni lider mondial în ceea ce privește durabilitatea oceanelor. (ks) 

În ziua de 10 mai, vă așteptăm în clădirea Jacques Delors,Rue Belliard 99, 1040 Bruxelles, în Casa societății civile organizate europene din cadrul Comitetului Economic și Social European.

Ediția din acest an a Zilei Europei este una foarte specială: comemorăm cea de a 75-a aniversare a Declarației Schuman – fundamentul istoric al unității și cooperării europene. Cu această ocazie importantă, CESE își deschide porțile pentru o zi întreagă de activități interesante, informative și divertisment, inclusiv un tur ghidat care vă permite să descoperiți instituția noastră.
Pasionați de politică sau minți tinere curioase: toată lumea va găsi ceva pe gustul său.

Adunați ștampile de-a lungul turului de descoperire prin CESE:

• Acceptați provocări distractive la standurile tematice.
• La fiecare stand tematic puteți adăuga încă o ștampilă în pașaportul turului.
• Dacă predați pașaportul completat, aveți dreptul la un premiu special!

Nu ratați șansa de a vă întâlni și de a discuta cu președintele CESE, Oliver Röpke, la unul dintre standurile tematice! 
El îi va întâmpina pe vizitatori, le va răspunde la întrebări și își va prezenta viziunea asupra societății civile europene – o ocazie unică pentru o întâlnire față în față cu președintele CESE.

Profitați de și mai multe activități distractive:

• un caricaturist vă desenează portretul;
• un colț de joacă pentru copii;
• fotoportrete amuzante într-o cabină foto;
• roata norocului cu surprize
• și o simulare a votului în timp real, unde puteți intra în pielea unui membru al CESE!

În plus, aflați cum contribuie secțiunile și grupurile noastre la conturarea politicilor și valorilor UE.

Veniți să sărbătorim ideile care unesc Europa. Veniți cu prietenii, familia sau pe cont propriu – dar NU RATAȚI OCAZIA!

Este mai mult decât o vizită – veniți cu curiozitate ca să plecați apoi cu inspirație!

Aflați mai multe despre activitățile CESE cu ocazia Zilei Europei: Participați la Ziua Europei, pe 10 mai! | EESC.

#EuropeDay (kk)

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

„Ca să poți minți, trebuie să crezi că știi adevărul. Debitarea unor tâmpenii nu necesită această convingere”. Lucrarea filosofului Harry G. Frankfurt „On Bullshit” („Despre tâmpenii”) este deosebit de relevantă după așa-numita „Zi a eliberării” de ieri de la Washington.

La 2 aprilie, președintele SUA a anunțat taxe vamale forfetare pentru importuri de 10 % pentru toată lumea, plus taxe specifice pentru „cei mai mari infractori”. A fost prezentat un tabel cu acești infractori, care conținea cifre privind „taxele reciproce” pentru alte țări, de exemplu o cotă de 20 % pentru UE. Faptul că aceste cifre sunt în mare măsură lipsite de sens și, cu siguranță, nu se încadrează în nicio definiție corectă a tarifelor reciproce nu a fost, în mod vădit, un motiv de îngrijorare pentru președinte, cum nu a fost nici faptul că deficitul UE în materie de comerț cu servicii aproape că echilibrează bilanțul comercial total dintre cele două părți. Se știe, însă, că nu acuratețea a fost scopul acestui demers.

Pe măsură ce intrăm într-un nou război comercial, bazat pe nonsens, la ce ar trebui să ne așteptăm? O inflație mai mare, incertitudinea pieței și un impact negativ asupra industriilor europene. Rămâne de văzut dacă vreuna dintre aceste consecințe va aduce beneficii lucrătorilor americani.

Dincolo de tarife, UE trebuie să-și protejeze lucrătorii și locurile de muncă, atenuând impactul inițial, nu numai din cauza tarifelor, ci și din cauza incertitudinii cauzate de caracterul lor arbitrar. Aceasta înseamnă reactivarea cererii noastre interne și asigurarea faptului că bogăția este redistribuită și utilizată în mod eficace.

Acest lucru înseamnă, de asemenea, măsuri de protecție și investiții în sectoarele noastre esențiale, diversificarea surselor de energie, abordarea crizei costului vieții și reformarea UE pentru ca procesul său decizional să devină eficace. O societate puternică și rezilientă este singurul lucru care poate împiedica apariția unor epigoni ai lui Trump pe continentul nostru. Partenerii sociali reprezintă o parte esențială a unei astfel de societăți. Nu întâmplător, sindicatele se numără printre dușmanii notorii ai cuplului Musk-Trump.

Redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

La 8 aprilie a fost publicat ultimul raport de monitorizare a sărăciei, elaborat de Rețeaua europeană pentru combaterea sărăciei (RECS) și intitulat Către o abordare sistemică a protecției sociale.

Raportul a fost prezentat pentru prima dată în cadrul unei manifestări organizate împreună cu Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE la Bruxelles, iar în el sunt abordate dificultățile care trebuie depășite pentru asigurarea unor sisteme de protecție socială puternice și reziliente. Aceste caracteristici sunt deosebit de relevante în contextul actual, în care statele sociale din UE se confruntă cu constrângeri financiare tot mai mari cauzate de limitarea cheltuielilor naționale și de creșterea cheltuielilor cu apărarea și securitatea.

În raport, care a fost întocmit pe baza constatărilor a 19 organizații naționale membre ale EAPN, se arată că pentru abordarea sistemică a unei protecții sociale cuprinzătoare și eficace este nevoie de înglobarea, în strategii pe termen lung integrate, a unor politici în care cele trei dimensiuni – economică, socială și de mediu – să fie aliniate. Aceste politici trebuie să se bazeze pe dovezi solide, pe date și pe participarea efectivă a persoanelor care se confruntă cu sărăcia.

Rețelele naționale ale EAPN exprimă temeri în legătură cu reducerea cheltuielilor sociale. În plus, indicatori precum nivelurile ridicate de nerecurgere la prestații sociale continuă să suscite îngrijorări cu privire la eficiența unor politici incapabile să ajungă la persoanele care au nevoie de prestații sociale și au dreptul la acestea.

Reiese din raport că răspunsul la o lume aflată în schimbare rapidă și marcată de digitalizare, război, îmbătrânirea populației și schimbări climatice a fost inadecvat, fiind subliniată necesitatea de a se reveni la o abordare sistemică a politicilor sociale.

Juliana Wahlgren, directoarea EAPN, a subliniat caracterul urgent al problemei, precizând: „UE trebuie să protejeze statul social și să acorde prioritate cheltuielilor sociale. În acest sens, raportul de monitorizare a sărăciei cuprinde recomandări referitoare la venitul minim, la criza locuințelor și la tranziția energetică, printre altele. Eficiența și adecvarea sunt esențiale. Comisia Europeană va lansa, anul viitor, Strategia UE pentru combaterea sărăciei, a cărei reușită este însă posibilă numai dacă statele membre adoptă o abordare cu adevărat sistemică a protecției sociale. Având în vedere că peste 20 % din populația UE se află în risc de sărăcie, nu ne putem permite să continuăm cu politici fragmentate – protecția socială trebuie să fie puternică, coordonată și eficace.”

Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”, a declarat: „Eradicarea sărăciei presupune o acțiune necontenită din partea tuturor statelor membre. Mare parte din sărăcia cu care se confruntă UE este intergenerațională și poate fi deosebit de apăsătoare în viața copiilor și a persoanelor în vârstă. În domeniul educației, al locuințelor și al energiei scumpe trebuie introduse măsuri speciale, care să vizeze punctele slabe ale sistemului. Altfel va fi greu ca UE, în calitate de entitate politică, să păstreze încrederea cetățenilor săi.”

Krzysztof Balon, vicepreședintele Grupului „Organizații ale societății civile” și raportorul avizului CESE privind prima strategie a UE pentru combaterea sărăciei, anunțată în Orientările politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, a declarat: „Pentru a fi eficace, Strategia UE pentru combaterea sărăciei trebuie să se bazeze pe experiențele persoanelor care se confruntă cu sărăcia și să ofere un răspuns la nevoile acestora. Ea ar trebui, de asemenea, să sprijine organizațiile societății civile, pe care să le implice în conceperea și punerea în aplicare a unor proiecte și măsuri adecvate de combatere a excluziunii sociale.”

Avizul va fi prezentat în sesiunea plenară a CESE din 16-17 iulie.

Ucraina a fost reprezentată la ediția din acest an a evenimentului Europa ta, părerea ta! (Your Europe, Your Say! – YEYS) de Tatiana Povalyaeva și elevii acesteia. Profesoară la un liceu din Harkov, dna Povalyaeva nu s-a mai aflat în fața unei clase din februarie 2022, iar de atunci predă online. Aflăm de la ea despre dificultățile pe care le întâmpină un cadru didactic dintr-un oraș situat la numai 40 de kilometri de frontiera rusă și supus unor atacuri continue de la începutul războiului.

În opinia dvs. de cadru didactic, de profesoară, ce impact a avut războiul asupra capacității dvs. de a preda și asupra sistemului de învățământ în general din Ucraina?

În ziua de astăzi, aproape toate școlile din Harkov au trecut la învățarea online, deoarece nu avem suficiente adăposturi în care elevii noștri să poată veni în siguranță la cursuri cu prezență fizică. Procedăm astfel de trei ani, iar ultima dată când mi-am văzut elevii în clasă a fost la 23 februarie 2022.  Mulți elevi au plecat din țară – au fost nevoiți să o facă. Acum trăiesc în alte țări europene, ceea ce mă întristează profund ca profesoară. Îmi lipsesc elevii mei și știu că ei trebuie să se confrunte cu multe greutăți. Uneori trebuie să meargă și la o școală europeană, și la una ucraineană. O povară uriașă pentru ei. Între timp, noi, cei care ne aflăm încă în Ucraina, trăim într-un pericol constant. Nimeni nu merită să treacă prin așa ceva.

Să predăm elevilor și să îi însoțim pe timp de război este ceva cu care nu ne-am confruntat niciodată. Una dintre cele mai mari dificultăți pentru mine este sentimentul de neputință de a-i ajuta pe unii elevi. Uneori nu am cunoștințele și experiența necesare pentru a face față problemelor lor de sănătate, cauzate de stres și de efectele acestuia. Am observat, în unele cazuri, grave schimbări de personalitate, ca urmare a unui sindrom de stres posttraumatic, când este mai multă nevoie de ajutorul unui medic decât de al unui dascăl. Este foarte dureros să îți dai seama că nu poți să îți ferești elevii de astfel de greutăți. Cu toate acestea, rămânem aproape de ei, gata să îi ajutăm, să îi însoțim și să avem grijă de ei.

O altă dificultate este să rămân eu însămi tare și să fiu un reper pentru elevii mei, nu doar în materia mea pe care o predau, ci și în alte aspecte ale vieții. Un cadru didactic puternic și rezilient le poate oferi mai mult elevilor, dar întrebarea este cum să ne păstrăm tăria aceasta. Profesorii care trăiesc și muncesc pe timp de război au nevoie de sprijin la fel de mult ca oricine altcineva, pentru că sunt un reazăm pentru copii, iar aceștia sunt viitorul nostru. Cu cât are mai multă energie pozitivă, cu atât un dascăl le poate oferi elevilor mai mult sprijin și mai multă grijă.

De ce credeți că este important ca elevii dumneavoastră să fie încurajați să se intereseze de politică sau de viața civică sau să participe la evenimente internaționale precum acesta?

Una dintre sarcinile esențiale ale cadrelor didactice este să îi încurajeze pe elevi să se implice activ. Și mai important este ca ei să fie stimulați să rămână implicați în viața politică, deoarece politica are un impact semnificativ asupra vieții oamenilor. Ea oferă o bună ocazie de a prezenta idei și soluții la multe dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi.

Participând la evenimente internaționale precum Europa ta, părerea ta!, elevii pot să își găsească tovarăși și susținători cu care să își împartă ideile, să colaboreze pentru găsirea celor mai bune soluții și să facă schimb de experiențe valoroase. Fără îndoială că, prin întâlnirea cu persoane de vârsta lor, elevii au posibilitatea să se întrebe cât de progresiști sunt, care le sunt planurile, obiectivele și perspectivele și unde mai au nevoie de creștere personală.

Dacă v-ați putea adresa altor cadre didactice sau altor școli, ce ați dori să le comunicați, azi, ca profesoară în Ucraina?

Am doar trei lucruri de spus colegilor mei și elevilor lor. În primul rând, dacă doresc cu adevărat să afle adevărul despre război, să îi întrebe pe cei care trec prin el.

În al doilea rând, să știe că este important să fie uniți pentru a-i ajuta pe alții și să fie pregătiți să prevină evenimentele catastrofale. De asemenea, să înțeleagă cât de important este să facă parte dintr-o comunitate puternică, ale cărei valori morale, interese și perspective pentru viitor sunt comune.

În al treilea rând, cred că cel mai important este că suntem în viață. Ne ducem viața, ne dăm toată silința și obținem rezultate. Devenim mai buni, sperăm la ce este mai bine și facem multe pentru a demonstra că, până și în cele mai dificile vremuri, există speranță și sete de viață. Îi respectăm pe cei care își sacrifică viața pentru viitorul nostru independent și îi ajutăm cât de mult putem. Suntem recunoscători tuturor celor care dau o mână de ajutor.

Elevii din Ucraina participă la numeroase evenimente, concursuri și olimpiade interne și internaționale, unde obțin rezultate extraordinare și recunoaștere la nivel mondial. În același timp, învățăm să supraviețuim fizic, intelectual și emoțional în cele mai aprige condiții de trai, care ne formează experiența de viață în miezul Europei.

Tatiana Povalyaeva predă limba engleză în Ucraina, la Liceul nr. 99 din Harkov, de aproape 26 de ani și a participat anul acesta la Europa ta, părerea ta! (YEYS), alături de elevii săi. 

Societatea civilă încearcă să oprească polarizarea societății

Este aprilie, dar încă simțim ecourile energiei și ideilor generate de manifestările noastre emblematice din martie, manifestări care au demonstrat încă o dată puterea și hotărârea societății civile.

Luna martie a fost, într-adevăr, o lună plină de intensitate și inspirație în cadrul Comitetului Economic și Social European. Am găzduit evenimentul nostru anual pentru tineret, Europa ta, părerea ta! („Your Europe, Your Say” – YEYS), în cadrul căruia dăm cuvântul viitorului Europei: oameni tineri, mulți dintre ei liceeni, de pe tot continentul, inclusiv din Regatul Unit și din țările candidate la UE.

De asemenea, am organizat a doua noastră Săptămână a societății civile, în cadrul căreia peste 800 de reprezentanți ai societății civile din toată Europa s-au întâlnit pentru a purta discuții animate, pentru a face schimb de bune practici și pentru a crea în comun soluții de consolidare a participării democratice. Tema din acest an a fost Consolidarea coeziunii și a participării în societățile polarizate.

În vremurile tulburi de astăzi, nu ducem lipsă de probleme presante. De ce să ne fixăm deci pe polarizare?

Polarizarea, și anume intensificarea divergenței de opinie, poate fi o componentă normală a discursului democratic, fiind adesea înrădăcinată în ideologie. De fapt, dezbaterile aprinse și exprimarea de opinii diferite sau chiar contradictorii sunt vitale pentru orice societate deschisă și pluralistă, cum sunt societățile noastre. După cum a subliniat deseori CESE, dezbaterile deschise și nerestricționate reprezintă temelia unei societăți participative, fără de care democrația nu poate funcționa în mod corect.

Polarizarea pe care o vedem astăzi este diferită însă. Polarizarea negativă și populismul sunt în creștere, ceea ce face dialogul imposibil, erodează încrederea și subminează valorile democratice. Atât în politică, cât și în viața publică, compromisul își face loc tot mai greu. Când devine ostilă, alimentând ura sau resentimentele, polarizarea tulbură coeziunea socială, adâncește diviziunea și, în cele mai grave cazuri, duce la violențe.

Alegând polarizarea ca temă centrală a manifestării noastre, am dorit să semnalăm accentuarea îngrijorătoare a trăsăturilor sale toxice, care se infiltrează încet-încet în toți porii societăților europene.

Această tendință alarmantă este amplificată de mai multe amenințări: ingerințele străine în procesele democratice, răspândirea dezinformării și manipularea platformelor de comunicare socială pentru a-i reduce la tăcere pe cei care sunt de altă părere și pentru a promova punctele de vedere extreme. Și libertatea mass-mediei este supusă unor presiuni tot mai mari – prin formarea de monopoluri, intervenții ale statului sau atacuri asupra jurnaliștilor –, într-un moment în care existența unei mass-media libere și pluraliste este mai importantă ca oricând.

CESE este profund îngrijorat de înmulțirea, peste tot în Europa, a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv a celor care vizează religia, sexul și genul. Ura subminează democrația, ne șubrezește instituțiile și seamănă neîncredere în rândul cetățenilor.

Tocmai aici intervine rolul esențial al societății civile. Organizațiile societății civile au motivația și curajul de a apăra spațiile democratice, de a ocroti drepturile fundamentale și de a întări fibra comunităților noastre, ceea ce presupune și contracararea efectelor toxice ale polarizării negative.

Săptămâna societății civile a fost modul nostru de a sprijini aceste eforturi. Manifestarea a oferit un spațiu de dialog constructiv, de idei noi și de colaborare pentru soluționarea problemelor, cu scopul de a promova participarea și coeziunea socială. Au avut loc mese rotunde ale Grupului de legătură pe diferite teme, iar o zi a fost dedicată inițiativei cetățenești europene (ICE) – instrumentul suprem al UE pentru democrația directă.

În cadrul săptămânii a fost decernat și al 15-lea Premiu pentru societatea civilă, prin care CESE a onorat trei inițiative remarcabile de combatere a polarizării în Europa. Alese din peste 50 de candidaturi din 15 state membre, aceste proiecte ilustrează atât amploarea provocării, cât și angajamentul profund al actorilor societății civile de a o înfrunta.

Sper că Săptămâna societății civile din acest an și câștigătorii premiului vor reînnoi optimismul și convingerea că societatea civilă poate juca un rol în apărarea și promovarea valorilor democratice europene.

Deși nu am terminat încă de analizat ideile, propunerile și concluziile evenimentelor noastre din martie, am hotărât ca, în ediția din aprilie, să dăm cuvântul unora dintre participanții la Săptămâna societății civile și YEYS. Vă dorim lectură plăcută.

Laurențiu Plosceanu

Vicepreședintele responsabil cu comunicarea